Patronatele Concordia: Măsuri excepționale pentru o criză fără precedent

Companiile au nevoie de măsuri speciale pentru perioada care va urma stării de urgență, pentru că altfel nu se vor putea adapta contracției economice dublată de riscul de infectare al angajaților cu noul coronavirus, care va persista, spun patronatele reunite în confederația Concordia. 

Patronatele propun un set de măsuri care să ajute companiile să se adapteze consecințelor și restricțiilor impuse de criza sanitară, în contextul în care Organizația Internațională a Muncii apreciază că 12 milioane de locuri de muncă se vor pierde în Europa ca urmare a efectelor pandemiei.

Măsurile propuse de patronate sunt aplicabile doar în perioada de revenire a economiei.  

„Șomajul tehnic, oricum ar fi el aplicat, deși asigură menținerea raporturilor de muncă, nu este o măsură care să susțină activitatea economică având în vedere diversitatea economiei. Menținerea activităților– viziune împărtășită atât de către angajatori, cât și de angajați și sindicate – chiar și cu normă redusă pe o perioadă limitată, este preferabilă pierderii locurilor de muncă”, spun patronatele de la Concordia. 

În următoarele luni sunt necesare măsuri de flexibilizare suplimentară a relațiilor de muncă cu un caracter temporar, notează acestea. 

„Fie că vorbim despre timpul și programul de lucru, timpul de odihnă, orele suplimentare, programul redus de muncă, modul în care sunt reglementate schimburile și alte astfel de măsuri, credem că ar fi hazardată asumarea premisei că din 15 mai, în toate sectoarele de activitate se va putea opera la fel ca înainte de începerea crizei sanitare”, mai spune sursa citată. 

Măsurile de flexibilizare a muncii propuse de patronatele de la Concordia: 

Muncă cu timp redus. Este necesară implementarea pe o perioadă limitată a unui program de muncă mai scurt decât 8 ore pe zi unde angajatorul plătește complet orele efectiv lucrate, iar statul compensează diferența pentru orele care nu au putut fi lucrate (de exemplu, angajatul lucrează echivalentul a 3 zile din 5 pe săptămână, pe care i le plătește angajatorul, iar statul completează diferența de salariu cu o indemnizație pentru celelalte două zile);

Flexibilitate în organizarea timpului de muncă (care să permită menținerea activităților și protejarea sănătății salariaților prin reorganizarea schimburilor și a programului de lucru etc.);

Mai multă flexibilitate privind acordarea timpului de repaus și a concediilor pentru a face față dificultăților logistice care pot apărea în cazul în care activitatea nu se poate desfășura normal;

Digitalizarea relațiilor de muncă (medicina muncii, fișele de instruire în domeniul sănătății și securității în muncă, încheierea contractelor de muncă, notificări etc.) se impune de urgență și trebuie să aibă un caracter permanent.

Membrii Concordia, peste 1.500 de firme cu mai mult de 300.000 de angajați, recomandă acțiune preventivă în condițiile în care estimările economice ale multor instituții internaționale au avertizat asupra riscului de instalare a uneia dintre cele mai puternice contracții economice de după al doilea Război Mondial.

Economia României nu va ”reporni la cheie”, urmând ca cererea să revină gradual, spun patronatele iar, în acest context, acțiunile statului pentru a sprijini această repornire vor avea o importanță majoră.

„Suntem conștienți că resursele bugetare sunt limitate și la rândul lor afectate de încetinirea economică și tocmai de aceea dorim să punem accent pe acele tipuri de intervenții fără costuri sau cu unele mici. De asemenea, este important ca măsurile și soluțiile ce vor fi identificate și implementate în etapa relansării economice să fie expresia solidarității și a dialogului social tripartit – între Guvern, structurile patronale și cele sindicale - căci, în absența lor, gestionarea echilibrată a crizelor și accelerarea recuperării la nivelul întregii societăți ar fi mai dificil de realizat”, notează sursa citată. 

„În condițiile în care economia următoarei perioade va fi caracterizată printr-un grad ridicat de incertitudine, un lucru este cert: noi, toți actorii sociali, avem un obiectiv fundamental comun, și anume acela de a păstra locurile de muncă și a asigura un nivel rezonabil de venituri pentru angajați, în contextul unei recesiuni care nu va putea fi evitată. Pierderea locului de muncă, cu toate consecințele sociale, profesionale și economice pe care le aduce, poate fi evitată în multe cazuri cu politici publice adecvate și cu o bună colaborare între sindicate și patronate”, conchide sursa citată. 

Confederația Patronală Concordia  reprezintă companii cu capital românesc și străin, reunite în cele mai puternice federații sectoriale și care au cea mai diversă și relevantă perspectivă asupra realităților economice și sociale : Federația Patronală Petrol și Gaze, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, Federația Patronală a Rețelelor de Comerț, Federația Patronatelor din Industria Auto, Federația Patronală a Transportatorilor din România, Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Federația Industriei Hoteliere din România. Confederația patronală românească este afiliată la BusinessEurope și IOE - International Organization of Employers.

„În România nu există decât șomaj tehnic sau concediere. Dar criza adevărată va veni după starea de urgență”

Într-un interviu acordat Europei Libere, directorul general al AHK Sebastian Metz afirmă că „noi plecăm de la premisa că starea de urgență va fi ridicată, la un moment dat, dar a presupune că, după aceea, firmele vor putea să reia activitatea ca înainte de pandemie este utopic”.

„În această perioadă, companiile înregistrează pierderi masive. Să spunem că au oamenii în șomaj tehnic plătit de stat. Acesta nu va mai fi valabil după starea de urgență. Să ne imaginăm o firmă care nu-și permite reluarea activității decât cu 50% din forța de muncă. Atunci, restul de jumătate din angajați vor fi concediați, pentru că bani proprii pentru menținerea șomajului tehnic nu există”, explică Metz.

Directorul general al AHK subliniază că „după starea de urgență va începe adevărata criză economică, și în România și peste tot în lume. Fără instrumente flexibile de muncă, România va avea probleme uriașe”.

Cum funcționează „Kurzarbeit”?

În criza financiară din 2008 - 2009, Germania a aplicat acest instrument de criză cu mare succes. Și acum, în pandemia cauzată de noul coronavirus, guvernul federal de la Berlin a apelat la aceeași metodă.

În Kurzarbeit, angajații au program de muncă redus sau sunt trimiși acasă, în funcție de situația companiei. Dacă angajații ajung să muncească, atunci angajatorul plătește doar timpul lucrat, iar Agenția Germană pentru Muncă suplimentează banii până la nivelul de 60% din salariul net. (67% dacă în familie sunt copii).

În criza financiară din 2008, datele oficiale germane arată că peste un milion de locuri de muncă au fost salvate prin acest instrument. „A funcționat atunci, va funcționa și acum”, a declarat ministrul german al muncii, Olaf Scholz, citat de DW.

Șeful Agenției Germane pentru Muncă estimează că, în actuala criză, peste 2 milioane de oameni vor trece în Kurzarbeit. Instituția are rezerve bugetare de 26 de miliarde de euro, pe care le consideră suficiente.

Aplicabilitatea în România

„Trebuie să explic clar: Kurzarbeit nu este doar un instrument de criză în Germania, ci unul de ajustare conjuncturală”, subliniază Sebastian Metz în interviul acordat Europei Libere. „Anul trecut, de exemplu, conform datelor pe care le dețin, au fost înregistrate în medie 1.000 de cereri de Kurzarbeit în fiecare lună, în Germania. În luna martie 2020 au fost 80.000”.

Germania aplică modelul de muncă flexibilă chiar și în perioade de boom economic pentru unele firme cu situații particulare mai dificile. Kurzarbeit este în vigoare mereu și este unul dintre instrumentele esențiale în combaterea șomajului.

Mai mult, instrumentul este atât de flexibil în Republica Federală încât unele sectoare, care își permit, negociază prin contractele colective procente mai mari decât cele oferite de stat. De exemplu, în industria de prelucrare a metalului, banii obținuți de angajați în sistemul de Kurzarbeit sunt de 80% din salariul net.

„Înainte de coronavirus, economia românească creștea susținut. Era sănătoasă și firmele erau la fel de sănătoase, în general”. Metz descrie actuala criză în forma literei V: „După starea de urgență nicio companie nu va putea funcționa ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Așa că este esențial să ajutăm firmele să își revină și, în același timp, nu avem voie să sacrificăm angajați pe parcurs”.

Metz descrie instrumentele cu care lucrează Guvernul român drept „clasicele soluții” - reducerea dobânzii de referință, credite garantate de stat - și le consideră „corecte pentru acum. Nu pot spune că cineva a dormit la Guvern, dar tot acum trebuie să începem să lucrăm pentru ce va veni”.

Citește și: 

Coronavirus - Investitorii germani: România trebuie să se gândească acum ce va face cu economia după starea de urgență

Sursa: europalibera.org