Participarea premierului Sorin Grindeanu la emisiunea „Ediție specială”, B1 TV, moderată de Silviu Mănăstire

Galerie foto [Check against delivery] Realizator Silviu Mănăstire: Bine v-am găsit! Vă mulţumesc că ne urmăriţi! Pe invitatul meu special din această seară il cunoaşteţi: este premierul Romaniei, domnul Sorin Grindeanu. Bună seara! Sorin Grindeanu: Bună seara! Vă mulţumesc pentru invitaţie! Realizator: Vă mulţumesc şi eu in numele telespectatorilor B1 TV. Aţi ajuns in sfarşit şi pe la noi... Ce mai faceţi? Cum merge guvernarea? Sorin Grindeanu: Bine. Eu cred că dacă facem, aşa, un bilanţ la patru luni, e o guvernare care a incercat şi a şi reuşit, trecand peste experienţele pe care poate că puţine guverne le-au avut la inceput şi pe care le ştim cu toţii, să implementăm măsurile din programul PSD, măsuri care au fost urmărite şi implementate pas cu pas. Realizator: Mi se pare mie sau sunteţi o persoană timidă sau nu aveţi exerciţiul ieşitului in public? Sorin Grindeanu: Nu e vorba de... Realizator: Agreaţi emisiunile de televiziune, in general, să fiţi prezent? Sorin Grindeanu: Nu e vorba de timiditate. Sunt un om care are inclinaţii spre chestiuni exacte. Am terminat un liceu de ştiinţe reale, matematică-fizică. Imi plac foarte mult lucrurile exacte, cifrele ş.a.m.d. Nu, nu neapărat. Realizator: Nu vă plac chestiunile de imagine, nu vă place să ţineţi discursuri sforăitoare? Ăsta e sensul la ce spuneţi? Sorin Grindeanu: Cred că deja a inceput... Nu, cred că deja romanii aşteaptă altceva de la politicieni decat vorbe şi mă străduiesc şi eu, şi ceilalţi colegi ai mei, să facem lucruri; e cea mai bună apărare a noastră in faţa celor care mai mult vorbesc decat au făcut şi, slavă Domnului!, in toţi aceşti ani, indiferent de guvernare, s-a vorbit foarte mult. Din păcate, dacă s-ar fi făcut pe jumătate din cat s-a vorbit, eram in mod sigur mult mai departe. Realizator: De ce aţi plecat de la Timişoara? Şi vă intreb lucrul ăsta pentru că astăzi aţi făcut o declaraţie extrem de interesantă. Aţi spus că preşedinţii de consilii judeţene, aşa cum aţi fost şi dumneavoastră, ar trebui să fie aleşi din nou uninominal, sau măcar aţi spus, nu vreţi să deschideţi o cutie a Pandorei, dar ideea cam asta era, pentru că, in momentul de faţă, toţi cei care conduc judeţele din Romania depind de majorităţile politice din consiliile judeţene. De ce aţi ţinut să reluaţi tema asta? Vă gandiţi să reveniţi... Sorin Grindeanu: Nu. Eu consider o chestiune care merită a fi luată in discuţie. Sigur, Parlamentul decide, dar atata timp cat ai responsabilităţile pe care le are funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, răspunzi pentru foarte multe lucruri, cred că şi mandatul pe care trebuie să-l primeşti trebuie să fie unul direct, dat de votul cetăţenilor, aşa cum a fost şi in 2008 şi in 2012. De ce eu consider că merită să se discute cu argumente pro şi contra. Recunosc că, din punctul meu de vedere, ar trebui să existe acest vot direct tocmai pentru a da forţă mandatului de preşedinte de consiliu judeţean şi pentru a nu fi tot timpul la mana unor majorităţi care pot să fie volatile şi care nu duc la stabilitate, la implementarea unui proiect pe care, pană la urmă, şi l-au asumat cei care au candidat. Poate să existe şi situaţii absolut ciudate. Putea să existe, de exemplu, vara trecută in judeţul pe care l-am caştigat. Pentru prima oară după Revoluţie, PSD a caştigat in judeţul Timiş. L-am caştigat şi l-am caştigat la diferenţă faţă de cei de la PNL. Realizator: Dar dumneavoastră aţi fost ales preşedinte de consiliu judeţean cu ajutorul... Sorin Grindeanu: Indirect, printr-o majoritate. Realizator: Cu ajutorul, nu ştiu, Mişcării Populare, de exemplu. Sorin Grindeanu: Şi cu ajutorul Mişcării Populare, şi cu ajutorul ALDE. Printr-un joc al majorităţii, puteam eu sau reprezentantul PSD, chiar dacă noi am caştigat alegerile, şi le-am caştigat, repet, la diferenţă mare faţă de cei de la PNL, să nu formăm majoritatea, ceea ce nu era neapărat un lucru pe care prin vot şi l-ar fi dorit cei din judeţul Timiş. De aceea, eu cred că legitim, datorită şi importanţei pe care o are funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, votul direct al cetăţenilor, aşa cum a mai fost şi in 2008, şi in 2012, dă mai multă forţă celui care caştigă această funcţie, dă mai multă legitimitate in a-şi impune programul şi proiectul pentru judeţul respectiv. Argumentele, din punctul meu de vedere, sunt mai tari in a reveni la acest vot direct. Realizator: Aflu acum de aplecarea dumneavoastră pentru chestiuni tehnice şi mai exacte, mai practice. De ce nu aţi rămas la consiliu judeţean, aveaţi un context foarte bun, aţi spus că aţi caştigat consiliul judeţean cu PSD prima dată după 20 de ani. Aveaţi posibilitatea la consiliu judeţean să faceţi lucruri practice mai tehnice decat din funcţia de premier, unde, practic, sunteţi manager, iată, o echipă de miniştri, depindeţi oarecum - şi să discutăm imediat despre cabinet, despre prestaţia guvernului. Acolo, la consiliu judeţean, de ce nu aţi rămas acolo? Sorin Grindeanu: Pentru că, aşa cum ştiţi cu toţii, a existat această propunere care a venit din partea Comitetului Executiv Naţional al PSD unde, in acea şedinţă, situaţia o ştie toată lumea, a fost acea primă propunere respinsă de către domnul preşedinte Iohannis, după care, la propunerea domnului preşedinte Dragnea, in Comitetul Executiv Naţional, colegii mei... Realizator: Vă intreb altceva, de ce nu aţi refuzat? Puteaţi să spuneţi eu am un commitment, am o chstiune pe care incerc să o duc la bun sfarşit la Timişoara. Nu mă inham la mai... Sorin Grindeanu: Incerc să vă răspund la chestiunea asta. Sunt membru de 21de ani in acest partid. Inţeleg şi am inţeles raţiunile pentru care colegii mei m-au votat şi m-au votat in unanimitate. Le-am spus atunci, in şedinţă, vă spun şi dumneavoastră, că plec dintr-o funcţie unde nu a fost simplu să ajungem - plecam din funcţia de preşedinte de consiliu judeţean -, in Timiş, in funcţia aceasta de prim-ministru, tocmai avand in spate votul lor şi dorinţa lor, a colegilor mei de a ajunge acolo, de a pune in aplicare programul de guvernare care a fost votat de romani. Fiind o propunere, in situaţia respectivă, și, sigur, responsabilitatea imensă pe care și acum o simt, o simt in fiecare zi, m-au făcut - simţind, repet, in spate, forţa pe care mi-au dat-o colegii mei -, să zic da. Poate că mai simplu ar fi fost să răman acolo. Mai simplu pentru mine, ca persoană... Realizator: Exact asta vroiam să vă intreb. Eraţi intr-o poziţie atat de avantajoasă acolo şi la nivel personal, sunteţi de atata timp in Timişoara, familie, prieteni, proiecte interesante. Chiar discutam inainte de emisiune, Timişoara este văduvită sau, de fapt, a fost văduvită de proiecte de dezvoltare in ultimii 10-15 ani, dacă facem o comparaţie cu Cluj Napoca, cu Sibiu sau cu alte oraşe din Transilvania sau Banat. Adică puteaţi să rămaneţi să dovediţi la Timişoara că...; nu ştiu, Banatul ii fruncea, cum se zice. Sorin Grindeanu: Şi cei care au rămas in locul meu la Consiliul Judeţean şi fac parte din echipă; nimeni nu este un om de neinlocuit. Nu există oameni de neinlocuit. Realizator: Nici dumneavoastră. Sorin Grindeanu: Bineinţeles, tocmai spuneam lucrul ăsta. Nu este nimeni de neinlocuit. Şi atunci, repet, din punct de vedere personal, alegerea de a rămane, dacă aş fi ales să răman la Timiş, probabil că mi-ar fi fost mai uşor. Dar am inţeles responsabilitatea cu care m-au incărcat in sensul pozitiv colegii mei şi nu sunt un om care să dea inapoi in momentul in care are susţinerea, aşa cum am avut-o şi o am in continuare, a celor din PSD, din partidul din care fac parte şi a celor din Coaliţie. Şi această susţinere a fost arătată in toate aceste patru luni şi ceva, de mai multe ori. In Timiş, in Timişoara, a rămas o echipă care, cred eu că are foarte multe lucruri de făcut. Sunt foarte multe proiecte care trebuie să fie implementate in perioada următoare, in aceşti ani, ani care pot să exceadă ciclul electoral. Dar Timişoara şi Timişul, din foarte multe puncte de vedere - poate o să uimesc o parte din telespectatorii dumneavoastră, dar cei care au trecut prin Timişoara şi prin Timiş ştiu ceea ce spun eu - a rămas, din foarte multe puncte de vedere, in urmă. Timişoara, in momentul ăsta, ca să vă dau un exemplu, sigur nu vorbim de centură, că nu are. Nu are un bazin olimpic, nu are o sală polivalentă in adevăratul sens al cuvantului. Cand vorbim de un oraş de mărimea Timişoarei care, ca populaţie, dacă nu mă inşel, este pe locul trei in ţară şi această mărime e dublată şi de forţa economică pe care Timişoara o are şi judeţul Timiş o are, sigur că par ciudate aceste lucruri. Rămane de văzut sau răman de făcut, in anii viitori, foarte multe lucruri. Realizator: Ce veţi face, domnule Grindeanu, domnule premier? Veţi face ce a făcut Emil Boc cat a fost premier? Ştim că multe fonduri şi multe proiecte s-au dus către Cluj, era nevoie să se ducă către Cluj pentru că, aşa cum a fost administraţia Ciuhandu la Timişoara, a fost şi administraţia Funar inainte de Emil Boc. Faceţi lucrul ăsta? Sorin Grindeanu: Eu sunt prim-ministru al Romaniei, nu sunt prim-ministru al Timişului. Haideţi să ne inţelegem. Realizator: Dar vă intoarceţi acasă, aşa cum s-a intors şi Emil Boc; pană la urmă, toată lumea se intoarce acasă. Sorin Grindeanu: Domnule Mănăstire, depinde nu doar de mine, depinde de fiecare dintre noi, depinde de modul in care sunt făcute aceste proiecte, dacă sunt sustenabile, dacă se inscriu in criteriile pe care le stabilesc cei din ministerele de care vorbeaţi dumneavoastră. Toate lucrurile astea şi aceste criterii răman in picioare indiferent de unde provine prim-ministrul. Prim-ministrul unei ţări este al intregii ţări, nu al unui judeţ. Realizator: Că aţi deschis subiectul, vreau să discutăm... imi place să vă aud vorbind despre Timişoara, aveţi o oarecare nostalgie... Sorin Grindeanu: Recunosc că o am. Realizator: ... şi am folosit tehnica asta ca să indulcesc prima parte a interviului, provocand discuţia despre Timişoara, ştiu că ţineţi mult la oraş şi la judeţ. Bun. Haideţi să discutăm despre guvernare, că aici lucrurile sunt mai complicate, Romania este mare, este complicată. E un partid din care faceţi parte foarte complicat, cu oameni influenţi, cu baroni mai mari, mai mici, trecuţi, prezenţi. Apropo, domnul Oprişan rămane in continuare baron; ştiu că a fost ales la şefia consiliilor judeţene. Apropo de... nu ştiu... aţi spus ceva despre centură. De ce nu are centură Timişoara? Domnul Cuc, de exemplu, este ministrul transporturilor. Nu am văzut nicio licitaţie... Sorin Grindeanu: Eu zic să vă uitaţi un pic... nu vreau să intrăm in... Realizator: Nicio licitaţie dusă la bun sfarşit in astea şase luni, cinci luni. Sorin Grindeanu: Păi nu, haideţi să spunem şi să aşezăm adevărul in parametri reali. Realizator: Nu cer kilometri făcuţi. Sorin Grindeanu: In primul rand, s-au lansat in această perioadă spre licitaţie... sigur, sunt termenii daţi de lege şi trebuie să respecte legea, trebuie să fie respectată de toată lumea. S-au lansat proiecte in jur de trei miliarde de lei. Realizator: La Ministerul Transporturilor? Sorin Grindeanu: Da şi o să vă spun ce. Realizator: Vă rog. Sorin Grindeanu: Podul de la Brăila la Tulcea. Despre acest pod, sunt convins că ştiţi, s-a vorbit in ultimii 20 de ani. Nu a fost nici măcar lansat o dată in licitaţie. Şi vorbim de un pod care poate fi făcut şi va fi făcut din fonduri europene. Realizator: In ce stadiul este procedura? Sorin Grindeanu: Este lansată, este in licitaţie, este ridicat... Realizator: Este pe SEAP? Sorin Grindeanu: Este pe SEAP, este ridicată pe SEAP. Este o investiţie nu doar traversarea Dunării, ci este o investiţie care se duce peste 20 de km pe piloni. Deci, e o investiţie mai mare, o investiţie care, in studiul de fezabilitate pe care-l are Ministerul Transporturilor, e undeva, ca valoare,la jumătate de miliard de euro. Realizator: Mult. Deci face aproape jumătate din banii ăştia. Alt proiect? Sorin Grindeanu: După aceea, s-au lansat proiecte legate de Centura Bucureştiului, toate acele traversări şi ştiţi... Realizator: E groaznic pe Centura Bucureştiului. Aţi avut ocazia să circulaţi? Sorin Grindeanu: Ştiu. Şi la fel au fost lansate pe SEAP pentru traversările respective, a fost lansată licitaţia şi termenul cred că este 8 iunie pentru Centura Timişoarei. Realizator: Ah, deci a intrat şi Timişoara. Sorin Grindeanu: A fost lansată şi este spre finalizare, iarăşi, o investiţie foarte importantă, cea care leagă, in regim de autostradă, Piteşti de Craiova. Să ştiţi că sunt lucruri care s-au făcut in aceste luni... Realizator: Ăsta este un tronson de autostradă? Sorin Grindeanu: Da, este un drum expres in regim de autostradă. Vreau să explic foarte clar, pentru că lumea ar putea să nu inţeleagă exact ce inseamnă acest lucru. Viteza de parcurgere sau viteza pe care poţi s-o ai pe autostradă este aceeaşi - 130; singura diferenţă intre o autostradă şi un drum expres in regim de autostradă este că nu mai există acea bandă de refugiu, bandă de rezervă la margine... Realizator: Şi facilităţile, benzinării, chestii de genul ăsta, nu? Sorin Grindeanu: Şi despărţitoarele sau spaţiul dintre cele două sensuri. In rest, vorbim, nu se intră... Realizator: Deci o autostradă mai ieftină. Sorin Grindeanu: Nu se intră in localităţi, nu se parcurg localităţile, regimul de viteză este acelaşi. E un lucru extrem de important. Al doilea lucru important: pe la jumătatea lunii iunie vor fi lansate, pentru că s-au terminat documentaţiile, pentru lotul I şi lotul V Piteşti - Sibiu. Realizator: Piteşti - Sibiu. Ştiţi de problema cu proiectarea de la Piteşti - Sibiu? Sorin Grindeanu: Ştiu foarte bine. Dacă vă referiţi la... Realizator: Aţi dat bani in plus la proiectant? Sorin Grindeanu: Păi nu, şi-au revenit danşii. Realizator: Şi-au revenit, nu mai cer ăia şase milioane de euro? Sorin Grindeanu: Şi-au revenit danşii şi au revenit cu picioarele pe pămant. Realizator: Asta e o veste bună. Sorin Grindeanu: Tocmai de aceea putem să lansăm lotul I şi V, adică cele două capete. Iată că sunt şi s-au făcut in aceste luni cateva lucruri importante. Dar mai important decat atat este să reuşim, in perioada imediat următoare, să deblocăm acest motor care, parcă de prea multe ori, chiar dacă există voinţă şi eu sunt convins că a existat voinţă şi in guvernele trecute, fără a nominaliza vreunul sau altul sau fără a spune... Realizator: Putinţă să fie, domnule ministru, că voinţă toată lumea are. Sorin Grindeanu: Ştiţi, de foarte multe ori s-au blocat lucrurile ba din cauza unei birocraţii excesive, şi putem să detaliem, dacă vreţi, ba din cauza unor contestări in instanţă, iar cel mai bun exemplu aici e Centura Bacăului. Nu ştiu dacă ştiţi, s-a stat 7 ani, asta e ceea ce mi-au spus cei de la... Realizator: Atunci, ce facem, că mi-aţi spus atatea proiecte... Dacă ne intalnim peste trei ani şi sunteţi in funcţie şi o să discutăm tot de/.../ Sorin Grindeanu: Tocmai asta incercam să vă spun. V-am dat exemplu pană acum de cateva licitaţii care sunt pe SEAP. Totodată, ca să deblocăm acest motor, e important să lucrăm la acea lege de care toţi spunem, şi s-a lucrat, cea a proiectelor strategice. Şi aici vizăm trei domenii importante: infrastructură, energie şi apărare. Despre ce e vorba? Despre a reduce toate acele termene de care dumneavoastră şi toată lumea ştie şi, in paranteză fie spus, parcă de prea multe ori timpul de preexecuţie a unei lucrări a fost mai mare decat execuţia in sine a lucrării, dacă s-a ajuns in faza de execuţie a lucrării. Atunci, reducand toate aceste termene, simplificand această procedură, dorim să pornim mai rapid toate aceste lucrări, dacă vorbeam şi am vorbit de infrastructură şi lucrurile să meargă intr-o viteză mai mare. Alt exemplu: deşi era posibil, anul ăsta, să se termine intreg tronsonul de autostradă de la Lugoj la Deva... Realizator: Celebru şi ăla, cu ceva probleme, da... Sorin Grindeanu: Se termină aproape toate loturile, mai puţin unul care are următoarea problemă: trebuie să se facă tuneluri pentru urşi. Am mai dat acest exemplu. Realizator: Ursul circulă, ce să-i faci? Nu există urşi? Sorin Grindeanu: Domnul..., nu există urşi, să ne inţelegem. Realizator: Atunci, cine a băgat in proiect titlurile astea? Sorin Grindeanu: Tocmai de-aia vă dau acest exemplu. In trecut... Realizator: Or fi fost urşi. Acum au migrat, au fugit. Sorin Grindeanu: Nu ştiu dacă au fost urşi. Autorităţile romane au cerut, deci noi am cerut Comisiei Europene suplimentarea fondurilor, pentru că vorbim de culoarul IV european, culoar care are acoperită intreaga lungime pe fonduri europene. Suplimentarea, pentru că trebuie să facem aceste lucrări şi dacă e să vorbim de costuri, acel lot avea inainte valoarea de 108 milioane, odată ce s-a aprobat de către Comisie, sigur, la diverse apeluri de care vă aminteam devreme... Realizator: Deci, odată cu urşii la cat a urcat? Sorin Grindeanu: 220. Mai mult decat dublu. Realizator: Nişte băieţi deştepţi cred că au vrut să facă bani. Sorin Grindeanu: Dincolo de treaba asta, nu ajungem să terminăm acest tronson, extrem de important, care intr-un final ar fi legat Nădlac de Sibiu. S-ar fi mers intr-una pană la Sibiu. Şi mai sunt exemple: cu lilieci, cu broaşte ţestoase, nu vreau să fiu inţeles greşit. Realizator: Am inţeles. Suntem la nivelul de constatare. Dar cum rezolvaţi asta cu urşii? Tăiaţi din proiect? Sorin Grindeanu: Nu mai putem. In momentul ăsta o să facem, pentru că lucrurile sunt pornite, se lucrează. Realizator: Mai cheltuim 100 de milioane de euro chiar dacă ştim că nu sunt urşi acolo? Sorin Grindeanu: Sunt bani europeni, bani care au fost ceruţi de Romania la Comisia Europeană... Realizator: Domnul Grindeanu dacă noi mergem cu urşii, ei ne dau bani că şi ei iubesc urşii. Dar dacă nu sunt urşi, mie mi se pare că este o chestie putredă. Sorin Grindeanu: Poate să fie in viitor. Realizator: E o chestie putredă la mijloc acolo. Bun, bref, apropo, ce notă ii daţi atunci lui Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor? Nu prea l-am văzut comunicand. Sorin Grindeanu: Nu o să dau note la televizor. Chiar astăzi am avut o discuţie cu domnul Cuc, inainte de a veni la dumneavoastră in emisiune. Realizator: Sunteţi mulţumit de el atunci? Sorin Grindeanu: Constant mă intalnesc cu domnul ministru Cuc, fiind prioritatea guvernului pe care il conduc, infrastructura, şi am mai spus asta. Realizator: Nu intamplător am inceput dezbaterea aşa. Vă propun să mergem la energie. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Dacă aţi puncta cele trei: Apărare, Inzestrare, Energie. Domnul Petcu... Sorin Grindeanu: Infrastructură. Realizator: Domnul Petcu de la ALDE. De ce aţi decis să, cum să folosesc un termen mai corect, să naţionalizaţi profitul Companiei Nuclear- Electrica, de exemplu? Am observat că este o tendinţă ca aceste companii de stat care fac profit, mă refer şi la Transgaz, la Romgaz, Nuclear Electrica, mai avem ceva companii care fac bănuţi frumoşi in Romania. Electrica stă pe vreo 600 de milioane de euro in conturi. Sorin Grindeanu: Da. Realizator: De ce aţi decis să luaţi banii companiilor? Cum e cazul Nuclear Electrica şi nu-i lăsaţi pentru investiţii. Sorin Grindeanu: Nu e corect pană la capăt. Fiecare companie in parte va veni să discute planul lor de dezvoltare. Şi se va discuta acest plan de dezvoltare. Dar ştiţi ce s-a intamplat intr-un final? Dacă e să vorbim de trecut, pană la urmă Romania sau guvernul s-a imprumutat, nu acuma, şi in anii trecuţi, de pe piaţă, din bani, intr-un final, inclusiv din depozitele acestor foarte puternice companii, cu dobandă. Deci, noi ajungem să plătim... Realizator: Auleo! Sorin Grindeanu: Noi ajungem să plătim dobandă la banii care sunt tot ai noştri. Realizator: Foarte interesant. Şi cine a decis chestia asta? Sorin Grindeanu: Păi nu, asta s-a intamplat in toţi aceşti ani. Realizator: Deci, incă o dată explicaţi lucrul ăsta. Ăsta este un lucru necunoscut. Incă o dată. Deci, banii... Sorin Grindeanu: Există depozite, ale acestor companii, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră. Realizator: Pe 600 de milioane de euro stă Electrica, e companie, nu mai e majoritar de stat. Sorin Grindeanu: Mult mai mulţi bani. Realizator: Dar la nivelul ăsta cred că sunt cateva miliarde de euro, Romgaz, Transgaz, Nuclear Electrica, discutăm de miliarde bune de euro. Stau ele in bănci, da? Sorin Grindeanu: Noi ne ducem, ca şi stat, şi s-au dus guvernele trecute pentru funcţionare, nu e nimic neobişnuit, pentru funcţionarea unui guvern, pentru finanţarea diverselor programe, pentru finanţarea deficitului, de exemplu, te imprumuţi de pe piaţă. Asta au făcut toate guvernele de pană acuma. Şi pană la urmă ajungi să te imprumuţi şi să iei banii tăi, care sunt tot ai romanilor, cu dobandă. Realizator: E distractiv. Sorin Grindeanu: Şi atunci revenind la intrebare... Realizator: Pentru că la depozite dobanda este negativă, să le explicăm şi oamenilor. Sorin Grindeanu: Şi atunci revenind la intrebarea dumneavoastră, pe fiecare companie in parte se va discuta ceea ce au ca şi plan de dezvoltare. De exemplu, Transgaz, Transgaz trebuie să devină un jucător regional, ca să dau un exemplu. Transgazul in perioada următoare, in anii următori, avand in vedere şi dezvoltările care se prefigurează a fi făcute la Marea Neagră, trebuie să vină cu acest plan de dezvoltare. In momentul in care vine cu lucruri clare, cu lucruri care trebuie a fi finanţate, nimeni nu o să le ia acele sume de bani. Dar cand tu te duci.... Realizator: Dumneavoastră spuneţi altceva, să traduc eu simplu, dacă imi permiteţi domnule Grindeanu. Sorin Grindeanu: Vă rog. Realizator: Oamenii care stau cu banii acum, de la companiile de stat, ii lăsaţi banii de care au nevoie pentru investiţii, restul ii luaţi la bugetul de stat. Sorin Grindeanu: Bineinţeles. Realizator: OK. Veţi face asta cu toate companiile de stat. Sorin Grindeanu: Absolut cu toate. Realizator: Şi din Energie şi din alte zone? Sorin Grindeanu: Da. Realizator: Din alte zone cred că nu mai fac profit că, toate sunt pe butuci. Sorin Grindeanu: Am şi dat această reglementare şi toată lumea ştie despre ea. Nu e nimic nou. Realizator: Şi oare de ce strigă managerii acestor companii că mulţi sunt din ăştia independenţi, de 109, de ce strigă că ne ia guvernul banii? Sorin Grindeanu: Mi-e dificil să vă răspund. Realizator: Bănuiţi? Sorin Grindeanu: Fiecare dintre noi avem bănuieli. Deocamdată noi trebuie să luăm decizii, să nu mergem după bănuieli. Realizator: La Ministerul Energiei aţi făcut tot felul de numiri dumneavoastră ca guvern, in consiliile de administraţie, aveţi vreun criteriu? Era povestea cu tehnocraţii şi inainte cu Ordonanţa 109, să aducem profesionişti. Din punctul meu de vedere s-a dovedit a fi un fas, numai să-l amintim pe managerul de la TAROM, Heinzmann, să nu spun mai multe. Pe ce criterii timiteţi dumneavoastră oamenii in consiliile de administraţie in cele mai valoroase şi puternice companii de stat? Mă refer la Energie aici. Sorin Grindeanu: Nu intră direct in atribuţiunea guvernului. Lucrurile astea sunt făcute de către ministru, in marea majoritate in parte. Realizator: Şi ministru de cine depinde? Sorin Grindeanu: Fie că vorbim de Energie, fie că vorbim de orice alt minister, de Transporturi, de Ministerul Comunicaţiilor, ca să dau alt exemplu... Realizator: Economie... Sorin Grindeanu: Economie, fiecăruia din aceşti miniştri le-am cerut să aleagă oameni pe care ii consideră potriviţi in a implementa viziunea guvernului din care fac parte şi in a debloca anumite lucruri. Realizator: Sunteţi cam democrat. Sorin Grindeanu: Nu am intrat in lucrurile astea şi e normal. Realizator: Dumneavoastră aveţi nişte principii domnule Grindeanu, cam mulţi politruci, nu vă supăraţi pe mine, prin consiliile astea de administraţie, adică la o discuţie de genul.. e normal, şi aici sunt de acord cu dumneavoastră să le daţi libertatea să-şi conducă ministerele, mai ales cand fac numiri in companii importante. Dar să le impuneţi nişte criterii, nu secretare, nu consilieri, nu cărători de mapă, e o meteahnă veche, e o meteahnă veche a guvernelor din Romania... Sorin Grindeanu: Eu cred că au fost puţine cazuri de acest tip, dar chiar am să cer o situaţie pentru că am văzut, recunosc că am văzut in presă in ultimele săptămani, mai multe atenţionări de acest tip, şi vă spun sincer că am lăsat această libertate pentru că eu... stilul meu de a conduce nu e cel de a strange cu şurubul in fiecare zi ministrul, ci de-ai lăsa libertatea, de a-i spune liniile mari pe care să meargă şi periodic să vedem dacă a atins acele ţinte. Modalitatea, respectand legea, respectand legea este extrem de important, să subliniem lucrul acesta. Privind modalitatea, echipa, secretarii de stat, secretarii generali, secretarii generali adjuncţi, să ştiţi că nu am intrat in lucruri din astea şi nu cred că e treaba primului ministru să facă echipele in fiecare minister in parte. Realizator: O să analizaţi povestea asta cu consiliile de administraţie. Sorin Grindeanu: Da, pentru că am văzut semnale in presă in ultima perioadă. Realizator: Este o vanzoleală, sunt foarte mulţi băieţi, fete, mai tinere, mai bătrani că mă uitam aici la Alexandru Petrescu. Şefa dansului de cabinet este foarte activă in multe consilii de administraţie, o doamnă, domnişoară de altfel foarte respectabilă. Vă propun să luăm pauza comercială şi să discutăm despre industria de apărare, că asta era ordinea: infrastrucură, energie.. Sorin Grindeanu: Energie şi apărare. Realizator: Apropo, sunteţi mulţumit de domnul Petcu de la Energie? Nu-l ştie lumea dar dumneavoastră lucraţi mai aproape de el. Sorin Grindeanu: Pe partea de comunicare sunt mai mulţi... Realizator: Ce să facem? Guvernele sunt politice, mai trebuie să şi comunice. Eu ştiu că e complicat cu comunicarea. Sunteţi mulţumit? Sorin Grindeanu: Să ştiţi că e un om extrem de dinamic, un om care stăpaneşte domeniul de activitate. E un domeniu, nu simplu, un domeniu cu mari provocări şi provocările vor fi şi mai mari in perioada următoare. Realizator: Sunteţi mulţumit sau nu de Petcu, ministrul energiei? Sorin Grindeanu: Da, sunt mulţumit. Realizator: OK. Luăm pauza comericală şi revenim pe tema industriei de apărare, după care mai am nişte intrebări-surpriză. Revenim! Realizator: Am revenit. Domnule Grindeanu, vă propun să discutăm despre banii romanilor, despre imprumuturi, despre deficitul excesiv - ne atrage atenţia Uniunea Europeană. Cheltuim mai mulţi bani decat incasăm, decat colectăm. Dar, pană la finanţe, să discutăm, aşa cum spuneam, despre industria de apărare. Au fost lansate cateva proiecte. Am făcut aici, la dosar de politician, emisiuni cu generalul Degeratu, cu mai mulţi specialişti in industria militară şi cu ministrul apărării. Ce cumpărăm, de unde cumpărăm şi cat vom cheltui? Sorin Grindeanu: Cateva lucruri de aşezat, inainte de a vă răspunde, cu permisiunea dvs: avem pentru prima dată 2% la Apărare. Realizator: Curaţi? Sorin Grindeanu: Credite bugetare; nu credite de angajament. Direct! Deci sunt credite bugetare, nu sunt credite de angajament. Ceea ce inseamnă că e primul guvern care face ce ne-am angajat cu ani in urmă. Nu sunt lucruri... Realizator: Mulţi ani in urmă... Sorin Grindeanu: E important să spunem, şi să ştiţi că nu e simplu să dai in mod direct - vă repet, credite bugetare, nu credite de angajament - 2% pentru Apărare. N-a fost simplu! Realizator: Cat inseamnă pentru anul ăsta, in cifre, in bani? Sorin Grindeanu: Peste 16 miliarde de lei. Astea sunt lucruri importante, care trebuie a fi spuse. Pe de altă parte, mai e ceva, inainte de a vorbi de ceea ce vom cumpăra, sau ceea ce se doreşte a fi cumpărat de către cei din Armată. Şi am spus lucrul acesta de cand am prezentat programul de guvernare in parlament, pe domeniul apărării. Mare parte din aceşti bani care vor fi investiţi nu doar anul acesta, ci şi in anii următori, mi doresc să fie cheltuiţi, mare parte din ei, cu ajutorul industriei naţionale de apărare. Parte din industria noastră naţională de apărare se află... Realizator: ...in faliment... Sorin Grindeanu: ...la Ministerul Economiei, altă parte se mai află şi la Ministerul Apărării. Pentru a revitaliza acest domeniu extrem de important pentru fiecare dintre noi şi, pană la urmă, un domeniu unde noi am fost foarte buni, am spus, şi asta şi facem, că aceşti bani - de anul acesta, de anul viitor, de anii viitori -, parte mare din aceşti bani, să fie cheltuiţi in industria naţională de apărare. Sigur că lucrurile nu se pot intampla peste noapte - peste noapte să incepi să produci... Realizator: ...tancuri, autovehicule blindate... Sorin Grindeanu: Corect! Realizator: Rachete nu putem... Sorin Grindeanu: Şi atunci, toate lucrurile care s-au discutat in lunile trecute - şi au fost diverse discuţii, inţeleg, şi la Ministerul Apărării, şi la Ministerul Economiei -, lucruri care vin in intampinarea acestei condiţii pe care noi am spus-o, sunt binevenite. Realizator: Incerc o intrebare directă, poate reuşesc să obţin şi un răspuns. Sorin Grindeanu: Vă rog! Realizator: Sunteţi - vă fac un compliment acum, nu e cazul - un politician abil. Cumpărăm de la americani sau de la europeni? Pentru că in guvernarea lui Cioloş s-au semnat cateva acorduri cu nişte companii din Germania, din Olanda şi, in general, a fost o politică de inzestrare pe ţările din Uniunea Europeană. Acum există alţi teoreticieni, care spun că ar fi bine să ne inzestrăm de la aliatul şi partenerul nostru strategic, Statele Unite. Dvs ce opinie aveţi? Sorin Grindeanu: Prima condiţie, dincolo de a vă răspunde in mod direct, americani sau europeni, este următoarea: aceste inzestrări trebuie făcute conform cu strategia de inzestrare a NATO. Nu să cumpărăm doar de dragul de a cumpăra! Lucrurile acestea sunt foarte clar stabilite - ce trebuie să luăm in mod obligatoriu, ca ţară membră NATO. Poate că condiţia asta n-a fost pusă de foarte multe ori in săptămanile şi in lunile trecute, dar este esenţială. Totodată, mai trebuie respectaţi nişte paşi, pe care cei de anul trecut - ca să dau doar un exemplu, cel legat de corvete - nu l-au respectat, şi anume acordul parlamentului. Orice investiţie peste 100 de milioane de euro in acest domeniu trebuie să primească acordul parlamentului. Realizator: Nu miroase a ilegalitate chestia asta? Bun, acum imi permit o răutate: guvernul tehnocrat a fost foarte moralist, aşa... Sorin Grindeanu: Moralist in a spune! Realizator: Da. E legală povestea asta cu corvetele? Sorin Grindeanu: Nu sunt eu in măsură... Eu, ceea ce am făcut... Realizator: O mai menţineţi? Sorin Grindeanu: Păi nu, că am abrogat! Realizator: Ştiu, dar ideea in sine, de corvete. Sorin Grindeanu: Am abrogat acea ordonanţă. Şi acum, revenind: Ministerul Apărării a trimis către parlament solicitările conform acestui plan de inzestrare NATO - fiind ţară membră NATO - şi s-au primit! Pentru mare parte dintre ele s-au primit aprobările de la parlament. Deci, aceşti paşi au fost făcuţi pentru mare parte dintre aceste cereri pe care le-a dat MApN, sau cereri făcute de MApN către parlament. Nu depinde de mine; nici măcar de... Realizator: Dar de cine depinde? De domnul Vlădică, secretarul de stat de la Apărare? Sorin Grindeanu: Nici măcar in mod direct de ministru. Eu cred că ei trebuie să-şi stabilească foarte bine, foarte bine - şi asta fac, şi ăsta a fost rostul discuţiilor pe care le-am avut şi cu domnul ministru Leş, şi cu ceilalţi care sunt responsabili in MApN - acest plan pe următorii ani. Sigur că au mai mulţi bani acum decat au avut in trecut, şi e evident lucrul ăsta, şi vor avea... Realizator: 4 miliarde de euro, domnule prim-ministru... Se puteau face multe lucruri cu banii ăştia! In fine... Sorin Grindeanu: Respectand condiţiile pe care vi le-am spus la inceputul discuţiei despre Apărare, şi anume ca mare parte din aceşti bani să revină, să fie... Realizator: La cat estimaţi operaţiunea asta de offset? Un miliard? Un miliard jumate? Cam cat ar putea produce industria noastră de armament, să rămană şi nişte bani in Romania? Aveţi nişte studii de impact, nişte prognoze? Sorin Grindeanu: Eu cred că mare parte... Sigur, nu putem face peste noapte rachete! Dar putem face ceea ce aţi dat dvs. ca exemple: blindate... Realizator: Putem face nişte corvete, adică coaja; nu putem inzestra. Da? Sorin Grindeanu: Vreau să vă mai dau un exemplu, pe care poate că nu-l cunoaşteţi. Dacă luaţi un proiectil, un glonţ, in acest moment, şi se face o secţiune transversală, şi analizați fiecare parte componentă - unde e fabricată, unde e asamblată, - şi se ajunge la produsul final, la acel proiectil, cam 2% mai e in Romania, in acest moment - din păcate! Din păcate! Realizator: Ce, cartuşul ăla de puşcă, de Kalaşnikov?! Sorin Grindeanu: Un proiectil; secţiune. Cu exemplul ăsta au venit la mine cei de la Ministerul Economiei. Nu mi-a venit să cred - 2% se mai face in Romania! Restul... Nici măcar praf de puşcă nu mai producem in Romania. Realizator: Păi nu mai avem nici metale, nici aliaje să facem gloanţe? Sorin Grindeanu: Nu mai există fabrica respectivă - aici e un caz aparte - la Făgăraş. In perioada imediat următoare, eu sper s-o repornim, pentru că in momentul acesta se importă aceste materii din alte ţări, aceste subansamble - sau cum vreţi să le numiţi, ceea ce e chiar... Realizator: Şi cine este...? Povestea asta cu inzestrarea o gestionaţi dvs, din funcţia de prim-ministru, se ocupă ministrul apărării, sau domnul Vlădică, pe care l-am amintit acum cateva minute? Este un domn care a lucrat pentru Tender, prin Africa. Are o gaură - şi aici nu vă supăraţi pe mine: pe langă faptul că domnul Vlădică este şeful Inzestrării, este secretar de stat la MApN, are vreo 15 ani care ii lipsesc din CV. Eu acum inţeleg că in anumite consilii de administraţie mai iţi pui consilierul sau şeful de cabinet, că este ok; dar cand angajezi un om care gestionează 4 miliarde de euro, bugetul de inzestrare al Armatei Romane, şi nu ştii cu ce s-a ocupat omul ăsta timp de 15 ani, in etape succesive ale carierei... După facultate, pac!, a dispărut. A lucrat, cică, in străinătate, la proiecte personale - că scrie in CV -, după care a reapărut puţin, pac!, a dispărut in Africa, la domnul Tender, după care iar a dispărut şi a revenit in Romania. E cam ciudat... Sorin Grindeanu: Nu se ocupă nici primul ministru direct, nu se ocupă nici Vlădică, nu se ocupă nici Leş, in mod direct. Eu vă spuneam că noi avem acest plan de inzestrare care e parte a inzestrării comune NATO, fiind ţară membră NATO, şi nici nu cred că trebuie puse lucrurile de forma următoare: cumpărăm de la americani sau cumpărăm de la europeni. Nu in forma aceasta. Sunt foarte multe produse care sunt mai bune, evident şi ştie toată lumea, de către americani, altele... Realizator: Ştiţi mai bine decat de mine că este geopolitică toată povestea asta cu inzestrarea. E geopolitică şi este politică de nivel mare. Sorin Grindeanu: Nu, e vorba de banii romanilor, domnule Mănăstire, şi eu vă spun cat se poate de direct, nu ne interesează nici pe mine, nici pe colegii mei decat condiţiile despre care am vorbit mai devreme, ca mare parte din aceşti bani să rămană şi să revitalizăm industria naţională de apărare. Cine e in stare să indeplinească aceste condiţii, sigur că e absolut normal să plece cu un plus. Pentru că e normal, vorbim de banii romanilor. Imi doresc şi ne dorim cu toţii să revitalizăm industria naţională de apărare, ceea ce inseamnă un plus la bugetul de stat, inseamnă locuri de muncă in plus. Realizator: Deci vom lucra cu cei care pot să asigure industriei noastre de apărare cat mai multe comenzi şi cat mai multe facilităţi pentru industria noastră de apărare. Sorin Grindeanu: Asta am spus de la inceput. Realizator: Perfect, este ok. Haideţi să discutăm despre bani. Gelu Diaconu, fostul preşedinte al ANAF, este un critic fervent pe Facebook. Gelu Ştefan Diaconu a descoperit, şi el, minunea Facebook-ului şi scrie foarte multe mesaje pe Facebook, a atras atenţia asupra deficitului ăsta excesiv. Ce inseamnă lucrul ăsta, să explicăm oamenilor, că in 2016... Sorin Grindeanu: In 2016, deşi nu am auzit să vorbească cineva despre acest lucru, cand s-a tras linie - şi asta nu v-o spun eu, a spus-o Comisia Europeană - s-a depăşit deficitul de 3%. Sigur, un pic, 3,006 sau undeva pe acolo, dar s-a depăşit, fără a vedea, domnule Mănăstire, investiţii majore, proiecte majore, măriri de pensii, de salarii ş.a.m.d Realizator: Păi, şi pe ce au cheltuit banii? Sorin Grindeanu: Aţi văzut dumneavoastră, anul trecut, să se intample lucrurile astea? Realizator: Sunteţi prim-ministru, aţi intrat in documente. Au avut deficit de 3 şi ceva, au depăşit convenţia cu Comisia, dar pe ce i-au cheltuit? Unde s-a dus deficitul ăsta? Pe ce, pe salarii? Sorin Grindeanu: Pe salarii? Eu nu ţin minte să fi crescut salariile. Cert e că nici colectarea nu a mers aşa cum trebuie, anul trecut... Realizator: Şi acum merge bine... Sorin Grindeanu: Nu cat mi-aş dori de bine. Chiar nu cat mi-aş dori de bine şi trebuie să recunosc lucrul acesta şi, şi aici, am intalniri săptămanale cu cei de la ANAF şi cu cei de la Ministerul Finanţelor, urmăresc săptămanal această balanţă, pun presiune din... Realizator: Pozitivă, să nu se interpreteze. Sorin Grindeanu: ... din perspectiva funcţiei pe care o deţin, tocmai pentru că e un sector-cheie. Să ştiţi, apropo de domnul Diaconu, chiar dacă multe dintre criticile de acolo nu sunt neapărat sută la sută corecte, unele dintre ele chiar nu sunt, il citesc. Eu citesc, şi eu, şi i-am indemnat şi pe colegii mei, să-i citească inclusiv pe cei care ne critică, pentru că incerc să extrag de acolo partea pozitivă. Critica constructivă e foarte bună pentru cine se află la putere, fie că vorbim de un primar, de preşedinte de consiliu judeţean sau de un guvern. Critica doar de dragul de a critica işi pierde şi bruma aia... dacă e un adevăr acolo spus printre multe minciuni, nu-l mai vezi, se pierde. Realizator: Este adevărată informaţia care circulă că, pană acum, aproape de sfarşitul lunii mai, Guvernul Romaniei, prin Ministerul de Finanţe, s-a imprumutat de la bănci şi din piaţă cu o sumă de peste 4,5 miliarde de euro? Sorin Grindeanu: Sunt imprumuturi de lucru... Realizator: Atat de mari? Sorin Grindeanu: Anul trecut s-a imprumutat aproximativ la fel cu ceea ce aţi dat dumneavoastră anul acesta. Sunt finanţări pe care ministerul... Realizator: Staţi puţin, noi suntem la jumătatea anului. Aţi luat 4,5 miliarde de euro imprumut? Sorin Grindeanu: Sunt lucruri care finanţează deficitul, sunt lucruri care finanţează operaţiunile de lucru ale Ministerului Finanţelor, sunt lucruri care finanţează creditele din trecut, care trebuie plătite. Toate lucrurile acestea... Realizator: Păi, ce credite mai avem de plătit? Sorin Grindeanu; Ei, mai sunt cele care vin din spate. Normal că vin... Realizator: cam cat, o sumă globală? Nu ştiţi... Sorin Grindeanu: Nu ştiu să vă spun in mod direct ce inseamnă ca plată sau cat din ce aţi dat dumneavoastră a mers pe finanţarea acelor credite, cat a mers pe finanţare de proiecte, dar ceea ce ştiu - şi e sigur acest lucru - este că acest imprumut a fost făcut la cele mai mici dobanzi din istorie. Lucrul acesta arată altceva, arată increderea pe care sistemul bancar internaţional o are in Romania, in economia Romaniei. Acesta e un lucru cert. Totodată, INS - şi aici nu vorbim de prognoze, aici vorbim de lucruri clare, care s-au intamplat in primele luni - INS a spus: creştere 5,7 pe primele trei luni... Realizator: Vorba aceea: case closed. Sorin Grindeanu: Şi nu ne-aţi văzut nici pe mine, nici pe colegii mei... ba chiar le-am cerut colegilor mei să se ducă fiecare acasă, să-şi bage picioarele intr-un lighean cu apă rece, să fie la fel de conectaţi la realitate, să nu se imbete cu apă rece şi să... Realizator: Să nu păţim ca in 2008, Doamne fereşte! Sorin Grindeanu: ... şi să continuăm să implementăm tot ceea ce am propus. Realizator: Aşadar, nu faceţi remaniere. Mai avem exact un minut din emisiune. Terminaţi analiza... Sorin Grindeanu: Vreau să fiu cat se poate de clar: sunt in dialog permanent cu PSD, cel care a caştigat alegerile, cu preşedintele partidului, cu Liviu Dragnea. Monitorizez şi eu şi e normal ca şi coaliţia care susţine acest guvern, pentru că vorbim de un guvern politic, să monitorizeze activitatea fiecărui ministru. Eu lucrul acesta il spun de la inceput, de cand am ajuns in această funcţie: in momentul in care simt că unul dintre ei nu merge in ritmul in care ar trebui, nu ezităm, nici eu, nici cei care... Realizator: Atunci cand decideţi dumneavoastră, nu altcineva. Da sau nu? Sorin Grindeanu: Eu sunt cel care merge şi propune in faţa coaliţiei şi spun că e normal. Acesta e rolul primului ministru. Realizator: Deci dumneavoastră, Sorin Grindeanu, decideţi, nu altcineva. Sorin Grindeanu: Dar există un dialog cu cei care susţin, şi e normal lucrul acesta. Realizator: Mulţumesc pentru prezenţă, sper să ne revedem! Vă mai aştept la Dosar de politician. Sorin Grindeanu: Şi eu vă mulţumesc!