Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cu sprijinul Serviciului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei anunţă prezentarea în premieră mondială a patru brăţări plurispiralice dacice din aur recuperate recent de către autorităţile române. Evenimentul va avea loc luni 22 ianuarie 2007, ora 13, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, în cadrul expoziţiei «Dacia Augusti Provincia. Crearea provinciei». Evenimentul va fi precedat de o conferinţă de presă organizată la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, luni 22 ianuarie 2007, ora 12. Deschiderea manifestării va avea loc în prezenţa domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României şi a domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.
Cele patru brăţări, descoperite fortuit prin acţiuni de braconaj arheologic - împreună cu alte piese similare - în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştie (monumente clasate în lista patrimoniului mondial UNESCO) şi scoase ilegal din ţară, cel mai probabil în cursul anului 2002, au fost recuperate în urma unor îndelungate demersuri legale, în baza prevederilor convenţiei UNIDROIT. În acest demers, un rol semnificativ l-a avut dr. Barbara Deppert-Lippitz, expert public autorizat în cadrul Camerei de Comerţ din Frankfurt am Main şi membru al Institutului Arheologic German, prima specialistă care a avut ocazia să examineze una din brăţări. Ulterior, o echipă de experţi români, din care au făcut parte dr. Lucia Marinescu şi dr. George Trohani de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi prof. univ. dr. Mircea Babeş de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie au expertizat aceste piese arheologice, stabilind autenticitatea lor.
Importanţa acestor bunuri de patrimoniu mobil este deosebită, având în vedere că este vorba despre primele brăţări din aur aparţinând orfevrăriei dacice. Ne aflăm aşadar în faţa unei premiere istorice deoarece până în acest moment, săpăturile arheologice realizate în cadrul prevăzut de lege, cât şi descoperirile întâmplătoare făcute de-a lungul vremii aduseseră la lumină numai obiecte de acest tip, realizate din argint. Este vorba de brăţări plurispiralice decorate cu palmete stilizate, terminate la cele două capete cu protome zoomorfe, realizate din aur, având bune analogii în tezaurele de la Coada Malului (jud. Prahova), Senereuş (jud. Hunedoara), Orăştie (jud. Hunedoara) şi Herăstrău-Bucureşti.
În decursul timpului, în aşezările dacice de pe întreg spaţiul locuit de către acest popor al antichităţii, s-au descoperit conform unor studii recente 822 de obiecte din argint şi doar 27 din aur datând din secolele II a.Chr – I p.Chr. De aici rezultă importanţa cu totul deosebită a obiectelor din aur nu numai pentru valoarea lor intrinsecă, ci şi pentru valoarea lor istorică şi artistică.
Dat fiind faptul că, până acum, se vorbea despre tezaurizarea de către însuşi regele dac a obiectelor din aur, că după cucerirea Daciei finanţele Imperiului Roman s-au redresat, construindu-se astfel şi forul lui Traian, inclusiv Columna, descoperirea brăţărilor din aur prezintă un eveniment de o importanţă arheologică şi istorică excepţională. Semnificaţia lor, având în vedere dimensiunile şi circumstanţele descoperirii, este probabil aceea de însemn al puterii. Este foarte posibil ca ele să fi fost purtate doar la anumite ceremonii, de către persoane de rang înalt din ierarhia politică şi socială a regatului dac. Confirmarea, după secole, a legendelor despre „comorile regilor daci” se va înfăţişa astfel celor ce vor vizita Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada următoare. (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro