Participarea premierului Viorica Dăncilă la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului – prezentare a stadiului procesului de pregătire și a temelor de interes care vor sta la baza Programului de lucru al Președinției României la Consiliul UE

Galerie foto Discursul premierului Viorica Dăncilă la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului – prezentare a stadiului procesului de pregătire și a temelor de interes care vor sta la baza Programului de lucru al Președinției Romaniei la Consiliul UE [Check against delivery] Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, La 1 ianuarie 2019, Romania va prelua pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se va derula intr-un context european și internațional complex și trebuie să țină seama de actualele procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene şi, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referință ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acțiune post-2019, Uniunea Economică și Monetară şi viitorul Cadru Financiar Multianual. In același timp, provocările par a fi din ce in ce mai semnificative, in condiţiile menţinerii unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global. Acestea obligă Uniunea să-și asume un rol mai important pe plan internaţional, in acord cu Strategia globală, a cărei punere in practică va continua. Președinția Romaniei la Consiliul UE are astfel oportunitatea de a se implica, in sprijinul Inaltului reprezentant pentru politica externă şi politica de securitate şi in colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă, in activitatea de reprezentare externă a Uniunii şi in activităţile subsumate Strategiei globale a UE. Există insă și alte dinamici pentru care trebuie să fim pregătiți. In vederea consolidării proiectului european este astăzi mai mult decat necesară intărirea legăturii dintre cetățeni și Uniune, prin implicarea mai activă a acestora in procesele decizionale. Exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene este prin definiție un exercițiu eminamente tehnic. Cu toate acestea, un asemenea mandat are nevoie de sprijinul Parlamentului și angajamentul tuturor reprezentaților Romaniei in diferitele formate europene. De aceea, in procesul de elaborare a temelor de interes in perspectiva Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, Guvernul Romaniei a solicitat puncte de vedere tuturor instituțiilor publice, Parlamentului Romaniei, Administrației Prezidențiale, reprezentanților noștri din Parlamentul European, Comitetul European al Regiunilor și Comitetul Economic și Social European. Trebuie să lucrăm impreună pentru a avea un mandat de succes. In context, Președinția Romaniei la Consiliul Uniunii Europene işi propune să dea dovadă de viziune și de spirit de inovare, rămanand in același timp in limitele tradiției exercitării unei Președinții a Consiliului UE. Romania va avea oportunitatea de a prelua Preşedinţia Consiliului UE intr-o perioadă caracterizată de efortul comun al statelor membre ale Uniunii pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a evoluției acestuia pe următorul deceniu, in dorința de a se asigura bunurile publice pe care acesta le-a oferit incă de la inceput: pace, libertate, stabilitate, prosperitate, solidaritate socială sau coeziune. In cadrul acestui efort colectiv, Romania va putea să demonstreze fermitate in susţinerea consolidării proiectului european, pe baza respectării depline a angajamentului de a continua furnizarea acestor bunuri publice. Acest principiu va reprezenta, de altfel, ancora tuturor acţiunilor pe care Romania le va desfăşura pe perioada celor şase luni de mandat. Nicolae Titulescu, un mare vizionar al unităţii europene, afirma in urmă cu aproape un veac: – Politica Romaniei este dominată de o perfectă convergenţă intre interesele romane şi europene. Toate acţiunile noastre prezente şi viitoare din domeniul politicii externe au izvorat şi vor izvori din această premisă fundamentală- . Astfel, exercitarea de către Romania a viitoarei Președinții la Consiliul UE va reprezenta o oportunitate de a dovedi voința politică și capacitatea administrativă necesare pentru a contribui la consolidarea unității și coeziunii statelor membre bazate pe un model de cooperare viabil și incluziv, pe solidaritatea intre statele membre și intre diferitele segmente ale corpului social, care să conducă la o Uniune mai puternică, capabilă de acțiuni eficiente in interiorul și in afara sa, in favoarea și in beneficiul cetățenilor europeni. Pe langă cele aproximativ 1.400 de reuniuni care urmează a avea loc in afara țării, ne propunem să organizăm in Romania alte circa 300 de evenimente și reuniuni ale grupurilor de lucru. Guvernul Romaniei va organiza Summit-ul de la Sibiu, reuniunile ministeriale informale de la Palatul Parlamentului, dar și acțiuni in toată țara, pentru ca timp de șase luni cetățenii Romaniei să simtă că această Președinție este a tuturor. In acest sens, doresc să mulțumesc autorităților publice locale pentru sprijinul oferit in găzduirea acestor reuniuni in țară și sunt convinsă că și dumneavoastră, in circumscripțiile pe care le reprezentați, veți răspunde pozitiv demersurilor noastre de a duce Președinția in toate zonele țării. Romania va putea să demonstreze, in calitate de Președinție a Consiliului UE, că poate fi generator de soluții și poate să sprijine in mod real avansarea proiectului european care rămane cel mai potrivit cadru al dezvoltării statelor membre, avand la bază principiile fundamentale ale construcției europene. Romania, in mandatul său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, va acționa coordonat intr-un format de Trio de Președinții, alături de Finlanda și Croația. Fiind primul stat membru din Trio, Romania va elabora Programul său de lucru in paralel cu Programul de lucru al Consiliului pentru 18 luni, ceea ce oferă posibilitatea de a avea continuitate in atingerea obiectivele asumate. In primul semestru al anului 2019, există astfel responsabilități pe care Romania trebuie să și le asume și așteptări cărora trebuie să le răspundă. Pregătirea Președinției trebuie să se facă nu numai prin definirea unor obiective și a acțiunilor necesare atingerii acestora. Obiectivul principal trebuie să fie acela de consolidare a statutului și reputației internaționale a Romaniei de stat membru al Uniunii, capabil să ducă la bun sfarșit responsabilități in urmărirea atingerii obiectivelor comune europene. Reputația Romaniei va fi influenţată nu numai de ceea ce obține pe perioada mandatului său, dar și de modul in care ajunge la rezultat. Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un inalt profesionalism in gestionarea provocărilor instituționale complexe, precum și abilități de negociere și de construire a compromisului in cadrul negocierilor in sistemul decizional european. Exercitarea de către un stat membru a Președinției Consiliului UE este o modalitate de a demonstra capacitatea de generare a consensului la nivel UE pe dosarele active. Așteptările concrete vor fi de finalizare a negocierilor legislative, pe dosarele pe care le vom prelua de la Președinția Austriei, la 1 ianuarie 2019. De aceea, Romania va acționa la Bruxelles, de la 1 iulie 2018, precum o – Președinție din umbră, lucrand indeaproape cu Austria pentru a putea prelua, fără sincope, procesele de negociere derulate la nivel comunitar cu scopul de a acționa eficient incă din prima zi a mandatului nostru. Astfel, folosind expertiza instituțiilor europene dar și a președințiilor anterioare, am demarat incă de anul trecut programele de formare a celor peste 1.500 de funcționari implicați in acest proces. De asemenea, prin substanța discuțiilor din cadrul reuniunilor informale organizate in Romania, vom avea oportunitatea de a prezenta mai multe teme relevante, inclusiv din perspectivă națională. In centrul responsabilităților Președinției Romaniei la Consiliul UE se va afla actualul program legislativ al Uniunii, care se va regăsi in faza sa finală, exercițiu in care Președinția va fi implicată impreună cu Parlamentul European și Comisia Europeană. Vor exista multe dosare legislative care vor cere un efort major pentru a fi finalizate inainte de alegerile europene din mai 2019. In identificarea formulelor de compromis in cadrul Consiliului UE și in dialogul cu Parlamentul European, Președinția Romaniei va asuma responsabilitatea care ii revine in fața Europei celor 500 de milioane de cetățeni, pentru finalizarea Agendei Strategice definite in 2014. In 2019, un ciclu politic de cinci ani se va incheia, un altul va incepe. Măsura in care agenda legislativă din 2014 iși va găsi reflectarea in deciziile adoptate pană in primăvara lui 2019 va fi unul dintre elementele evaluate in exercițiul democratic al alegerilor pentru Parlamentul European. Președinția Romaniei la Consiliul Uniunii Europene va putea astfel contribui la definirea reperelor următorului ciclu financiar multianual post-2020. Propunerile Comisiei Europene, prezentate in mai-iunie 2018, vor intra intr-o fază crucială – poate finală – de negociere politică intre ianuarie și iunie 2019. Acest buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor următorilor șapte ani. Angajamentul Președinției Romaniei, atat la nivel politic cat și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană se pot dovedi importante pentru rezultatul final al negocierilor. Suplimentar acestui angajament, va fi semnificativ efortul cerut Președinției in negocierile celor 37 de dosare de legislație sectorială care trebuie finalizate la timp pentru a permite pregătirea și lansarea utilizării fondurilor UE la 1 ianuarie 2021. In acest sens, in funcție de decizia liderilor europeni care va fi adoptată la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018, cu privire la rapiditatea angajării procesului de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, modul in care se va raporta Președinția Romaniei la Consiliul Uniunii Europene la aceste negocieri foarte importante va fi diferit. In ambele situații Romania rămane insă pe deplin angajată in depunerea eforturilor necesare pentru a realiza, pe perioada mandatului său, progrese notabile in negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020, astfel incat programele financiare să poată fi incepute cat mai repede iar proiectele finanțate să producă efecte pozitive asupra creșterii economice. La 29 martie 2019, intr-unul din cele mai marcante momente ale istoriei construcției europene de la tratatele constitutive din anii ’50, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Discuțiile privind viitorul Europei după Brexit au inceput la Consiliul European din Bratislava in 2016. Președintele Consiliului European a avansat aceste discuții, in special pe baza Agendei Liderilor. Romania va găzdui reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, in care liderii europeni vor decide prioritățile și direcțiile strategice ale Uniunii pentru următorii ani. Romania va prezida, de asemenea, Consiliul UE pentru primele trei luni de după momentul ieșirii Marii Britanii din UE. Intr-un an de schimbări pentru Parlamentul European și Comisia Europeană, Președinția Romaniei la Consiliul UE va fi unul din punctele de stabilitate și de continuitate la nivelul Uniunii. Organizand in Romania reuniunile ministeriale și de inalți funcționari, vom avea ocazia de a propune și incuraja dezbaterile și schimburile de idei pe tematici politice, economice și sociale care vor oferi contextul necesar intrării intr-o nouă fază a proiectului european, pentru următorii zece ani. Proiectarea agendei de lucru a viitoarei Preşedinţii are in centru perspectiva conform căreia orice viziune despre viitor trebuie construită in jurul principiilor fundamentale care au ghidat evoluția Uniunii Europene de-a lungul timpului. In centrul construcției europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele membre, iar agenda de lucru a Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE va avea in prim-plan cetățeanul european. Eforturile Romaniei se vor concentra cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, spunea, referindu-se la construcția comunitară, că – Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii. Obiectivul tuturor este de a aduce bunăstare și stabilitate cetățeanului european, ori iată că astăzi, mai mult ca oricand, avem nevoie să identificăm acele politici europene care aduc beneficii in viața de zi cu zi a celor pe care ii reprezentăm. Nu intamplător, procesul de elaborare a Programului de lucru al viitoarei Președinții a demarat la nivel național printr-o largă consultare și dezbatere publică, facilitată și de crearea unui Forum dedicat acestui scop. Dincolo de valoarea evidentă a ideilor prezentate cu această ocazie, exercițiul a urmărit transmiterea unui mesaj public cu privire la necesara și așteptata angajare a cetățenilor romani in pregătirea exercitării de către Romania, pentru prima dată, a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Din aceste motive, Romania va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună in valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean in parte. De asemenea, Preşedinţia Romaniei la Consiliul UE va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze in permanenţă la principiul coeziunii, intre statele membre și intre diferitele categorii socio-economice. Avem in vedere coeziunea atat ca valoare comună europeană, cat şi ca expresie a unităţii intre statele şi regiunile din Uniunea Europeană. După cum se menţionează şi in Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea convergenței economice, sociale şi teritoriale este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii, prin reducerea disparităţilor structurale intre diversele regiuni şi promovarea de oportunităţi egale reale pentru toţi cetăţenii. In prefața la – Cartea Albă privind Viitorul Uniunii, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre, menționand faptul că – pe măsură ce decidem incotro ne indreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost intotdeauna in forma ei cea mai bună atunci cand am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul impreună. In complementaritate cu propunerile liderilor europeni in formularea tematicilor de interes ale Președinției, Romania are in vedere cetățeanul atat ca sursă, cat și ca finalitate. Pe de altă parte, la nivel de conținut, preocuparea principală in formularea tematicilor este orientată către măsura in care acestea corespund principiilor inscrise in Tratate și servesc interesele tuturor cetățenilor europeni. Totodată, prioritățile Președinției Romaniei la Consiliul UE sunt corelate cu agenda legislativă a Uniunii Europene pentru a se asigura implementarea lor la nivel european. Agenda de lucru se va concentra pe patru piloni principali: (1) asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare și conectivitate; (2) menținerea unei Europe sigure; (3) consolidarea rolului global al UE și (4) Europa valorilor comune. In pregătirea și exercitarea Președinției, Romania menţine un dialog constant cu Parlamentul European, Comisia Europeană, statele membre și actorii sociali pentru a asigura condițiile necesare atingerii acestor obiective ambițioase. Referitor la primul pilon – asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre – stimularea convergenței in cadrul UE este un obiectiv care trebuie să beneficieze in continuare de o atenție specială, fiind esențială atat pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cat şi pentru apropierea acestora de proiectul european. Toate demersurile intreprinse la nivel european şi naţional ar trebui să fie subsumate obiectivului general comun de a genera convergența reală in intreaga Uniune. Există un consens larg la nivelul UE privind necesitatea consolidării convergenței intre statele membre și intre regiuni care să permită, pe de o parte, eficientizarea funcționării pieței unice europene și, pe de altă parte, să asigure un răspuns comun la nivelul UE, in termeni de politici și instrumente instituționale, la obiectivul de consolidare a competitivității UE la nivel global. Stimularea convergenţei la nivelul UE ar avea totodată ca efect implicit crearea premiselor optime pentru creşterea coeziunii europene. Contextul determinat de Brexit și intărit de perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar și de propunerile de consolidare in continuare a Uniunii Economice și Monetare este unul extrem de favorabil pentru avansarea obiectivelor legate de creștere și convergență. Dosarele subsumate obiectivului – Europa convergenței, vor permite Romaniei să promoveze o abordare incluzivă, integratoare in avansarea discuțiilor la nivelul UE și să acționeze in direcția stimulării consensului pe o serie de dosare sensibile pentru statele membre. Continuarea măsurilor in direcția finalizării Uniunii Bancare, precum și dezvoltarea Uniunii Piețelor de Capital vor putea reprezenta o oportunitate pentru Romania, in calitate de Președinție a Consiliului UE, de a contribui la canalizarea atenției in direcția aprofundării proiectului european, inclusiv din perspectiva unui răspuns eficient și coordonat al Uniunii la evoluțiile in plan internațional. Din aceeași perspectivă a – Europei convergenței, dimensiunea socială ar trebui să reprezinte o componentă principală a oricărui efort de creștere a competitivității intregii UE și, astfel, să joace un rol important in toate politicile legate de piața internă. De asemenea, inovarea are un potențial major de a contribui la crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii intreprinderilor pe piețele globale, imbunătățirea calităţii vieții și la generarea de creștere economică durabilă. Din această perspectivă, Romania are in vedere sprijinirea demersurilor de consolidare a cadrului de sprijin şi stimulare a inovării la nivel european. In acelaşi timp, avansarea demersurilor pentru definitivarea unei Pieţe Digitale Unice veritabile constituie o prioritate majoră şi deplin justificată de necesitatea evoluţiilor in plan economic, social şi securitar. Acest lucru trebuie să ia in considerare necesitatea diminuării semnificative a decalajului digital dintre statele membre, dintre diverse regiuni și categorii de cetățeni europeni și intre diverse sectoare industriale. Realizarea obiectivului de aprofundare a Pieței Interne, obiectiv asumat și agreat politic la nivelul Uniunii Europene, va fi sprijinită de Romania, o prioritate a Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE urmand a viza asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale – persoane, bunuri, servicii şi capitaluri. Totodată, funcționarea eficientă a Uniunii Europene și atingerea obiectivelor economice, sociale și de securitate depind de menținerea competitivității industriei europene și de asigurarea unui nivel adecvat de interconectare pe Piața Internă, o prioritate justificată de evoluțiile la nivel european, in special in domeniile energiei, transporturilor și telecomunicațiilor. Din această perspectivă, una dintre prioritățile majore ale Romaniei va viza dezvoltarea și crearea, atunci cand acestea lipsesc, a legăturilor funcționale dintre Est și Vest/Nord și Sud, pentru a permite, pe de o parte, accesul nediscriminatoriu la resursele și beneficiile aderării la UE și, pe de altă parte, susținerea, intr-o manieră durabilă, a competitivității sporite a economiei europene. Asigurarea unei bune conectări a statelor din Europa Centrală și de Sud-Est cu alte regiuni europene poate fi atinsă inclusiv printr-o vizibilitate mai mare acordată strategiilor macro-regionale, respectiv prin relansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. In acest context, suprapunerea mandatului Romaniei la Preşedinţia Consiliului UE, din primul semestru 2019, peste mandatul Romaniei la Președinția rotativă a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, intre octombrie 2018 – octombrie 2019, oferă oportunitatea de a promova pe agenda UE valoarea adăugată a cooperării regionale și a dezvoltării coeziunii teritoriale, economice și sociale prin intermediul strategiilor macro-regionale, respectiv a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Din perspectiva competitivității, dezvoltarea Pieței Interne impune, totodată, consolidarea politicii industriale a Uniunii Europene. Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu orizont cel puţin pană in anul 2030, care să aibă in vedere diversitatea actualei baze industriale din UE, precum şi impactul determinat de evoluţia digitalizării şi inteligenţei artificiale. Al doilea pilon – Securitatea internă a Uniunii Europene reprezintă unul dintre elementele de interes prioritar pentru Romania și se va regăsi in centrul preocupărilor noastre. Asigurarea securității frontierelor externe reprezintă una dintre cele mai importante garanții pentru funcționarea eficientă a spațiului de libertate, securitate și justiție, iar implementarea mecanismului de evaluare Schengen, a sistemelor informatice dezvoltate la nivelul UE și interoperabilitatea acestora vor fi subiecte deosebit de importante pe agenda noastră. Vom incerca să explorăm noi modalități de abordare a acestei teme, de aceea, subiectul gestionării intr-o manieră coerentă și unitară a fluxurilor migratorii va rămane unul important. Urgenţele pe care statele membre sau Uniunea le-au gestionat in ultimii ani au arătat că un răspuns imediat eficient necesită o cooperare inter-agenții mai stransă și o concentrare a efortului pentru salvarea victimelor și acordarea asistenței medicale de urgență. Alături de implementarea adecvată a acestor măsuri in plan intern, vor trebui evaluate modalitățile de consolidare a cooperării cu statele din afara Uniunii in domeniul securității, avand in vedere că o serie de provocări la adresa siguranței nu cunosc frontiere referindu-mă aici la combaterea atacurilor cibernetice, combaterea fenomenului radicalizării sau prevenirea activității teroriste. Intr-o lume a digitalizării accelerate, Romania este interesată să lucreze pe subiectul protejării siguranței cetățenilor in spațiul virtual. Revizuirea Strategiei UE pentru securitate cibernetică a creat o bază bună pentru imbunătățirea cooperării la nivel european in materie, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida rezistenta Uniunii la atacuri cibernetice. Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opțiune iar politicile publice și orice proiect referitor la societatea informațională trebuie să ia in considerare componenta securității cibernetice. Nu in ultimul rand, Romania va fi in ipostaza de a putea contribui la avansarea unei viziuni privind viitorul securității Europei, prin trasarea unor obiective strategice vizand spațiul de libertate, securitate și justiție pentru orizontul post-2020. In acest context, profilul global al UE va depinde in mod fundamental de ritmul de implementare a Strategiei Globale și de eficiența diverselor instrumente subsumate acesteia. Pentru eficiența acțiunii externe a UE, Romania va urmări consolidarea inițiativelor in derulare, care, intre altele, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare ale UE precum, Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării – CARD, Fondul European de Apărare, Cooperarea Structurată Permanentă – PESCO, promovand un parteneriat mai strans UE-NATO. O atenţie specială va fi acordată coordonării civil-militare, care reprezintă un domeniu de excelență al UE, ceea ce presupune continuarea activităților pe linia perfecționării capabilităților civile ale UE. Romania va continua activitățile pe linia intăririi rezilienței, combaterii amenințărilor hibride și intăririi capacității de comunicare strategică, inclusiv de o manieră integrată. O atenție deosebită va fi acordată componentei externe a Cadrului Financiar Multianual, respectiv viitoarelor instrumente financiare de asistență externă, și identificării opțiunilor de adaptare a metodelor de lucru ale Consiliului. Obiectivul vizează creșterea eficienței programelor derulate in contextul acțiunii externe a UE, in conexiune cu perspectivele bugetare care pot fi utilizate. Pentru consistența politicii UE in vecinătate, Parteneriatului Estic va constitui, la randul său, o prioritate a Președinției, inclusiv prin prisma faptului că in timpul acestui mandat se vor implini 10 ani de la inițierea acestuia. Din punct de vedere tematic, Președinția romană va acorda atenție extinderii beneficiilor Acordurilor de Comerț Liber in vigoare sau interconectivității cu statele cele mai avansate din Parteneriatul Estic. Un accent particular va fi pus pe consolidarea răspunsurilor concrete pe care UE le-ar putea oferi aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. Conexată cu această idee, Președinția va urmări să contribuie la conștientizarea largă a beneficiilor susținerii de către cetățeni și autorități a obiectivului european, pledand pentru asigurarea condițiilor necesare menținerii in parametri credibili a perspectivei europene a Republicii Moldova. Este importantă reafirmarea şi consacrarea importanţei Mării Negre pe agenda UE, inclusiv din perspectiva avansării proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări sau a revigorării Sinergiei Mării Negre in viitor. Sunt vizate atat planul vizibilității politice, cat și cel al implicării concrete a UE in proiecte regionale de succes. Pentru onorarea angajamentelor UE, Romania va acorda o atenție specială sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, prin imprimarea unui nou suflu politicii de extindere, respectiv prin sprijinirea eforturilor de reformă, democratizare și reconciliere a societății in Balcanii de Vest. Aceasta reprezintă o investiție in stabilitatea și prosperitatea regională, constituind un interes strategic in plan mai larg, pentru Uniune, dar și pentru Romania, ca stat in proximitatea imediată, bine plasat in a promova și susține eficient beneficiile multiple ale aderării la UE. In ceea ce priveşte parteneriatul transatlantic, liniile de acțiune vor urmări reflectarea importanţei cruciale a relaţiei transatlantice in păstrarea ordinii multilaterale globale, importanţa consolidării dreptului internaţional şi rolul UE in sprijinirea multilateralismului eficient la nivel regional. De asemenea, amplificarea relației UE-ONU se impune ca urmare a priorităților comune in materie de consolidare a guvernanței globale, dezvoltarea durabilă și promovarea păcii. Exercitarea Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE și profilul solid al Romaniei in cadrul ONU favorizează formularea unor obiective in vederea stimulării cooperării UE-ONU, pe mai multe dimensiuni, de la menținerea păcii la implementarea Agendei 2030 şi prin insuşirea rolului de promotor in ceea ce priveşte pregătirea raportului UE pentru Forumul Politic la Nivel Inalt din 2019 privind evaluarea implementării Agendei 2030. In final, in exercitarea mandatului de Preşedinție a Consiliului UE, Romania va urmări promovarea coeziunii, ca valoare comună a UE, subliniind importanța fundamentelor construcției europene in reclădirea increderii cetățenilor. Promovarea valorilor inscrise in Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democrația, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la combaterea discursurilor eurosceptice, populiste, naționaliste, rasiste, xenofobe și antisemite și asigura un sprijin real pentru proiectul european. De asemenea, utilizarea durabilă a potențialului local in cadrul politicilor de dezvoltare reprezintă un alt deziderat ce trebuie susținut in cadrul Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene. In contextul globalizării, particularităţile locale asigură identitate comunităţilor, dar in acelaşi timp, reprezintă mijloace de atragere a activităţilor economice. In acest sens, Romania, in calitate de Preşedinție a Consiliului UE va susţine ferm eforturile indreptate inspre obiectivul unei Uniuni mai democratice, cu scopul de a asigura egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni, de a apropia procesul decizional de la Bruxelles mai mult de cetățeni și de a eficientiza funcționarea UE. In exercitarea mandatului său, Romania va urmări asigurarea unei președinții eficiente, prin asumarea rolului de mediator imparțial și de facilitator de consens in indeplinirea atribuțiilor legate de prezidarea lucrărilor Consiliului şi avansarea agendei europene. Romania va acționa ca un partener activ și constructiv, avand ca premisă o abordare unitară, transparentă, incluzivă, favorabilă continuării consolidării proiectului european, susținută de autoritățile romane, de cetățeni şi de societate in ansamblul ei. Doamnelor și domnilor, Acești patru piloni nu sunt exclusivi. Se pot adauga si alte propuneri. Important este ca la finalul acțiunii noastre să reușim să impunem aceste obiective pe agenda europeană și să regăsim rezultatele demersurilor noastre in deciziile luate de instituțiile europene. Președinția Romaniei la Consiliul Uniunii Europene este doar un pas in incercarea noastră de a crește profilul european al Romaniei și a ne ridica la nivelul responsabilităților care revin unei țări a cărei pondere in plan european va fi și mai mare după Brexit. In final, doresc să mulțumesc incă o dată Secretariatului General al Consiliului, Comisiei Europene, Parlamentului European, precum și celorlalte președinții rotative pentru colaborarea fructuoasă, din care am avut foarte multe de invățat. Avand convingerea că numai – unirea face puterea – vă adresez invitația de a continua să lucrăm impreună pentru a avea o Președinție de succes a Romaniei la Consiliul Uniunii Europene! Vreau, de asemenea, să mulțumesc tuturor liderilor și reprezentanților formațiunilor politice din Parlament pentru că, in urmă cu cateva săptămani, cele două comisii pentru afaceri europene ale Senatului și Camerei Deputaților și Comisia specială comună pentru pregătirea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene au oferit susținerea lor, in unanimitate, pentru temele rezultate in urma procesului de consultări publice realizate in ultimul an. Pentru că anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, cred că este obligatoriu să urmăm exemplul inaintașilor noștri arătand că in jurul proiectelor de interes național reușim să depășim diferențele pentru a arăta partenerilor europeni și cetățenilor pe care ii reprezentăm ceea ce este capabilă să facă Romania pentru buna reușită a proiectului european. Să nu ratăm șansa care ni se oferă, să ne alăturăm eforturile, să indrăznim mai mult pentru o Romanie europeană și puternică! Vă mulțumesc!

Comments

comments