Participarea premierului Sorin Grindeanu la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 23-a ediții a Adunării Generale a Asociației Orașelor din România

Galerie foto Declarații ale premierului Sorin Grindeanu la sosire la Adunarea Generală a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Reporter: Au fost discuții cu Legea asta a salarizării: că o amanați pentru luni, că o faceți publică săptămana aceasta. Ce se intamplă pană la urmă? Ați discutat cu doamna ministru a Muncii? A terminat de muncit la ea? Sorin Grindeanu: Va fi, din ce am discutat, am discutat și in această dimineață cu doamna ministru Olguța Vasilescu... Este o lege extrem de importantă pentru noi, se află in programul nostru de guvernare, așa cum știți. E o măsură așteptată și o lege așteptată de toți romanii ca să avem forța necesară, inclusiv in Parlament. Va fi o inițiativă in Parlament a tuturor deputaților și senatorilor care fac parte din coaliția de guvernare. Reporter: Care e termenul la care o trimiteți in Parlament? In săptămana aceasta, mai amanați un pic? Sindicatele spuneau că /.../ pană in iunie totuși trimiterea in Parlament. Sorin Grindeanu: Nu, o să fie trimisă in cel mai scurt termen. Probabil că in această săptămană. Reporter: Și avand /.../ cu naționalizarea pensiilor... Sorin Grindeanu: Dați-mi voie să nu răspund la toate zvonurile lansate de cei din opoziție... Reporter: Deci sunt doar pure speculații. Reporter: Va fi o inițiativă elaborată de Guvern și asumată de toți parlamentarii? Sorin Grindeanu: Va fi o inițiativă a coaliției de guvernare. Declaraţie a premierului Sorin Grindeanu la deschiderea oficială a lucrărilor celei de-a 23-a ediții a Adunării Generale a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Doamnelor și domnilor primari, stimați invitați, sigur că colegii mei de la cabinet mi-au pregătit cateva idei pe care să le spun astăzi, o să incerc să nu mă țin de ele și o să vă spun lucruri pe care, ca om provenit din administrația locală, om care a fost şi viceprimar la Timişoara şi preşedinte de Consiliu Judeţean, știu lucrurile din perspectiva dvs. In primul rand vă urez la mulţi ani. Aveţi 17 ani de la infiinţarea asociaţiei. Vă doresc mulţi ani inainte. Am fost şi la Asociaţia Municipiilor şi la Asociaţia Comunelor. Văd că doar dl Oprişan, cu Uniunea Consiililor Judeţene, intarzie să facă adunarea generală, dar probabil că o să o facă şi dansul. Şi am transmis peste tot cateva lucruri. Unu, legat de ceea ce aţi spus dvs.: legea salarizării unitare. In această săptămană va intra, ca iniţiativă parlamentară asumată de toţi parlamentarii care fac parte din coaliţia de guvernare, in parlament, astfel incat dezbaterile acolo şi toate procedurile să se desfăşoare intr-un ritm mai alert. Legat de criterii şi de ce aţi spus mai devreme, important pentru noi este să clădim acea piramidă de care aminteaţi şi dvs. şi care să aşeze, la o localitate, in varful piramidei, primarul, conform responasabilităţilor pe care le are. De prea multe ori, şi am păţit-o şi eu, şi ca viceprimar şi ca preşedinte de Consiliu Judeţean şi ca fost ministru, de exemplu, in Ministerul Comunicaţiilor, şi e un minister mic, nu se compară cu Ministerul Dezvoltării sau cu Ministerul Transporturilor, avem al 50-lea salariu şi eram ministrul din cadrul ministerului respectiv. Şi lucrurile astea sunt anormale. Fiecare trebuie să fie plătit conform responsabilităţii pe care o are, iar la o unitate administrativ-teritorială, in varful acestei piramide se află primarul. Nu-i posibil ca directorul de şcoală, să dau un exemplu, să aibă salariu mai mare decat primarul. Sau altcineva din acea localitate. Prin această piramidă pe care o construim şi care din această săptămană va fi supusă dezbaterii vom inlătura toate aceste lucruri. O vom aşeza pe baze şi pe principii corecte. Toate observaţiile, tot ceea ce dvs. ne trimiteţi vor fi dezbătute in cadrul Parlamentului, unele probabil că vor fi preluate, altele vor fi discutate, astfel incat aceste principii să fie respectate. Ştiu că in aceşti ani oraşele s-au aflat cumva stranse intr-o menghină. Pe de o parte, municipiile, care au avut acces, conform programelor operaţionale, a POR-ului, programelor pe fonduri europene, care au avut diverse parghii prin care să acceseze aceste fonduri. Pe de altă parte, un program extrem, extrem de bun, contrar a ceea ce s-a spus in urmă cu o lună, PNDL-ul, care a avut, aveţi şi dvs. componenta dvs. in PNDL, dar, in general, s-a indreptat spre zona rurală. Şi aici dvs. aţi fost prinşi cumva la mijloc, din păcate. Am vorbit şi in această dimineaţă, o să vă spună şi doamna viceprim-ministru ceea ce incercăm să negociem, astfel incat să găsim o axă specială pentru dvs. şi să nu avem situaţii aşa cum aţi amintit, in care un oraş oferă - un oraş care totuşi oferă servicii conform standardelor oraşului-, viaţa in oraş să fie calitativ mai slabă decat la o comună de langă şi se intamplă lucrurile astea. Văd primari din Timiş in sală şi ştiu că au făcut cel puţin două din localităţile de acolo, doreau să revină la stadiul de comună, astfel incat toate lucrurile care ţin de impozite şi de anumite programe să le reducă cheltuielile şi să poată să-şi gestioneze mai bine lucrurile. De asemenea, ştiu din practică, sunt comune cu foarte mulţi locuitori care indeplinesc standardele de a deveni oraşe şi nu doresc. Ei, lucrurile astea incercăm să le schimbăm. O să vă spună şi doamna viceprim-ministru ceea ce avem in minte şi să imbunătăţim cel puţin finanţarea. Acum, ascultandu-l pe Ghiţă Falcă, imi dau seama de ce nu am trecut de MCV, că au fost la tine in 2014 şi ai avut grijă să nu indeplinim. Sigur, e o prietenie deosebită intre Timişoara şi Arad, aşa cum ştiţi. Acum, pe partea cealaltă, cea legată de prevenție și se amintea aici de Curtea de Conturi și de toate acele componente. Noi, de vineri, am ridicat - sau de joi, chiar - pe site-ul Ministerului pentru IMM-uri proiectul Legii prevenției. Am intarziat-o două săptămani pentru că am dorit să prindem și componenta aministrației locale. Inițial, nu era prevăzută această componentă și am preferat să intarziem două săptămani să prindem și această componentă a administrației locale. Sigur că știu și am trăit lucruri in care anumite instituții au uitat și de componenta de indrumare și știu doar cea de control. Și le-am trăit cu toții lucrurile astea. Tocmai de aceea venim cu această lege și nu doar cu ea, o să urmeze și altele, astfel incat să reașezăm toate aceste lucruri intr-o matcă corectă. Legat de achizițiile publice, săptămana trecută am fost in Dambovița și m-am oprit la Găești, unde, mă rog, e o investiție in derulare, dar am avut o intalnire și cu primarii din județul Dambovița. Știu problemele legate de achizițiile publice, dar totodată trebuie să știți că toate aceste lucruri trebuie discutate și găsit mecanismul agreat și cu Comisia Europeană. Știm blocajele, le știm cu toții /.../ incercăm să trecem, să găsim acele mecanisme care să nu ducă la altceva care să blocheze anumite lucruri la Comisia Europeană. Le știm cu toții, incercăm să găsim acele mecanisme. Legat de asta, nu neapărat că se adresează in mod direct dvs., să știți că lucrăm la un cadru legat de Legea proiectelor strategice. E un cadru. Foarte multe lucrări mari in țara asta, cel puțin dacă vorbim de infrastructură, in ultimii 27 de ani, indiferent de culoarea politică a guvernelor care au trecut sau au condus această țară, pe infrastructură, vedem rezultatul. Stăm prost. Dacă priviți o hartă a Europei și privim, vedem că parcă suntem o insulă pe tot ceea ce inseamnă culoarele europene, tot ceea ce ține de infrastructură, incepem să fim ocoliți. De ce? Pentru că 27 de ani, și, repet, nu exclud pe nimeni din această listă, n-am știut să găsim modalitățile, mecanismele, astfel incat infrastructura să o putem dezvolta la standarde europene. Una din cauze a fost cea legată /...;/ n-am știtut să găsim acele mecanisme, să executăm, pană la urmă, lucrările și marile proiecte de infrstructură, pentru că infrastructura aduce - și dezvoltarea ei - aduce, la localitățile adiacente și nu doar, investiții, ceea ce inseamnă buget mai mare, ceea ce inseamnă o viață mai bună pentru cetățenii din acele localități. Și o să venim și aici cu acest cadru legal, prin care să reducem termenele de implementare a unor proiecte strategice, fie că vorbim de infrastructură, de energie sau de apărare. Pot să vă dau exemple și le dau de fiecare dată, pentru că ne facem singuri viața amară. In decembrie cred că au fost, ia spuneți, doamna Coporan, undeva in decembrie, la inceputul lunii a fost un termen limită pentru depunere pe axa 6.1, dacă nu mă inșel. Eram președinte de Consiliu Județean, 6.1, pe infrastructură rutieră, drumuri județene. Am stat trei zile să semnez proiecte, pentru că trebuia să semnez pe fiecare pagină. Trei zile. Să știți că-s lucruri care nu sunt cerute de Comisia Europeană. Sunt lucruri cerute de noi, in țară, de diverse instituții. Am avut discuții impreună cu doamna vicepremier, cu doamna comisar european, Corina Crețu, in urmă cu două sau trei săptămani. Nimeni nu cere la Comisia Europeană această birocrație incredibilă pe care o avem. E un exemplu. Și pe care trebuie să-l clarificăm. Al doilea, iarăși de făcut viața amară. L-am mai dat și il mai dau. Sunt primarii, ii văd aici, din Timiș. Este și celebrul primar de Recaș, in partea aia Recașul e celebru din multe puncte de vedere. Noi n-avem urși in Timiș. Chiar nu avem. Și un tronson, un lot de autostradă, intre Lugoj și Deva, și-a dublat costurile datorită unor cereri făcute de Guvernul Romaniei, undeva prin 2009, 2010, către Comisia Europeană. Așa am cerut noi Comisiei, ca să existe acele tuneluri prin care să treacă urși. Numai că nu avem. Este un alt exemplu prin care ne facem singuri, dincolo de dublarea costurilor - fără acel tunel, lotul respectiv costa 108 milioane, dacă nu mă inșel; cu tot cu tunel 220 -, este un alt exemplu prin care ne facem singuri viața amară și proiectele mari, proiectele mari de investiții in țara noastră nu există sau se desfășoară intr-un ritm al melcului. Nu se poate. Lucrurile astea trebuie să le schimbăm. In primul rand trebuie schimbat acest cadru legislativ şi să pornim aceste motoare, care la randul lor inseamnă, aşa cum spuneam, investiţii şi o viaţă mai bună pentru cetăţenii din ţara noastră. Un ultim lucru, trebuie să ajung la Ziua Jandarmeriei şi acolo ştiţi cum este, cu dat onorul, cu toate lucrurile pe care le ştiţi, un singur lucru - pe care o să o rog pe doamna vicepremier să il dezvolte - mai vreau să vă spun, cel legat de faptul că avem Codul Administrativ in dezbatere in acest moment şi probabil... Se inchide? Deci este aproape pe final această dezbatere. Va fi trimis spre Parlament. Aşteptăm... şi o să vă spună amănunte sau o să intre in detalii doamna vicepremier, aşteptăm din partea dvs. observaţii. Inchei prin a vă spune că doamna vicepremier Sevil Shaiddeh spunea, la Asociaţia Municipiilor, că ea nu are uşă la cabinet, spunand sau venind după ceea ce am spus eu că la mine este uşa tot timpul deschisă, doamna Shaiddeh nu are uşi, aşa că vă rog să apelaţi, să veniţi, suntem oameni care venim din administraţia locală, ştim - şi eu, şi alţi colegi de-ai mei - problemele pe care le aveţi, incercăm să găsim soluţiile potrivite, tocmai pentru a debloca foarte multe lucruri. Este dorinţa noastră, un exemplu care trece dincolo de politică, de ce se spune in Parlament, de tot felul de lucruri. Noi, legat de PNDL, păi pe PNDL, criticaţi fiind in Parlament, dar nu vreau să intru in chestiuni politice, fiindcă eu cred că timp de trei ani de zile de acum incolo trebuie să lăsăm politica deoparte, să ne ocupăm de administraţie, o veni anul 2020, vin alegerile, trebuie să ne ocupăm de lucrurile pentru care ne-au ales oamenii, indiferent că suntem la UDMR, PSD, PNL ş.a.m.d. şi in 2020, dacă am făcut lucruri pentru comunităţile pe care le conducem, sigur vom avea succes şi in alegeri, fără chestiuni politice. Ne ocupăm de administraţie. Un exemplu este ce s-a intamplat in urmă cu vreo lună, cred, in Parlament sau mai mult, era criticat acest program naţional PNDL, nu mai intru in amănunte, fiindcă eu cred că cei care au făcut acest lucru nu inţeleg foarte bine realităţile in care ne aflăm, dar pot să vă spun că atata este de prost acest program PNDL II că de la 5.000 de proiecte, cat ne-am gandit, au ajuns la peste 12 mii, asta fiindcă - lumea nu are incredere in PNDL, in ghilimele, şi de la o sumă undeva in jur de 30..., enormă, oricum, de 30 de miliarde, este mai mult decat dublu acum ceea ce s-a depus la Ministerul Dezvoltării. Asta arată că acest program naţional este un succes, a fost in faza I, incepută in 2013 şi care este pe finalizare, şi in această primăvară pornim cu PNDL II, care porneşte de la ceea ce v-am spus mai devreme şi sigur o să vă spună mai multe doamna vicepremier Shaiddeh. Este un program naţional extrem de important pentru noi şi care va incerca să facă ce spuneam la inceput, să reducă aceste decalaje intre sat şi oraş, intre municipii şi oraşe sau poate, in unele cazuri, intre comune şi oraşe, acolo unde, să spunem, sursele de finanţare pentru oraşe nu sunt cele mai potrivite. Eu vă mulţumesc, vă urez mult succes şi ne aşteptăm, aşa cum aţi fost şi pană acum, să fiţi partenerii noştri in luarea deciziilor cele mai bune pentru administrarea ţării pană la urmă. Vă mulţumesc. /../ Declaraţii ale premierului Sorin Grindeanu la ieşirea de la Adunarea Generală a Asociației Orașelor din Romania [Check against delivery] Reporter: Am văzut că e nemulţumire in continuare in PSD. Sorin Grindeanu: Nu dl. Tudorel Toader e supus evaluării. Dl. Tudorel Toader a făcut o evaluare a ceea ce a insemnat activitatea sau modul in care şi-a desfăşurat activitatea Parchetul General şi DNA-ul. Am avut o discuţie azi dimineaţă cu dansul pe ceea ce inseamnă politici in continuare, cel puţin din punctul meu de vedere, şi acest lucru l-am mai spus, şi anume punerea in acord strict a deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi celelalte de care aminteam... Reporter: Evaluarea pe care a făcut-o dansul va fi evaluată, ca să fac un joc de cuvinte, de social-democraţi miercuri sau in şedinţă? Sorin Grindeanu: Nu cred că sunt cel in măsură să răspund la această intrebare. Incă nu am ordinea de zi de la CEx. Reporter: Dar in coaliţie va fi discutat acest lucru, pentru că /.../ in coaliţie practic se discută situaţia in care... Sorin Grindeanu: Eu nu ştiu să fie altă coaliţie... Reporter: Dar veţi susţine ca dl. Tudorel Toader să participe la CEx? Sorin Grindeanu: Dacă se consideră necesar de către coaliţie sau de către unul din partidele care fac parte din coaliţie sau de ambele, eu nu cred că are o problemă dl. ministru să meargă să explice deciziile pe care le-a luat. Reporter: Vi se pare normal ca o evaluare făcută de un tehnocrat, un specialist să fie evaluată de partid politic? Sorin Grindeanu: Dar nu cred că e vorba de aşa ceva şi nu despre asta discutăm. Reporter: Dl. Dragnea asta spunea, d-le ministru! Sorin Grindeanu: Nu despre asta discutăm. Eu v-am spus punctul meu de vedere, deschiderea şi ceea ce doresc să se intample in perioada următoare pe acest domeniu şi lucrurile acestea au fost anunţate de la inceput. De asemenea, am inţeles de la dl. ministru că sunt zece ani de cand Parchetul General, DIICOT-ul, DNA-ul nu au fost, ca activitate generală, n-au fost evaluate. Nu ca mod de a se comporta, cum a fost cazul la decizia Curţii Constituţionale, despre care tot am discutat. E treaba dansului de a face aceste lucruri, conform legii. Reporter: In legătură cu Legea unică va fi o modificare, inţeleg, de formă, nu de fond, pentru că fondul legii rămane acelaşi, adică cel elaborat de executiv şi va fi trimisă in parlament pentru a fi asumată de intreaga coaliţie prin semnătură de către toţi parlamentarii coaliţiei. Care este scopul pană la urmă? Sorin Grindeanu: E o lege extrem de importantă pentru Romania. Care trebuie să aibă şi o susţinere, nu doar a guvernului, pentru că guvernul este dat de susţinerea din parlament, eu cred că este procedura corectă, cea prin care această lege să vină ca iniţiativă legislativă a parlamentarilor, tocmai pentru a da forţă acestei legi. Mulţumesc. Nu vreau să intarzii in partea cealaltă. Mulțumesc!