Participarea premierului Viorica Dăncilă la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România

Galerie foto *** Alocuțiunea susținută de premierul Viorica Dăncilă la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din Romania [Check against delivery] Viorica Dăncilă: /.../ Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania a reprezentat mereu un reper important in dialogul administrație locală - administrație centrală, iar propunerile și soluțiile pe care le-ați promovat și susținut s-au regăsit in numeroase proiecte de acte normative. Sper ca in mandatul meu colaborarea cu dumneavoastră să se axeze pe proiectele de reformă ale administrației publice, bazandu-ne in principal pe experiența pe care autoritățile locale o au in relația cu cetățeanul, dar și in gestionarea serviciilor publice pentru acesta. Știu, chiar de la dl. președinte Liviu Dragnea, care a inițiat intregul demers, că Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania a inființat in 2005, la Bruxelles, un birou de reprezentare. Aceasta a fost o mișcare inspirată, pentru că legăturile Consiliilor Județene cu Uniunea Europeană sunt, de atunci, tot mai stranse. De aceea, domnule președinte, sunt intru totul de acord pentru schimbul de bune practici pe care trebuie să-l avem cu țările membre ale Uniunii Europene. Gestionarea unor domenii majore de interes - fie că vorbim de spitale județene, infrastructură rutieră, de drumuri județene, sistemele regionale de apă-canalizare - conturează consiliile județene ca principalul motor de reducere a decalajelor dintre mediul urban și mediul rural cu cel puţin 15% pană in 2020. Misiunea mea, aşa cum am afirmat şi in plenul parlamentului, cand guvernul pe care il conduc a primit votul de investitură, este ca in 2020 Romania să urce in prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană, astfel incat tinerii să nu mai plece din Romania, iar cei care deja au plecat să işi dorească să se reintoarcă acasă. Pentru a realiza acest obiectiv am in vedere trei direcții principale: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea creșterii veniturilor populației, reformarea administrației şi reducerea birocrației. Astăzi, am să mă refer pe scurt la cateva aspecte care conturează măsurile programului de guvernare şi in care rolul dumneavoastră este foarte important. Pe infrastructură: corelarea surselor de finanţare pentru realizarea investițiilor publice ale autorităților locale, atat din PNDL, cat şi din fonduri europene sau prin programul de la Compania Naţională de Investiţii şi Agenția Naţională pentru Locuințe va reprezenta in continuare o prioritate pentru Guvern, astfel incat, la finalul mandatului nostru, in 2020, să evaluăm impreună dacă țintele pe care le-am propus in programul de guvernare au fost atinse. Voi evidenția doar două surse principale de finanţare: PNDL şi fondurile europene. PNDL: din totalul de peste 6.800 obiective finanțate in PNDL II, in sumă de aproximativ 30 miliarde lei, peste 340 sunt la consiliile judeţene, in valoare de peste 5 miliarde de lei, un procent de 16%, finanțand-se in mod principal drumurile judeţene. Fonduri europene: după cum bine ştiţi, in anul 2017 s-a reuşit acreditarea tuturor autorităților de management şi, mai mult, am introdus in Legea salarizării şi acordarea unui procent de 25% pentru primarii, preşedinţii de consilii judeţene, acolo unde avem proiecte pe fonduri europene. Cu toate acestea, gradul de absorbție nu este satisfăcător, fiind chiar risc de decomitere a unei sume de 800 de milioane de euro pe Programul Operațional Regional. Nu cred că e cazul să vă aduc aminte cat de vitale sunt aceste fonduri pentru dezvoltarea județelor noastre. Fie că vorbim de proiecte pentru apă, canalizare, sau deșeuri, finanțate din POIM sau drumuri, spitale, şcoli, finanțate din POR. Cred că prin capacitatea şi experiența de care dispuneți, precum şi din calitatea de președinți ai agențiilor de dezvoltare regională, membri in Comitetul de Monitorizare al Programului Operațional Regional, puteți sprijini creșterea absorbției, iar problemele pe care le intampinați in accesare mi le puteți comunica, in vederea soluționării lor de urgenţă. De asemenea, o situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. După cum ştiţi, m-am intors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a ingrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei președinți ai consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice in deblocarea situației terenurilor - şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova - dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilități publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective. Am constatat intarzieri majore in realizarea acestor proiecte şi, din acest motiv, numai cu implicarea dumneavoastră acestea se pot transmite către Comisia Europeană pentru finanţare. Nu vreau insă să subliniez că vina este a președinților consiliilor judeţene, ştiu că s-au intampinat multe greutăți, dar cred că datoria noastră este să soluționăm aceste probleme. In ceea ce priveşte legislația, Codul Administrativ: a fost depus in parlament ca iniţiativa parlamentară, se află in dezbatere parlamentară la Senat, după adoptare de către Senat va intra in dezbatere parlamentară in Camera Deputaţilor; sperăm să fie adoptat pană la sfarșitul sesiunii parlamentare. Codul finanțelor publice locale: proiectul este finalizat in baza tezelor prealabile adoptate in 2017 şi urmează să fie adoptat pană la sfarșitul anului. Elementul principal al Codului va fi formula de echilibrare a bugetelor locale. Aşa cum am incercat, şi in 2018, conform programului de guvernare, ne-am propus ca 100% din impozitul pe venit să fie sursa bugetelor locale şi echilibrarea să conducă la bugete minime de funcționare. După cum ştiţi, in 2018 s-a stabilit 750 de lei pe locuitor. Consider că numai impreună, in spiritul practicii anilor precedenți ai grupurilor de lucru, putem identifica cea mai bună variantă pentru această formulă. De exemplu, poate suma de 750 de lei va fi doar pentru un minim şi va putea fi crescută in funcţie de serviciile publice existente la nivelul fiecărei localități. Așteptăm de la dumneavoastră o propunere fundamentată şi agreată cu toate structurile asociative din administrația locală, astfel incat acest proiect de lege important să fie cat mai repede promovat. Cu privire la sumele de echilibrare şi modalitatea de repartizare adoptate in conformitate cu Legea nr.2/2018 a bugetului de stat, impreună cu viceprim-ministrul Paul Stănescu şi cu ministrul Eugen Teodorovici voi urmări implementarea măsurilor inscrise in Legea bugetului pe anul 2018, respectiv regularizarea sumelor de echilibrare pentru fiecare UAT, in conformitate cu execuția bugetară la 31.12.2017. Altfel spus, ne vom asigura că veniturile anului 2018 nu vor scădea sub nivelul anului 2017. Mai mult, in perioada următoare vom introduce posibilitatea utilizării excedentului bugetar şi pentru finanţarea cheltuielilor de personal, plata arieratelor, a corecțiilor financiare sau a sentințelor judecătoreşti definitive, dar şi a contractării de imprumuturi din trezoreriile pentru realizarea de investiţii publice. Dar, aşa cum Guvernul incearcă să identifice soluții pentru toate aceste probleme pe care dumneavoastră le intampinați in teritoriu, am aceeaşi rugăminte şi către dumneavoastră. După cum bine ştiţi, Legea salarizării unitare, 153/2017, a permis autorităților locale să stabilească salariile in baza unui regulament adoptat de consiliul local, singura limită impusă fiind ca niciun salariu al unui funcționar public să nu depăşească nivelul salariului viceprimarului, in cazul dumneavoastră al vicepreședintelui. In același timp, știm cu toții că Legea responsabilității fiscale impune incadrarea in limitele bugetare. Consider, așadar, că fiecare trebuie să acționeze cu responsabilitate şi in acest sens cheltuielile de personal trebuie să fie incadrate la limitele generale, de capacitatea proprie a fiecărei colectivități de a le finanța. Domnule preşedinte, am ascultat opinia dumneavoastră legată de descentralizare, după cum bine ştiţi acesta a fost un proiect agreat de Liviu Dragnea, discutat cu mediul academic, discutat cu dumneavoastră, discutat cu toţi cei implicaţi, şi cred că continuarea acestui proiect este necesară, bineinţeles să ne inspirăm şi din bunele practici pe care le au alte state membre ale UE. Stimați colegi, mesajul meu astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, este acela de a continua dialogul pentru că numai uniți vom reuși să fim o voce puternică atat in Europa cat şi in lume. In incheiere vă urez mult succes dumneavoastră, vă urez mult succes pentru că succesul dumneavoastră este succesul comunităţii pe care o reprezentaţi. Vă mulţumesc!