Participarea premierului Dacian Cioloș la emisiunea “Jocuri de putere”, la Realitatea TV

Participarea premierului Dacian Cioloș la emisiunea - Jocuri de putere, moderată de Rareș Bogdan, la Realitatea TV [Check against delivery] Dacian Cioloş: Eu m-am angajat pentru un an de zile, şi cred că e important să fie lucrurile clare din acest punct de vedere, un an de zile in care partidele politice o să se pregătească pentru alegeri. O să se prezinte la alegeri la sfarşitul lui 2016, după care să fie un guvern politic legitimat de votul cetăţenilor. Realizator: Veţi lucra, domnule prim-ministru, cu secretarii de stat şi cu directorii din ministere, respectiv prefecţii care au fost puşi de către Victor Ponta şi guvernul PSD. Dacian Cioloş: Vreau să văd intai performanţa oamenilor respectivi. Sigur că acolo unde vom observa că comportamentul acestor oameni nu este legat de performanţa in administraţie, ci de alte obiective, vom lua deciziile care se cuvin. Am avut o primă discuţie cu directorii generali ai autorităţilor de management care gestionează fonduri europene. Am avut o primă analiză pe absorbţie, pe perioada 2007-2013 şi urmează să avem in zilele următoare o discuţie pe pregătirea pentru perioada 2014-2020. Realizator: Spuneţi-mi dacă din punct de vedere al fondurilor europene Romania a evoluat pozitiv din punctul dvs sau negativ? Dacian Cioloş: N-aş putea spune că lucrurile n-au evoluat, pentru că au evoluat şi nivelul absorbţiei - totuşi am pornit de la un nivel foarte jos şi o să ajungem per global undeva intre 65 şi 70% absorbţie. Realizator: Aveţi CNADNR sub ochii dvs, ştiţi situaţia de acolo? Dacian Cioloş: Da, am cerut ministrului transporturilor să vină in cel mult 10 zile cu o analiză vizavi de funcţionarea CNADNR şi a altor companii din subordinea Ministerului Transporturilor, ca să vedem eficienţa in implementarea unor proiecte mari. Incercăm să creştem calitatea investiţiilor publice, şi mai ales calitatea absorbţiei alocărilor bugetare pe investiţii publice, atat din buget naţional, cat şi din fonduri europene şi vrem să legăm lucrurile mai ales la transporturi, dar şi la sănătate şi la educaţie, buget naţional şi fonduri europene pentru anumite investiţii care sunt necesare, dar, pe de altă parte, sperăm ca aplicare acestor măsuri decise in Codul Fiscal să incurajeze şi mediul de afaceri să investească, şi cred că asta e important, ca in 2106, 2017, 2018 să vedem cat cresc investiţiile, pentru că altfel sigur că va fi foarte dificil. *** Realizator: Bună seara, doamnelor şi domnilor. Emisiune extrem de aşteptată, ştiu asta. Şi eu aşteptam această emisiune. Şi ii mulţumesc premierului Romaniei, domnul Dacian Cioloş, pentru prezenţa alături de dvs, telespectatorii şi ascultătorii Realitatea. Bună seară. Bine aţi venit. Dacian Cioloş: Bună seara, bine v-am găsit. Realizator: Domnule prim-ministru, sunt foarte multe teme pe care aş vrea să le lămuriţi, inclusiv lansate in urmă cu exact 11 luni cand aţi fost pentru prima dată in calitate de premier la Realitatea TV. Sunteţi mulţumit de cele 11 luni de guvernare. Ce notă v-aţi da, dvs şi guvernului? Dacian Cioloş: Nu mi-aş da notă, dar nu sunt mulţumit in sensul că am fi putut face probabil mai multe lucruri. Am invăţat multe lucruri pe parcurs, insă cred că am mişcat, pe de altă parte, destul de multe lucruri. Dar, nu ştiu, cred că mulţumiţi sunt doar leneşii şi ipocriţii, dacă e să fiu cinstit. Eu, cel puţin, nu sunt mulţumit in sensul că tot timpul mă aştept să invăţ din experienţa trecutului, să fac lucrurile mai bine. Realizator: Domnule prim-ministru, in această perioadă aţi pierdut in afara ultimilor miniştri, plecaţi pe liste, pe listele parlamentare, aţi pierdut 11 miniştri, incepand cu Claudia-Ana Costea şi continuand aşa, mai departe. Dacian Cioloş: Nu i-am pierdut. Au plecat unii, am decis remanieri, mi se pare un lucru firesc. Sigur că numărul poate să fie foarte mare pentru doar un an guvernare. Realizator: Unul pe lună. Dacian Cioloş: Dar a fost un an special, trebuie să recunoaştem lucrul ăsta. A fost un an special pentru că a fost un guvern aparte. Mi s-a cerut să fac un guvern independent in cinci zile practic din momentul in care eu am fost nominalizat. N-am avut o rezervă de cadre sau, eu ştiu, o rezervă de resurse umane. Am luat oameni care am crezut eu că pot să fie adaptaţi la o astfel de responsabilitate. Unii s-au adaptat mai bine, alţii mai puţin bine şi am considerat că, de cat să fiu ipocrit şi să spun că lucrurile merg bine atunci cand eu constatam că sunt probleme sau cum unii dintre ei au dorit să plece, am decis că cel mai important e un rezultat cat mai bun al guvernării şi atunci e important să am resursa umană care să fie adaptată - la fel şi la miniştri ca şi la secretari de stat. Realizator: Au fost miniştri care v-au dezamăgit in această perioadă? Dacian Cioloş: N-aş vrea să trag concluzii, mi se pare prea devreme să trag concluzii şi chiar dacă de la unii mă aşteptam mai mult decat au dat, sunt conştient, la fel cum şi de la mine, probabil unii se aşteptau mai mult decat am dat. De asta nu aş acuza nici eu, pentru că sunt conştient că a fost un efort aparte, să accepţi să vii din afara politicii, din mediul privat, din administraţie, să vii şi să accepţi o astfel de provocare şi să preiei pe parcurs foarte multe lucruri. Realizator: In domeniul infrastructurii, transporturilor, credeţi că miniştrii pe care i-aţi avut acolo au fost potriviţi sau cel actual este potrivit? Pentru că mi se pare domeniul unde in moment ăsta stăm absolut deficitar şi nu s-a intamplat mare lucru in aceste 11 luni. Dacian Cioloş: Nu sunt de acord cu dvs /.../ Realizator: Asta e şi dorinţa mea, să nu fiţi de acord şi să mă lămuriţi. Dacian Cioloş: ... mare lucru. Am găsit aproape toate proiectele de execuţie blocate in momentul in care am venit, pentru diferite motive, administrative, lipsă de avize de mediu sau de altă natură. Probleme in blocaje financiare ale plăţilor ş.a.m.d. Acum, se lucrează pe practic toate şantierele care au fost licitate. Cred că fără nicio excepţie se lucrează pe toate. Chiar acolo unde au fost probleme şi unde am avut probleme cu contractorii, cum a fost cazul la groapa aceea de pe autostrada Sebeş, CNADNR a decis să-şi asume in regie proprie, pentru prima dată, să-şi asume lucrările in regie proprie şi a reuşit să le finalizeze. Deci, sunt progrese acolo, in sensul că, aşa cum vă spuneam, se lucrează practic pe toate şantierele şi pană la sfarşitul mandatului obiectivul domnul ministru Buşă, şi după cum au evoluat lucrurile pană acum cred că işi va atinge acest obiectiv, să lansăm licitaţii la studii de fezabilitate, proiecte tehnice sau execuţii de lucrări la practic toate proiectele care sunt pregătite şi pe care le avem in calendarul Master Planului. Nu vorbesc doar de autostrada Sibiu-Piteşti... Realizator: Cand va fi gata? Dacian Cioloş: Sibiu-Piteşti dacă lucrurile decurg conform calendarului, dar, vedeţi, cum e la noi, eu aş prefera să nu mă hazardez prea tare, dar conform calendarului in 2021 ar trebui să fie gata, in sensul că studiul de fezabilitate pe unele loturi va fi gata pană la sfarşitul anului şi vom lansa apoi proiectul tehnic şi proiectul de execuţie. Pentru celelalte loturi, la inceputul anului viitor va fi gata studiul de fezabilitate. Lansăm proiectul tehnic şi partea de execuţie şi apoi pană in 2021 in mod normal ar trebui ca lucrurile să fie gata. La fel, pe Craiova-Piteşti pregătim studiul de fezabatilitate. Pe Targu-Mureş-Iaşi, la fel, pe bucăţi, pe loturi se pregătesc studii de fezabilitate şi proiectul tehnic impreună - deci, practic vrem să dăm drumul la licitaţii pentru studii de fezabilitate, proiecte tehnice sau execuţii de lucrări pe tot ceea ce e pregătit. Realizator: Pe unul dintre cele mai circulate drumuri, care, apropo, in urma unui interviu realizat de către subsemnatul cu trei ani in urmă, trei ani şi jumătate, atunci premierul Victor Ponta spunea că in cazul in care va fi gata Comarnic-Braşov pană in 2016, domnia sa nu va candida la nimic. Astăzi am inţeles că este pe lista de la Gorj a PSD şi va candida. Dansul este un mincinos notoriu, nu fac referire, dar spuneţi-mi ce se intamplă cum Comarnic-Braşov in proiectele guvernului? Dacian Cioloş: Şi Comarnic-Braşov va fi rescos la licitaţie. Ştiu că se lucrează acolo. Din păcate, au fost prost pregătite dosarele şi de asta ... Realizator: Din cauza cui? Cine a făcut dosarele proaste? Dacian Cioloş: Trebuie să recunosc că avem o problemă şi de resursă umană, dar cred că vorba şi de superficialitate in modul in care au fost abordate lucrurile, ca să nu spun altceva. E un proiect complex, şi un e un proiect complex cum va fi şi Targu-Mureş-Iaşi, pentru că trece prin zonă de munte. N-avem experienţă, trebuie să recunoaştem, in astfel de proiecte. N-am derulat pană acum astfel de proiecte complexe şi, pe de altă parte, probabil din motive electorale, populiste ne grăbim totodeauna să tăiem panglici şi să facem promisiuni şi atunci punem presiune pe oameni care neavand experienţă de multe ori avanseză mai incet şi uite aşa se intamplă că lansăm studii de fezabilitate, ele sunt prost făcute. Trebuie s-o luăm de la capăt apoi sau pe un studiu de fezabilitate prost făcut sau pe un proiect tehnic prost făcut nu-ţi vin companiile la licitaţie, pentru că nu pot să-şi facă o bună evaluare a costurilor şi a ceea ce pot să execute şi uite aşa lansăm licitaţii, nu se prezintă nimeni, le reluăm. Deci, e vorba de lipsă de profesionalism aici şi ăsta e obiectivul nostru şi cu reformarea CNADNR să reprofesionalizăm. Dacian Cioloş: Deci e vorba de lipsă de profesionalism aici şi ăsta este obiectivul nostru şi cu reformarea CNADNR să ... Realizator: Era următoarea intrebare legată de CNADNR: sunteţi mulţumit de acţiunea CNADNR in aceste 11 luni? Dacian Cioloş: Nu sunt mulţumit de ce am găsit acolo şi de modul cum au decurs lucrurile in primele luni. Impresia mea este că lucrurile s-au ameliorat şi, aşa cum v-am spus, această ambiţie - eu, să fiu sincer, nu am cerzut la inceput că o să funcţioneze cu aceste proiecte de execuţie in regie proprie, la groapa aceea de pe Autostrada Sebeş au demonstrat că pot să facă acest lucru şi au planificat ca in perioada următoare, in anul care vine, fiecare direcţie regională să aibă şi proiect in regie proprie. De ce sunt importante aceste priecte? Pentru că nu mai depindem de contractori. Acolo unde firmele contractoare nu işi fac treaba, pană acum doar le ameninţam că o să rupem contractul, dar ei ştiau că nu o să facem, pentru că riscăm să pierdem foarte mult timp pană cand reluăm licitaţia pentru proiectele respective. Acum le demonstrăm că, dacă e cazul, putem să facem şi in regie proprie şi că atunci cand conractorii nu işi fac treaba, putem să luăm şi măsuri foarte tranşante. Realizator: Ieri cursa de Strasbourg a fost complet anulată, este prima cursă externă anulată, au fost intarzieri pe cursele de Sofia şi sunt intarzieri de ore intregi pe cursele interne ale TAROM. TAROM se află intr-o situaţie extrem, extrem de grea. Care este soluţia pe care o propuneţi la TAROM? Dacian Cioloş: Bun. Pe termen scurt ştiu că şi ministrul urmăreşte direct ce se intamplă acolo, pe de o parte pentru a ne asigura că verificările, controalele se fac la sange şi că atunci cand există dubii se iau decizii de intarziere sau de suspendare a curselor decat să ne asumăm probleme. Sunt probleme la intreţinere, din cate am inţeles, per global TAROM-ul clar are nevoie de restructurare, a fost nevoie acolo de schimbarea managementului, de un nou proiect de restructurare. Realizator: Credeţi in TAROM, domnule prim-ministru, sau vreţi să o privatizaţi? Care e propunerea dvs.? Dacian Cioloş: Cele două intrebări nu se exclud una pe alta. Realizator: Credeţi in TAROM, companie de stat sau un TAROM companie cupărată de un gigant la nivel mondial? Dacian Cioloş: TAROM are in primul rand nevoie in perioada imediat următoare să crească performanţa, indiferent dacă vrem să o privatizăm sau nu. Nu va decide acest guvern dacă se privatizează sau nu, in mod clar asta e o decizie care va rămane pentru viitorul guvern, dar, indiferent că ramane companie de stat sau va fi privatizată trebuie imbunătăţit managementul. Dacă se va lua o decizie legat de privatizare sau nu, asta ţine nu doar de performanţa companiei, ci şi de abordarea strategică a companiei, de capacitatea companiei de a rezista presiunii concurenţiale in viitor. Realizator: Dar dvs. ce vă propuneţi, dvs. ca cetăţean roman, ca prim-ministru astăzi şi poate şi in viitor, poate ca viitor preşedinte de partid, dar astăzi ca cetăţean roman ce vă propuneţi pentru TAROM? Dacian Cioloş: Păi pentru ce ne-a mai rămas din mandat, toate măsurile care ţin de noi pentru a ameliora managementul acolo şi a creşte performanţa. E o companie care incă face datorii chiar dacă mai puţin decat in trecut, dar incă face datorii şi care, cum vă spuneam, are in mod clar nevoie de imbunătăţirea managementului. Realizator: Aţi vorbit in ultimele 10 zile cu domnul guvernator Mugur Isărescu la telefon sau v-aţi intalnit cu domnia sa? Dacian Cioloş: Sigur că da. Sigur, am avut ocazia să discutăm in mai multe randuri. Realizator: La sfatul domniei sale sau a băncilor aţi atacat la Curtea Constituiţională Legea reconversiei creditelor in franci elveţieni? Dacian Cioloş: Nu. Aici vreau să spun foarte clar, am mai spus-o deja ... Realizator: Ştiţi aici sunt mesajele venite. Dacian Cioloş: Ştiu şi eu am primit pe faceboock ... Realizator: 3600 de mesaje venite pe subiectul creditelor in franţi elveţieni. Dacian Cioloş: Ştiu şi tocmai de aceea am ieşit deja public să spun foarte clar: am susţinut de la inceput necesitatea acestei legi. Şi am spus la fel de la inceput că din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al guvernului această lege trebuie să-i ajute pe cei care, luand un credit atunci, in momentul de faţă le e pus in pericol venitul familial, venitul lunar, datorită nivelului creditului. Deci această lege trebuie să-i ajute pe cei care işi pun in pericol venitul lunar, şi nu speculatorii. Şi această lege, aplicarea acestei legi nu trebuie să fie afectată de cei caţiva zeci sau cateva sute. Realizator: 40. Plus 200. 40 cu credite peste un milion, 200 cu credite .. Dacian Cioloş: Cei pe care eu ii numesc speculatori care au luat credite de peste 250 de mii de franci elveţieni, in unele cazuri chiar milioane de franci. Realizator: 40 au luat peste un milion şi 200 dintre ei au luat peste 250. Dacian Cioloş: Tocmai de aceea in amendamentele trimise la parlament cu propunerea de susţinere a acestui proiect de lege, deci susţinere cu proiecte de amendament, am propus şi un plafon tocmai pentru a diferenţia pe cei care intr-adevăr au probleme de cei care şi-au asumat atunci nişte riscuri. Realizator: Dvs. credeţi in această lege pentru că sunt 32 de mii de familii in executate plus 68 de mii care aşteaptă reconversia. Dacian Cioloş: Aş vrea săă merg pană la capăt. De ce am contestat la Curtea Constituţională acum această lege? Pentru că am considerat că există riscul anumitor vulnerabilităţi in această lege care pot să fie speculate inclusiv de bănci, care după o lună, două după ce legea intră in vigoare pot să o conteste. Realizator: Dar au venit băncile la dvs.? Dacian Cioloş: Nu, dar nu era cazul. Deci eu dacă vreau ca această lege să fie aplicată şi cei care beneficiază de această lege să nu fie după 2-3 luni de aplicare a legii puşi intr-o situaţie şi mai dificilă, pentru că vă daţi seama, dacă legea intra in vigoare şi era aplicată, după două luni era contestată de către bănci şi Curtea Constituţională ar fi acceptat contestaţia, cei care au beneficiat de această lege erau puşi intr-o situaţie şi mai dificilă decat in momentul de faţă. Aşa incat am preferat să o trimit eu la Curtea Constituţională, să fie foarte clar, ca inainte ca ea să intre in vigoare să fie foarte clar dacă are sau nu probleme de constituţionalitate, dacă nu are, ea va intra in vigoare şi atunci nu mai există riscul să fie atacată la Curtea Constituţională, dacă ea are probleme constituţionale eu mi-am luat angajamentul că vom veni cu propuneri de modificare şi de adaptare a legii pentru a corecta acele probleme constituţionale şi ea va intra in vigoare curată. Realizator: Ce le spuneţi oamenilor vor avea această lege pană al Crăciun sau pană la Paşti 2017? Dacian Cioloş: In măsura in care Curtea Constituţională va da un răspuns rapid, după cum am spus, dacă Curtea Constituţională constată că sunt probleme, guvernul va veni cu propuneri de modificare a acestei legi imediat, dacă e cazul chiar prin ordonanţă de urgenţă. Realizator: Vă spun cum a arătat in spaţiul public acest lucru şi vă spun cu toată sinceritatea şi simpatia in acelaşi timp. Şase bănci care pierdeau 1,2 miliarde de euro din profituri trebuiau să acopere aceste lucruri să le adauge la provizioane, iar in partea cealalaltă erau 200 de mii de familii dintre care 96 de mii intr-o situaţie infiorătoare. Aşa a arătat această situaţie: 200 de mii de familii, 500 de mii de cetăţeni romani şi in partea cealaltă şase bănci, nici una romanească. Dacian Cioloş: Percepţia a fost că guvernul a atacat această lege pentru că este impotriva legii. Realizator: Aşa eu vă spun percepţia şi vă spun cu sinceritate şi cu toată sinceritatea să-mi explicaţi. Dacian Cioloş: E şi greşeala... Tocmai v-am explicat. E şi greşeala noastră că nu am comunicat inainte de a proceda la această trimitere la Curtea Constituţională, dar decizia trebuia luată rapid pentru că timpul pe care guvernul il are la dispoziţie pentru a trimite sau nu la Curtea Constituţională o lege după ce ea a fost adoptată de parlament e foarte scurt. Probabil că trebuia să comunicăm şi să explicăm acest lucru inainte pentru că pot să inţeleg emoţia şi tensiunea in jurul acestei legi, dar tocmai de asta am vrut să fiu foarte clar şi sunt foarte clar şi acum nu am trimis-o la Curtea Constituţională pentru că suntem impotrivă, ci pentru că vrem ca această lege să intre in vigoare fără riscuri, pe cat posibil. Realizator: O să revin la această lege, dar revin la o altă lege votată de parlament, că văd că sunt foarte harnici parlamentarii romani in ultimele săptămani ale acestui mandat. Dacian Cioloş: Mai ales cu legi care au impact bugetar. Realizator: Da. 102 taxe tăiate, votate din nou in unanimitate de către PNL, PSD, absolut toate partidele, UDMR, o lege care se pare, potrivit declaraţiilor ministrului dvs., Anca Dragu, aduce un minus de 1,6 miliarde la buget. Dacian Cioloş: Da, cam aceasta este estimare noastră. Realizator: O atacaţi la Curtea Constituţională sau nu? Dacian Cioloş: Analizăm dacă avem argumente. Aici, sincer să fiu, mă tem că avem mai puţine argumente pentru atac vizavi de neconstituţionalitate. Pentru că e intr-adevăr un impact bugetar, dar această lege ar urma să intre in vigoare anul viitor, iar pentru anul viitor bugetul incă nu este aprobat. Bugetul urmează să fie propus de guvern şi aprobat de parlament. Deci aici acest argument ... Realizator: Păi poate PSD v-a făcut-o cadou, gandind că veţi continua la Palatul Victoria, a vrut să vă dea un test. Dacian Cioloş: Eu am mai spus: unii oameni nu işi dau seama, există riscul ca, dacă această lege care elimină acum anumite taxe şi, după părerea mea, in unele cazuri chiar aberate. Elimini o taxă de urgenţă, taxă consulară de urgenţă. Dacă o elimini, cum să mai faci comparaţie intre timpul normal de elaborare a unui act de identitate şi regimul de urgenţă? Realizator: Dar sunt şi multe care erau aberante şi care puteau fi... Dacian Cioloş: Absolut, absolut. Realizator: 80-85 din cele 102 puteau fi scoase. Dacian Cioloş: Poate nu 80-85, dar erau cateva zeci care intr-adevăr puteau fi scoase, dar sunt unele pentru care s-a cam mers pe repede inainte, unele chiar creează probleme legislative şi aici văd in primul rand problema. Deci, dacă această lege ar urma să fie aplicată, dincolo de partea bugetară, ea riscă să creeze probleme legislative unor instituţii. Să vă dau un exemplu: Televiziunea, legea de funcţionare a Televiziunii şi a Radioului prevede in momentul de faţă că aceste instituţii nu pot fi finanţate 100% din bugetul de stat. Anumite cheltuile ale acestor instituţii nu pot fi finanţate 100% din bugetul de stat, conform legislaţiei actuale şi dacă s-ar modifica legislaţia ar fi considerat ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei Europene şi trebuie cateva luni in care să aşteptăm răspunsul Comisiei Europene. Taxa de timbru de mediu. Intr-adevăr, ea trebuia schimbată, pentru că avem o decizie a Curţii Europene de Justiţie. Trebuia intr-adevăr schimbată, dar eliminarea ei inseamnă că vom accepta să intre in Romania autovehicule care poluează foarte multe şi nu mai incurajăm achiziţia de autovehicule care poluează mai puţin. Realizator: Dar sunt şi 20 de taxe la Registrul Comerţului, sunt 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru. Sunt unele care puteau fi scoase. Dacian Cioloş: Sigur, sunt unele care puteau fi scoase sau puteau fi reduse, dar eu cred că se putea lucra aici cu mai multă grijă, luate analiză caz cu caz, văzut care este impactul, şi nu pe repede inainte. Realizator: Dar nu aţi vorbit cu colegii dvs. din PNL să vă spun de ce au votat şi ei această lege? Dacian Cioloş: Nu aveam ce să mai discutăm după ce legea a fost votată. Şi a fost clar că obiectivul este să se meargă pe repede inainte, pentru că s-a trecut foarte repede şi de Senat, de Camera Deputaţilor, noi am incercat intr-un timp foarte scurt să facem o analiză cat de cat consistentă şi să venim cu un punct de vedere consistent, să atragem atenţia asupra acestor riscuri, dar probabil că ambiţiile electorale sunt mai mari decat... Realizator: Aţi vorbit cu domnul Dragnea sau cu doamna Gorghiu pe această lege sau cu domnul Hunor? Dacian Cioloş: Da, am avut o discuţie cu domnul Dragnea, in care i-am explicat punctul nostru de vedere şi i-am explicat chiar, cum am spus, riscurile de blocaj legislativ pentru anumite instituţii sau, altfel spus, nevoia de a modifica anumite legi, unele, cum este cazul Televiziunii, chiar in perioada imediat următoare, dacă nu vrem să ajungem la 1 ianuarie cu Televiziunea şi cu Radioul in blocaj. Realizator: Bine, la Televiziune eu am o altă părere, pentru că danşii fac concurenţă neloială televiziunilor private, vanzand publicitate. Atunci interziceţi-le să vandă publicitate şi daţi-le bani. Dacă ne iau bani de la fiecare şi le mai daţi şi dvs. de la guvern ca să le plătiţi releele şi mai vand şi publicitate, făcand concurenţă televiziunilor private, nu este normal. Dacian Cioloş: Sigur, nu vorbesc de oportunitate aici. Oportunitatea este decisă de parlament. Sunt instituţii care sunt in subordinea sau in coordonarea parlamentului, deci nu vorbesc de o oportunitate, dacă trebuie sau nu finanţată 100% de la bugetul de stat. Ce spun eu este că legea aceasta a eliminării taxelor, inclusiv pentru Televiziune şi Radio, este in contradicţie cu legea de funcţionare a Televiziunii şi a Radioului. Deci in paralel, o propunere coerentă şi responsabilă de modificare legislativă, de eliminare a taxelor ar fi presupus şi o modificare a legii Televiziunii şi Radioului in paralel, pentru a nu crea acest blocaj legislativ pentru cele două instituţii. Despre asta vorbesc. Nu comentez oportunitatea de a finanţa 100% din bugetul de stat sau nu. Realizator: Domnule prim-ministru, este un minister in cadrul guvernului dvs. care tocmai a rămas fără doi secretari de stat, unul plecat la USR, unul plecat la PSD, fără ministru plin, plecat pe listele USR şi fără şeful de cabinet al ministrului, plecat tot la USR, adică patru oameni extrem de importanţi din minister, este vorba de Ministerul Fondurilor Europene, au rămas fără principalii capi. Pare că acest minister a fost de fapt o trambulină politică pentru domnii respectivi, pentru că absorbţia a fost extrem de redusă. Dacian Cioloş: Nu cred că a fost o trambulină politică sau doar o trambulină politică, pentru că acolo s-a... Realizator: Dar aţi fost mulţumit de performanţele acestor domni, patru domni care au plecat: domnul Ghinea, domnul Ciprian Nicula - dansul este la PSD, restul sunt la USR. Dacian Cioloş: Da. Este un minister la care s-a progresat in mod clar in ultimele luni. Avem apeluri de proiecte in jur de 14 miliarde de euro sau pentru 14 mliarde de euro şi pană la sfarşitul anului se poate ajunge la peste 20 de miliarde de euro pentru care să fie lansate apeluri la proiecte. Absorbţia pe perioada 2007-2013 a crescut de la 57-58% cat am găsit-o noi in noiembrie la 80%. Realizator: Ea a fost prelungită cu trei ani, nu?, deci 2007-2013 prelungit cu trei ani, termenul. Dacian Cioloş: S-au plătit şi pe ultima sută de anul trecut şi anul acesta pe proiecte... Realizator: Dar absorbţia efectivă cat este, că poate mă lămuriţi dvs., domnul Ghinea nu a reuşit să mă lămurească. Cat este absorbţia care s-a intreprins in acest an de fonduri europene? Dacian Cioloş: Vă spun, pe perioada 2007-2013 am trecut de la 58% la 80% absorbţie, este vorba de cateva miliarde de euro in plus. Pentru perioada 2014-2020 acolo absorbţia est mai mică, nu e zero in niciun caz, dar absorbţia este mai mică, pentru că suntem in plin proces de pregătire a creditării instituţiilor care să pot să trimită facturi către Comisia Europeană şi să primească rambursări şi acolo trebuia pregătit acest proces de acreditare, trebuia pregătit sistemul informatic, pe care l-am găsit in mare intarziere in noiembrie şi mai ales trebuie rezolvate condiţionalităţi ex-ante, condiţionalităţi pentru care Romania s-a angajat să ia anumite decizii atunci cand a negociat acordul cu Comisia Europeană pentru fonduri europene şi unde, la fel, din 36 de condiţionalităti, cand am venit am găsit 10 condiţionalităţi rezolvate. Noi, intre timp, sperăm ca pană la sfarşitul anului să putem rezolva cea mai mare parte a acestor condiţionalităţi, dacă nu chiar toate. Realizator: Din cauza cui nu erau rezolvate aceste lucruri? Nu ne-aţi spus niciodată. Dacian Cioloş: Ba da, am mai spus, dar, ştiţi, atunci... Realizator: Din cauza cetăţenilor Romaniei, din cauza noastră, a jurnaliştilor sau din cauza celor care au condus acest minister şi au fost la Palatul Victoria? Dacian Cioloş: In primul rand, legat de condiţionalităţi, e punctul meu de vedere personal, Romania s-a cam aruncat inainte sau, mă rog, guvernul la momentul cand a negociat acordul cu Comisia Europeană s-a cam aruncat inainte şi a cam acceptat tot ce Comisia Europeană a pus pe masă, doar din dorinţa de a semna cat mai repede acel acord şi a putea anunţa că are deja acordul semnat cu Comisia Europeană pentru semnarea fondurilor europene. Pentru că noi, intre timp, anul acesta, am mai negociat şi am mai discutat cu Comisia Europeană şi am mai clarificat că unele dintre acele condiţionalităţi erau aberante sau nu işi au sensul şi Comisia a acceptat să le lase deoparte. Pe altele le-am mai clarificat pe parcurs, pentru că, ce inseamnă aceste condiţionalităti? Inseamnă că Romania işi ia angajamentul să facă anumite reforme, pentru a putea folosi cat mai bine banii europeni şi noi am explicat că vrem să folosim banii europeni pe anumite domenii şi că nu are rost să venim cu o birocraţie adăugată de la Bruxelles pentru a folosi banii respectivi, atata timp cat noi demonstrăm că ştim ce vrem să facem cu banii respectivi. Realizator: Caţi bani am trimis inapoi? Este adevărat că am trimis 34 de milioane in acest an? Am returnat? Dacian Cioloş: Nu. Per total sunt valori mai mari, dar o să ştim la sfarşitul anului cat sunt banii pe care... Realizator: Dar de ce nu reuşim să luăm toţi banii, domnule prim-ministru? Care este motivaţia... Aţi fost la Bruxelles, aţi fost comisar european, lămuriţi-mă de ce reuşesc polonezii, de ce reuşesc cehii, de ce au reuşit irlandezii şi noi nu reuşim? Dacian Cioloş: Bun. Există din fonduri angajate deja in contracte şi acolo unde trebuie să returnăm bani europeni inapoi, aceasta se intamplă şi datorită unor proceduri care nu sunt suficient de clare, datorită unor procese de control pe care teren sau de control al execuţiei şi implementării proiectelor care, la fel, nu sunt suficient de exigente, sunt şi datorate unor proceduri care sunt foarte complexe, foarte complicate şi beneficiarii nu le inţeleg şi, in consecinţă, nu le aplică in mod corect, deci sunt in mare parte datorită problemelor administrative pentru că, in mod clar, şi nu doar pe domeniul fondurilor europene, noi avem o problemă sau avem o nevoie de ameliorare a peformanţei funcţionarii administraţiei atat din punct de vedere al procedurilor, al clarităţii procedurilor şi legislaţiei, cat şi din punct de vedere al clarităţii funcţionarilor publici. Deci aici in mo clar, in anii următori, indiferent ce guvern va conduce Romania, reforma administraţiei publice este esenţială, este indispensabilă. Realizator: Vom reveni la acest lucru şi la colaborarea dvs. cu vicepremierul Dincu, dar şi cu vicepremierul Borc. In mandatul dvs., in ianuarie 2016 intră in insolvenţă CNH. Elcen-ul intră in insolvenţă, Nuclearelectrica incheie pentru prima dată in primii şase ani primele şase luni pe pierdere, RAAN-ul intră in faliment, RAAN-ul fiind o investiţie de trei miliarde de dolari a statului roman şi in anul 90 era Combinatul de Apă Grea, cel mai mare din lume, după aia au construit chinezii unul. Cum explicaţi toate aceste situaţii? Dacian Cioloş: Este modul in care s-a realizat guvernanţa companiilor de stat in aceşti ultimi ani. Multe dintre ele au fost sinecuri politice, s-au făcut numiri acolo pe orice criteriu, dar numai criterii de performanţă a managementului de acolo, n-au existat nu doar recrutarea managementului, dar nu au existat contracte foarte clare de management cu cei care au fost puşi acolo, contracte care ne puneau in situaţia să nu putem să schimbăm managerii, chiar şi atunci cand constatam că sunt probleme. Deci, e sau o problemă de superficialitate sau o problemă de abordare politică a acestor companii de stat care, din păcate, n-au fost văzute ca o resursă a statului, care trebuie pusă in valoare, ci au fost acolo, probabil, alte obiective. Tocmai de-asta, anul acesta, fără ambiţia de a putea corecta toate aceste probleme - pentru că, aşa cum spuneţi, multe reforme fiind amanate, dintr-un motiv sau altul, in ultimii ani, le-am cam luat pe toate, pe rand anul acesta - şi a trebuit să luăm anumite măsuri drastice şi la acele companii despre care aţi vorbit şi la altele. In acelaşi timp, am venit şi cu o modificare, o ameliorare a OU 109 privind guvernanţa corporativă pentru a clarifica şi procedura de recrutare şi a o transparentiza, dar mai ales contractele de management şi am venit şi cu un memorandum in guvern in care am stabilit, pentru toate ministerele care au companii de stat in administrare, nişte reguli clare vizavi de modul de administrare a acestor bunuri ale statului, pentru ca, pe viitor, să avem mai multă performanţă şi transparenţă aici. E interesant aici că, exact partide care acum se plang că capitalul romanesc este slab reprezentat şi nu este suficient susţinut, exact acele partide nu au dat doi bani pe buna administrare a companiilor de stat, unde e vorba tot de capital romanesc, numai că e vorba de capital de stat. Realizator: Dar dvs ce aţi făcut pentru capitalul romanesc? Pentru că acuzaţia principală la adresa dvs: continuaţi aceeaşi politică de sprijinire a capitaliştilor străini, care au investit in anul ăsta in Romania trei miliarde, mai precis 2,7 miliarde, şi nu sprijiniţi suficient capitalul autohton. Ce aţi făcut pentru capitalul autohton? Dacian Cioloş: Bun. In primul rand, eu nu cred că sprijinul capitalului autohton inseamnă să dăm afară capitalul străin. Realizator: Doamne fereşte! Să aibă aceleaşi condiţii. Dacian Cioloş: Haideţi ca să fim oneşti acum. Datorită investiţiilor străine care de 15 ani de zile de cand eu aud cam toate partidele l-au tot ridicat in slăvi şi au chemat investiţii străine pentru a restructura economia romanească, acel capital străin a creat locuri de muncă şi a creat oportunităţi de afaceri, inclusiv pentru intreprinderi romaneşti, IMM-uri romaneşti. Acum e nevoie, şi asta a fost abordarea noastră, inclusiv cu companii străine care au investit anul acesta in Romania, de fiecare dată am insistat că e important nu doar să investească ca să creeze locuri de muncă directe in companiile respective sau in uzinele respective, dar şi să se aprovizioneze cat mai mult de la companii, de la intreprinderi romaneşti, IMM-uri sau intreprinderi medii romaneşti. Ce am făcut ? Am venit cu noi scheme de ajutor de stat, pentru că schemele de ajutor de stat pe care noi le-am găsit vizau doar companii mari şi companii mari sunt companiile străine, in cea mai mare parte... Realizator: Am să vă dau nişte exemple legate de ajutorul de stat, pentru că am nişte nelămuriri. In ultimii zece ani, doar 13% companii romaneşti au luat ajutoare de stat. Dacian Cioloş: Da, tocmai asta vă spun, pentru că criteriile... Realizator: Iar in anul ăsta, una. Dacian Cioloş: Criteriile care au fost stabilitate vizau companii mari şi companiile mari erau companiile străine. Noi am venit acum cu o schemă de ajutor de stat care vizează şi investiţii de pană la cinci milioane de euro şi care vor viza şi intrepinderi medii şi intreprinderi mici şi mijlocii romaneşti. Această schemă va intra in vigoare de anul viitor şi o schemă pe care am propus-o pentru următorii patru-cinci ani. Şi tocmai aceasta a fost ideea, de a viza şi companii de dimensiuni medii, de dimensiuni mai mici care, in general, sunt companii romaneşti. Realizator: Vă dau un exemplu. In anul ăsta aţi acordat ajutoare de stat către Ford, Bosch, Renault, Lufkin şi alte companii. 16 la număr. Langă compania Lufkin, care este o companie americană de forţă, există gard in gard, o companie romanească. Compania romanească se numeşte Uztel. Este fondată in 1904 de Rockefeller father. Ea a ajuns in proprietatea angajaţilor romani. In timp ce companiei Lufkin statul roman a acordat un ajutor de stat de 27 de milioane de euro, companiei Uztel nu i s-a acordat niciun fel de ... şi a intrat in insolvenţă. Dacian Cioloş: Am aplicat regulile de selecţie pentru ajutorul de stat pe care le-am găsit in legislaţie lăsate de guvernul precedent. Realizator: Adică, dl Ponta a făcut aceste reguli? Că dvs vă feriţi să spuneţi! Eu o spun direct. Dacian Cioloş: Da, da. Aceste reguli le-am aplicat. Nu le-am schimbat. Exact regulile care s-au aplicat pană acum, acele reguli le-am aplicat şi anul acesta. Oricum, n-aveam timp să le mai schimbăm, pentru că asta ar fi insemnat să intarziem acordarea acelor ajutoare de stat şi, mai mult, tocmai pentru a putea ajuta cat mai multe companii n-am mers pe criterii de origine a capitalului, pentru că nu ne-a lăsat dl Ponta, in regulile pe care ni le-a lăsat, astfel de norme. Nici nu ştiu dacă ar fi cazul să punem astfel de norme de origine a capitalului. Cum v-am spus, important este să putem viza şi companii de dimensiuni medii şi să ajutăm companiile romaneşti să ajungă companii de dimensiuni mari. Dar asta nu presupune doar ajutorul de stat. Asta presupune şi facilităţi pentru investiţii, pentru creditare şi pentru investiţii, presupune şi facilităţi pentru accesul la mana de lucru - şi aici sunt măsuri pe care le-am luat anul acesta, mobilitatea forţei de muncă - presupune şi politică de stimulare a exporturilor, pentru că nu văd cum companii romaneşti pot să se dezvolte dacă vizează doar piaţa romanească - şi aici am luat măsuri anul acesta. Deci, e un complex de măsuri care, in timp, or să ducă şi la dezvoltarea unor companii romaneşti de dimensiuni medii şi de dimensiuni mai mari şi companii care să se dezvolte in mod sustenabil, in mod durabil care să nu fie legate doar de contracte cu statul, ci să fie legate de economia reală. Realizator: Există o directivă europeană din 2010, care nu s-a aplicat nici de către guvernul Boc, nici de către guvernul Ponta şi nici de către guvernul dvs prin care companiile străine să fie obligate să plătească impozit pe profit in ţara unde generează profitul, nu in ţara de origine. De ce n-aţi aplicat această directivă? Dacian Cioloş: Pentru că am spus că nu o să venim cu modificări ale Codului Fiscal substanţiale anul acesta, tocmai in ideea de a asigura predictibilitate pentru mediul de afaceri. Astfel de măsuri trebuie luate de guverne politice, de guverne care-şi asumă... Realizator: Dar sunteţi de acord cu astfel de măsură? Ca impozitarea să se facă acolo unde este generat profitul şi nu in ţara de origine a companiei? Dacian Cioloş: Nu vă pot da acum un răspuns, dar cred că putem urmări experienţa altor ţări care aplică astfel de măsuri şi să vedem in ce măsură ea poate să fie aplicată aici. Eu aş privi aceste investiţii, care e impactul lor asupra economiei şi societăţii romaneşti in ansamblul lor, care să vizeze şi impozitul pe profit, dar nu doar impozitul pe profit, ci să vizeze şi locurile de muncă create, să vizeze şi valoarea adăugată creată, să vizeze şi incidenţa pe care o are pe alte sectoare ale economiei şi cred că trebuie văzut in ansamblu care e impactul pozitiv sau nu al acestor gen de investiţii şi să putem cumula pachete de măsuri care să incurajeze aceste investiţii, chiar dacă ele sunt străine, să facă şi să dezvolte şi să investească cat mai mult din capitalul pe care il obţin să-l investească in continuare in Romania. Realizator: Credeţi că redevenţele ar trebui renegociate? Trebuiau renegociate in 2014. Dl Ponta le-a acordat un an de graţie, apoi au mai primit incă un an de graţie de la guvernul Cioloş. Marile companii şi aici mă refer, in primul rand, la OMV. Continuăm să fim pe aceleaşi redevenţe negociate in 2010 sau ar trebuie renegociate după o formulă nouă? Dacian Cioloş: Nu. Clar, ele trebuie renegociate. Realizator: Şi cand se va intampla? Dacian Cioloş: Şi noi suntem in curs de a face acest lucru sau am făcut acest lucru. Suntem intr-o fază finală. Acum, intrebarea care ne-am pus-o este: dacă era cazul să venim cu o propunere legislativă de la acest guvern şi să o trimitem intr-un parlament care e la sfarşit de mandat şi care nu mai are timp să trateze acest proiect de lege. Deci, aici, cu siguranţă dacă nu vom veni cu un proiect de lege pană la sfarşitul mandatului şi foarte probabil că nu va fi cazul, vom lăsa o metodologie de calcul cu o analiză in spate, cu argumente, inclusiv discutate cu diferiţi operatori. Deci, guvernul care va veni nu va porni de la zero şi cu siguranţă că in cel mult două, trei luni, in mod normal, ar putea să vină cu o propunere legislativă cu redevenţele, care să fie favorabilă şi pentru cetăţenii romani şi să incurajeze şi investiţiile in continuare in explorări şi exploatări /.../ Realizator: Dar cu dezvoltarea dezechilibrată? Pentru că vedem că exact pe baza dezvoltării dezechilibrate a Romaniei, Valea Jiului, Vaslui, Botoşani, Tulcea, o situaţie mult mai tristă, Giurgiu sau alte judeţe, faţă de judeţe ca Sibiu. Braşov, Timiş, Cluj chiar Alba, apar deja tot felul de personaje care agită diverse teorii in spaţiul public, periculoase, extrem de periculoase pentru statul unitar roman şi pentru Romania. Cum vedeţi, cum se poate rezolva această problemă a dezechilibrului investiţional din această ţară? Dacian Cioloş: Aici e nevoie de un complex de măsuri şi noi am inceput să le abordăm. In primul rand, prin structura pe care am creat-o in cadrul Ministerului Economiei, acea InvestRomania, departament care are ca obiectiv să ţină legătura cu investitorii, indiferent că e vorba de investitori străini sau romani, să incepem să-i dirijăm şi să le dăm argumente şi să venim cu argumente şi pentru investiţii in zona Moldovei sau in zona de sud, şi oamenii incep să fie interesaţi atunci cand le prezinţi argumente. Pană acum lor nu le-au fost prezentate argumente. Investitorii au fost dirijaţi spre anumite regiuni de multe ori din motive politice, pentru că un politician avea mai multă influenţă sau mai mult interes pentru o zonă sau alta sau unii investitori au venit acolo unde simţeau că au mai multă incredere in decidenţii locali şi unde simţeau o implicare din partea lor. Deci, incepem să culegem informaţii şi argumente din discuţii au autorităţile locale şi din zona Moldovei şi din zona de sud. Apoi, avem nevoie de pregătirea, de calificarea forţei de muncă şi in zona Moldovei şi in zona de sud, şi de asta am venit cu propuneri de măsuri legislative cu formarea profesională, formarea duală pentru a ne reprofesionaliza şcolile profesionale - deci, e vorba de mai multe măsuri care să dirijeze aceste investiţii şi spre aceste zone. Prin fondurile europene vom incuraja şi am inceput să lucrăm deja cu autorităţi publice locale din jumătatea de nord a Moldovei, din zonele cele mai sărace, Iaşi, Vaslui, dar şi din zona Văii Jiului şi din zona Roşia Montană, unde guvernul şi-a asumat să creeze o structură de asistenţă tehnică care să ajute autorităţile locale să pregătească proiecte din fonduri europene, pentru a crea condiţiile necesare pentru a atrage şi investiţiile in zonele respective. Şi eu cred că dacă urmăm aceste măsuri, in maximum doi, trei ani de zile o să incepem să vedem rezultatele. Realizator: A plătit cineva din Ministerul Economiei pentru dezastrul de imagine de la SIAL Paris? Dacian Cioloş: Va plăti in cel mai scurt timp tot departamentul acela. Nu vreau să vă dau mai multe detalii. Domnul ministru, vicepremierul Borc pregăteşte acum o decizie. E clar un departament care are deficienţe majore in modul de funcţionare, ca să nu spun mai mult, şi i-am cerut domnului ministru să vină in cel mai scurt timp cu propuneri inclusiv de modificări legislative legate de funcţionarea acelui departament, pentru mai multă transparenţă a modului in care se pregătesc proiectele acolo şi pentru mai multă eficienţă. Realizator: Consideraţi că domnul ministru, vicepremierul Borc a făcut tot ceea ce era posibil pentru a preintampina un astfel de dezastru de imagine? Dacian Cioloş: Poate că ar fi trebuit să vină cu..., ceea ce am cerut să facă, ar fi trebuit să vină mai demult, cu acea restructurare acelui departament care are clar deficienţe majore in modul de funcţionare. Realizator: Aş vrea să vă intreb cum comentaţi dvs, cum vedeţi mesajele de pe panourile UDMR Scăpăm Clujul de Bucureşti, Scăpăm Oradea de Bucureşti, Scăpăm Mureşul de Bucureşti? Dacian Cioloş: Mi se par periculoase, pentru că nu cred că trebuie să scape acele oraşe de cineva, ci trebuie să profite de oportunităţile pe care le au ca să se dezvolte şi trebuie să inţeleagă că Romania e una şi astfel de abordări provincialiste le-aş spune nu folosesc nimănui decat, eu ştiu, agitării spectrului regionalist care nu e sănătos, din punctul meu de vedere. Realizator: Poziţia dvs faţă de faptul că trei milioane de hectare de teren arabil din Romania este vandut in acest moment străinilor. Unii işi fac campanie electorală pe acest lucru. Eu vă spun realitatea, fără să fiu in campanie electorală, că nu ăsta e scopul jurnaliştilor. Cum poate fi preintampinat? Romania a vandut cu două mii, trei mii de euro hectarul, Germania sau Franţa cu 28 de mii, 35 de mii hectarul, iar Polonia a vandut 200 de mii de hectare, nu trei milioane ca noi, şi au fost milioane de polonezi in stradă şi cateva mii la Bruxelles pentru a protesta şi au găsit alte metode, doar ferme şi alte..., pentru a vinde. Cum vedeţi dvs rezolvată problema terenurilor? Deci, noi din şase milioane arabil, trei milioane sunt vandute. Dacian Cioloş: Vedeţi, e interesant. Noi avem acest patriotism care mi se pare sănătos legat de păstrarea şi de protejarea resurselor naturale, cum este terenul agricol, care, pe de altă parte, mai trebuie şi pus in valoare. Realizator: E al strămoşilor, lăsat de strămoşii noştri. Dacian Cioloş: Dar noi avem acest.... Realizator: Ştiţi că poza care imi place cel mai mult a dvs este cea cu tatăl dvs pe camp. Dacian Cioloş: Cu bunicul. Realizator: Cu bunicul dvs. Cred că este o poză care arată o legătură cu pămantul, pentru mine asta e important. Trei milioane de hectare suntem ruşinea Europei. Am vandut cel mai mult la nivel de procent. Dacian Cioloş: Şi aici vreau să vă spun că, in primul rand, noi avem acest patriotism declarativ din păcate, legat de terenurile agricole, dar acel pămant nu s-ar fi vandut in aceste suprafeţe dacă n-ar fi fost primari din unele localităţi care să comaseze in mod informal terenuri şi apoi să meargă şi să-l propună străinilor care veneau şi propuneau sume mici... Realizator: Dar lege nu putem bloca, să-i blocăm pe primari? Dacian Cioloş: Numai puţin că ajung şi acolo. Deci, care propuneau sume mici in comparaţie cu alte state membre, dar sume mari faţă de preţurile din Romania. Deci, dacă n-ar fi fost şi această complicitate a unor primari nu s-ar fi vandut suprafeţe atat de mari. Dacă proprietarii n-ar fi vandut terenul, din diferite motive pe care nu le comentez, n-ar fi cumpărat nici străinii şi nici alţii. Deci, avem nevoie de o legislaţie cre trebuie să fie intărită şi lucrăm la aceasta şi vom veni cu o propunere legislativă foarte curand de inăsprire a normelor şi a condiţiilor de achiziţie a terenurilor şi de facilitare a comasării pentru ferme locale sau pentru proprietari care vor să utilizeze terenul respectiv pentru producţia agricolă la nivel local. Deci, e deja intr-o fază avansată un proiect de modificare a legii la Ministerul Agriculturii, dar oricate modificări legislative am face, ar trebui ca patriotismul ăsta declarativ să se traducă şi in fapte atunci cand sunt astfel de iniţiative, de achiziţii de teren din partea unor fonduri de investiţii străine sau din parte diferiţilor investitori străini. Realizator: Domnule prim-ministru, cu tot respectul, dacă o facem prin lege putem să-i blocăm. Altfel... Sigur că putem sta cu ochii pe primari, dar e ca la tăierea pădurilor. Dacian Cioloş: Nu-i suficient. Haideţi să avem şi un patriotism sănătos, nu doar unul de faţadă şi unul electoral sau electoralist. Realizator: Păi trei milioane de hectare nu mai sunt ale noastre astăzi. Trei milioane. Suntem procentul cel mai mare din Europa cu teren vandut. Dacian Cioloş: Uite, inclusiv şi dvs, presa, haideţi să explicăm oamenilor de ce e important, pentru că sigur, terenul ăla nu ni-l fură cineva să-l ducă in altă parte, dar e important să valorificăm noi. Valoarea adăugată a terenului respectiv să permită dezvoltarea comunităţilor locale rurale romaneşti. Realizator: Dvs ştiţi, că aţi fost comisar european. Ce au făcut ungurii, ce au făcut cehii, ce au făcut polonezii, ce au făcut bulgarii, ce au făcut alţii, ce au făcut italienii sau francezii. De ce noi nu putem face ca ei? Ce ne opreşte pe noi? Suntem mai proşti ca ei? Dacian Cioloş: Asta spun şi eu, dar nu e suficient să ne oprim la modificări legislative. E important să avem o astfel de abordare şi la nivel local. Eu asta spun, şi ăsta e mesajul pe care l-am transmis şi primarilor. Şi am spus, dăm tot sprijinul care ţine de guvern pentru ca proprietarii la nivel local să poată să-şi dezvolte ferme familiale - ăsta e şi motivul pentru care am venit cu pachetul pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate, pentru a orienta fondurile europene din programul de dezvoltare rurală şi fonduri din bugetul naţional care să favorizeze ferme mici şi mijlocii, care să favorizeze asocierea. Vrem să venim, şi o să venim pană la sfarşitul anului cu facilităţi fiscale pentru cooperative, vom veni cu un regim de TVA special, inclusiv cu o posibilitate de a avea un regim de TVA zero pentru agricultori individuali, pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate sau pentru fermieri individuali - deci tot pachetul ăsta de măsuri pentru a incuraja agricultorii mici, mijlocii să-şi folosească terenul, să nu-l vandă, să-l utilizese, să-l pună in valoare. Sau dacă e teren de vanzare in comună să-l cumpere vecinii şi să nu fie vandut altora, inclusiv măsurile de sprijin pe care le dăm prin intermediul Agenţiei de Cadastru care finanţează comunităţi locale care işi fac cadastrul global la nivelul comunei, tocmai pentru a putea clarifica situaţia de proprietate. Sigur că aici e şi riscul, pentru că atunci cand e cadastrul făcut şi se poate face comasarea mai uşor, e mult mai uşor să vinzi şi terenul. Dar aş vrea să venim cu o combinaţie a măsurilor de cadasrare şi a măsurilor care să faciliteze investiţii in agricultură. De aici in mod clar - şi e un mesaj pe care il transmit şi prin intermediul acesta - avem nevoie de implicarea primarilor şi avem nevoie de un patriotism concret al primarilor in această direcţie. Şi primarii comunelor rurale trebuie să inţeleagă că, dacă ei in loc să-şi ajute comunităţile locale să investească in agricultură vor facilita vanzarea terenului către străini, atunci putem să venim cu oricate legi, pentru că nu ne vom rezolva problema. Realizator: Plata subvenţiilor, care este situaţia plăţii subvenţiilor la această oră pentru anul in curs? Dacian Cioloş: Deci subvenţiile pentru anul in curs au fost plătite in proporţie de peste 95%, mai sunt mai puţin de 5%. Realizator: Cine a generat intarzierea, pentru ce cauze au fost acele intarzieri la inceput de an? Dacian Cioloş: Pentru că am spus, am avut o intarziere in pregătirea softului prin care trebuia să se deruleze aceste plăţi şi am dezvoltat module din acel soft pe parcurs, pe măsură ce făceam plăţile de la o etapă la alta. Şi normal, cand dezvolţi e un soft care e rezultat pentru următorii 6 ani. Deci e primul an in care se foloseşte acest soft, care a fost rezultat in paralel cu executarea plăţilor. E situaţia pe care am mai avut-o, dacă ţineţi minte in 2007, cand au fost blocaje la Agenţia de Plăţi, cand eram şi atunci ministrul agriculturii, cand la fel a fost primul an cand făceam plăţile şi a fost anul in care am dezvoltat softul şi l-am şi pus la lucru in primul an, au apărut blocaje inerente unei astfel de dezvltări. Ei de acum incepand de anul acesta şi de anul viitor sper ca lucrurile să meargă mult mai bine. Am inceput deja, dincolo de plăţile pentru anul acesta, am inceput deja să facem plăţile in avans in contul anului viitor. O să plătim peste un miliard şi jumătate in mod normal pană la sfarşitul anului, inceputul anului viitor, plăţi in avans in contul anului viitor, deja sunt 100 şi ceva de milioane de euro care au fost plătite in aceste ultime zile. Realizator: Aveţi doi miniştri in guvern care au fost ţinta sau dacă vreţi au fost victima unor moţiuni simple care au trecut in Parlamentul Romaniei, este vorba de doamna Prună şi de domnul Irimescu, veţi lua măsuri impotriva danşilor sau consideraţi că nu contează votul parlamentului? Dacian Cioloş: Păi, nu, am spus. Nu că nu contează votul parlamentului. In cazul domnului ministru Irimescu moţiunea a vizat tocmai plăţile directe şi domnul ministru a explicat care e situaţia de ce au fost acele intarzieri, ce anume işi asumă dansul şi ce anume a preluat din trecut, pentru că aşa cum am spus a trebuit să preluăm acele intarzieri ale dezvoltării softului şi au apărut acele blocaje inerente şi am considerat la momentul respectiv că nu e cazul să schimbi ministru ci important era să luăm măsurile necesare pentru a grăbi plăţile directe şi a rezolva problemele are trebuiau rezlvate şi orice ministru aş fi numit avea nevoie de cateva săptămani, o lună de zile ca să inţeleagă ce e acolo. Deci am preferat să pun presiune pe domnul ministru pentru ca lucrurile să avanseze. Doamna ministru Prună a avut două moţiuni care amandouă, dintre care una nu a fost votată, dar ambele moţiuni au vizat nu ceea ce a făcut sau nu a făcut dansa ci ceea ce a declarat, sau ceea ce a spus. Ei, eu consider că pentru un ministru e mai important să-şi asume nişte fapte şi nu să fie pedepsit pentru declaraţii. Realizator: Ce a făcut şi ce face concret Ministerul Justiţiei şi Guvernul Romaniei pentru a rezolva problema aglomerării din penitenciare? Este una dintre problemele Romaniei, ca multe altele, dar una importantă. Dacian Cioloş: In primul rand cred că e pentru prima dată cand un ministru al justiţiei abordează intr-un mod frontal, inclusiv public, problema situaţiei din penitenciare. Pană acum s-au făcut mai mult sau mai puţin dar s-a cam pus sub preş problema aceasta şi, de 7-8 ani de zile incoace, se tot promite pentru că avem condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de caţiva ani de zile. Sunt mai multe condamnări in aceşti ultimi ani. Dar avem de 7-8 ani de zile această problemă. Problema a tot fost pusă sub preş, s-au tot făcut promisiuni că vor fi investiţi bani pentru a imbunătăţi condiţiile din penitenciare. Am abordat frontal anul acesta aceste lucruri o să punem şi bani in buget pentru a incepe investiţii, dar in mod clar problemele nu pot fi rezolvate intr-un an, doi de zile acolo. Acolo este nevoie de investiţii in ani de zile şi pentru a ameliora condiţiile din penitenciarele existente şi pentru a reabilita clădiri pe care le putem reabilita in incinta penitenciarelor existente, sau de a construi penitenciare noi. Realizator: Dar sper că nu aşteptăm pană ne amendează CEDO, cum a amendat Italia cu 80 de milioane. Dacian Cioloş: Nu, tocmai de asta discuţiile din ultimele luni pe care doamna ministru le-a avut cu cei de la CEDO, tocmai asta incercăm să găsim soluţii altele decat plăţi in bani, despăgubiri in bani, vom veni probabil cu nişte măsuri, doamna ministru a declarat deja cu, să spun, nişte despăgubiri in natură pentru a compensa cumva condiţiile proaste din penitenciare şi pentru a incerca să reducem sau chiar să eliminăm condamnările la CEDO in perioada următoare. In perioada imediat următoare doamna ministru o să vină cu propuneri in acest sens. Ştiu că a şi explicat deja public ce intenţii are. Realizator: Ce se intamplă cu hotararea de guvern pentru tarifele RCA? Este aşteptată de 2 săptămani, transportatorii ameninţă că vor reincepe proteste in cazul acesta. Dacian Cioloş: Eu cred că e important ca in statul acesta de drept instituţiile să-şi sume responsabilitatea conform legii. Guvernul s-a implicat in toată această discuţie, chiar dacă nu are o responsabilitate directă. Avem Autoritatea pentru Supraveghere Financiară care are responsabilităţi clare prin lege şi cred că e important să şi le asume pană la capăt. Guvernul a venit cu o ordonanţă de urgenţă tocmai pentru a evita probleme şi blocaje in transport, am creat bază legală pentru că ASF ne-a spus de mai multe luni de zile, pentru că problema e veche nu e de acum. Ne-am confuntat cu ea de la inceputul mandatului. ASF ne-a spus nu putem face nimic pentru că nu ne-ar permite legea, nu avea bază legislativă ca să schimbăm anumite lucruri. E am modificat şi legea şi am venit cu ordonanţă de urgenţă, cred că fiecare instituţie trebuie să-şi ducă pană la capăt atribuţia şi să şi le asume in faţa operatorilor. Nu cred că e cazul ca guvernul, pentru că guvernul nu are elementele de calcul, de analiză şi nu putem stabili nişte cifre, doar aşa după ce spune unul sau altul. Cu atat mai mult cu cat, aşa cum spun, avem o instituţie care e abilitată şi e obligată prin lege să-şi asume această responsabilitate. Trebuie să-şi asume pană la capăt. Şi proiectul de hotărare de guvern pe care il va propune ASF, acela va fi pus in discuţia guvernului şi adoptat. Dar de acolo trebuie să vină propunerea de hotărare de guvern şi nu dintr-un minister sau altul. Realizator: Sunteţi mulţumit de modul in care a evoluat investiţiile şi reforma din domeniul sănătăţii la... suntem la un an de Colectiv. Se moare in continuare de infecţii nozocomiale in spitale, Spitalul de Arşi este inchis şi mari arşi sunt trimişi la Sofia, ruşinea Romaniei, iar in Romania in timpul Colectiv avea 2 plămani artificiali astăzi avem 3, cam asta e tot. Dacian Cioloş: Da, problema aceasta a infecţiilor nozocomiale ca şi alte probleme din sănătate nu pot fi rezolvate intr-un an de zile. Aşa cum am spus-o incă de la inceputul mandatului, important a fost şi important este să recunoaştem că aceste probleme există, pentru că de ani de zile aceste probleme nu au fost recunoscute, inclusiv atunci in prioada accidentului Colectiv nu s-a recunoscut un lucru pe care l-au recunoscut ţări mult mai avansate, inclusiv Franţa şi Belgia. Că intr-o astfel de criză un accident cu un număr atat de important de arşi e firesc, e normal să nu poţi să te descurci singur şi să faci apel la alţii. Ei, Romania nu a recunoscut-o din păcate atunci. Dar dincolo de asta şi dincolo de un astfel de accident extraordinar, in care in mod clar ai nevoie de sprijinul celorlaţi, oricat de bun ai fi, pentru că nu poţi financiar să intreţii mai mult de cateva zeci de locuri in spitale pentru arşi, mai ales pentru arşi grav, dar dincolo de asta infecţiie nozocomiale sunt o problemă care va trebui rezolvată in timp. Am luat măsurile de clarificare a normelor, de clarificare legislativă şi a normelor, vom veni inclusiv cu schimbări in normele de management a spitalelor pentru a incuraja managerii să declare aceste probleme, pentru că pană acum aşa cum erau făcute normele şi legislaţia erau incurajaţi managerii să ascundă aceste probleme, pentru că dacă le declarai erau sancţionaţi. In mod clar avem nevie să reconstruim spitale pentru că avem spitale care au ajuns la ... Realizator: Un parteneriat public privat sau investiţii de stat? Dacian Cioloş: : Cred că trebuie să folosim toate modalităţile pe care le avem la dispoziţie pentru a incuraja aceste investiţii. Şi invesiţiile publice - şi avem spitalele regionale pe care le facem cu investiţii publice folosind inclusiv fonduri europene. Parteneriatul public-privat pe care l-a propus domnul ministru care şi-a bazat propunerea pe analiza experienţei altor state membre nu inseamnă o privatizare a sistemului de sănătate. Rămanem intrt-un sistem de sănătate public, doar că clădirea spitalului respectiv va fi construită in parteneriat public-privat, managerul, administratorul clădirii respective, doar a clădirii va fi un privat care va avea un contract cu statul, contract in care vor fi prevăzute norme foarte clare şi un regim foarte clar de administrare a clădirii şi de punere la dispoziţia statului a unei clădiri performante. Toată aparatura, dotarea medicală din incinta, din clădirea respectivă şi personalul medical vor fi ale statului şi politica de sănătate va fi in continuare una publică, dar responsabilitatea va fi a privatului care vaavea un contract cu statul pe o perioadă de timp. Deci incercăm să găsim toate modalităţile prin care intr-un termen cat mai scurt să putem reconstrui, moderniza sau construi spitale noi, pentru că avem in mod clar nevoie de asta. Realizator: Sunteţi mulţumit de intervenţia Jandarmeriei - şi aţi primit raportul privind vinovăţiile de intervenţie a Jandarmeriei la marşul pro Basarabia de sambătă? Dacian Cioloş: In mod clar, acolo au fost provocări şi s-a incercat nerespectarea traseului care fusese aprobat iniţial. Realizator: Domnule premier, vă intrerup, imi cer scuze. Dacian Cioloş: Da. Realizator: Eu am fost in stradă şi alături de mine au fost 70.000 de oameni, apoi am transmis live, demonstraţiile prin care dvs. aţi ajuns la guvernare. Să ştiţi că nu am avut niciun fel de traseu, nu am avut niciun fel de aprobare şi nu a venit nimeni să ne bată şi nici să ne ridice, deşi eram unul dintre cei care puteam fi considerat instigator. Dacian Cioloş: Da. Dacă mă lăsaţi, dacă m-aţi fi lăsat să termin fraza... Realizator: Vă las. Dacian Cioloş: .. răspund şi la această intrebare. Am vrut să spun că, in primul rand, acea manifestaţie, spre deosebire de altele, a avut o aprobare, a cerut o aprobare şi a avut o aprobare şi a cerut o aprobare şi a avut o aprobare pe un anumit traseu. O parte din manifestanţi - şi nu mare majoritate - o parte din manifestanţi au decis că vor să continue traseul prin altă parte. Realizator: Prin Calea Victoriei. Dacian Cioloş: Deci asta voiam să subliniez in primul rand, că a fost şi o provocare acolo. In al doilea rand... Realizator: Cred că Jandarmeria se aştepta la o provocare. Dacian Cioloş: Da. In al doilea rand, a fost şi un mod de abordare a jandarmilor care a fost exagerat in anumite cazuri şi domnul ministru Tudorache ştie şi o să vină cu nişte măsuri din acest punct de vedere. Realizator: Aţi vorbit chiar in ziua respectivă cu domnul ministru Tudorache? Dacian Cioloş: Absolut, sigur că am vorbit in ziua respectivă şi de mai multe ori şi i-am cerut să-mi dea şi mie detalii legat de operaţiune, legat de ce s-a intamplat acolo. Realizator: Legat de vizele de Canada, am văzut in sfarşit o veste bună, l-am auzit pe preşedintele Romaniei in această seară, după ceremonia de investire a noului ministru al fondurilor europene, care este...? E o realitate, gata?, avem vizele din 1 decembrie 2017 ridicate? Dacian Cioloş: Sigur că trebuie să anunţe formal, oficial guvernul canadian, dar am deplina convingere că da, că această problemă este rezolvată şi am convingerea aceasta de mai multă vreme, pentru că vreau să vă spun că această problemă a fost lăsată deoparte, am luat acest subiect, mi-am asumat acest subiect undeva in vara acestui an, cand am decis să merg in Canada şi să susţin acest lucru şi in interesul Romaniei şi al Bulgariei, pentru că asta este, suntem la pachet. Şi doar Romania a făcut demersuri, demersuri proactive in relaţie cu guvernul canadian. Am avut două intalniri directe cu premierul canadian şi mai multe discuţii telefonice in această perioadă, am lucrat foarte bine - şi trebuie să spun - am lucrat foarte bine cu europarlamentarul Sorin Moisă, care a fost şi este implicat şi in ratificarea, in votarea CETA, a acestui acord comercial cu Canada in Parlamentul European şi ne-am coordonat acţiunile in aşa fel incat să-i convingem pe canadieni că decizia trebuie luată acum, inainte de aprobarea CETA, şi nu după aceea, pentru că aceata era, iniţial, obiectivul guvernului canadian: intai aprobăm CETA şi apoi discutăm despre vize şi am insistat ca problema să fie rezolvată acum. Am găsit o soluţie, chiar şi după ce prietenii noştri bulgari au acceptat o variantă care noi am spus că nu ne mulţumeşte, noi am continuat negocierile cu demnitate şi cu fermitate şi am reuşit să convingem partenerii noştri canadieni de ce e important ca eliminarea vizelor să se facă din 2017, şi nu din 2018. După cum probabil aţi aflat, s-a găsit un acord pană la urmă şi cu Belgia, deci CETA urmează să fie aprobat de consiliu in perioada imediat următoare şi in perioada imediat următoare şi guvernul canadian va confirma ceea ce a informat deja sau lucrul vizavi de care ne-a informat deja, că vizele pentru romani şi pentru bulgari vor fi eliminate de la 1 decembrie 2017. Realizator: Domnule prim-ministru, am văzut că PNL vă susţine pentru a fi premier dacă acesta va caştiga alegerile. USR la fel, vă susţin, liderii acestora vor veni in platou in curand, după plecarea dvs., vă susţin pentru a fi premier. Ce inseamnă această susţinere şi lămuriţi-mă, al cui premier sunteţi, al USR sau al PNL? Dacian Cioloş: Da, e o propunere care mă onorează. Sigur că trebuie să vedem şi rezultatul alegerilor, dar eu sunt increzător că vom avea susţinerea unui număr cat mai mare de romani care işi doresc o guvernare onestă, o guvernare cinstită şi o guvernare eficientă şi eu sper ca impreună să putem construi acest proiect. Realizator: Veţi participa la mitingurile liberalilor sau USR-iştilor? Dacian Cioloş: Nu. Am spus că nu o să particip la campania electorală pentru că vreau să mă ocup de guvernare pană la capăt, dar sigur că o să am un dialog cu ei, ca să le spun şi care este mesajul meu legat de cum văd eu lucrurile pentru perioada următoare. : Tocmai in această idee am propus şi această platformă Romania 100, care nu e un program de guvernare, şi vreau să fie foarte clar. Nu a fost obiectivul meu şi nu e obiectivul meu să propun un program de guvernare. Programul de guvernare e propus de partidele politice care participă in alegeri şi apoi un program de guvernare se discută şi e propus de parlament de către guvernul care are o susţinere politică după alegeri. Eu mi-am propus să vin cu această platformă care include un set de principii şi de valori care, din punctul meu de vedere, trebuie să stea la baza oricărui program de guvernare, şi mă bucur să văd că a avut o susţinere consistentă, cu aproape 50 de mii de susţinători această platformă, şi, incă o dată, nu am pretenţia exclusivităţii acestor idei, aşa cum am văzut că au mai apărut comentarii păi, ce vine Cioloş cu aceste idei? toată lumea e de acord cu ele. Realizator: Şi eu. Din partea mea au fost unele, m-aţi auzit in direct. Dacian Cioloş: Eu nu vreau ca ele să fie doar asumate declarativ, ci ele chiar să fie puse in practică şi ele să stea la baza acţiunilor. Deci, nu doar să spunem că nu mai vrem corupţie, că vrem onestitate... Realizator: Să se şi intample ceva. Dacian Cioloş: ... ci să ne şi construim politicile şi acţiunile şi deciziile pe aceste valori, aceste principii. Deci, această platformă cuprinde in primul rand valori şi principii care ar trebui să stea la baza unui program de guvernare, dar cuprinde şi o listă cu cateva proiecte şi nu o listă exhaustivă de proiecte pe care eu vreau să mi le asum, o listă de proiecte pe care noi le-am inceput anul acesta şi pe care eu le-aş vrea continuate. Asta nu inseamnă că doar acele proiecte sunt importante şi că doar acele proiecte trebuie continuate, dar din ceea ce noi am inceput anul acesta, mai mult sau mai puţin presaţi de imrejurări sau pentru că am considerat că e important să le incepem. Multe dintre ele nu le putem finaliza intr-un an de zile şi eu cred că ar merita susţinerea politică indiferent cine va fi la guvernare. De asta le-am propus acolo, nu neapărat ca să fiu eu prim-ministru am propus acea platformă. Am propus acea platformă pentru că mi-aş dori ca acele valori şi principii şi acele proiecte să poată să fie continuate. Şi atunci, am considerat că in primul rand trebuie să fac public acest lucru şi apoi sigur că, guvernul care va veni, o să şi le asume sau nu, dar era important pentru mine să spun ce am invăţat eu din acest aproape un an de guvernare şi ce pot să impărtăşesc public. Realizator: Veţi rămane in Romania chiar şi in cazul in care nu veţi fi desemnat ca premier după alegerile din decembrie? Dacian Cioloş: Nu ştiu de ce această intrebare. De ce n-aş rămane in Romania? Normal. Sunt roman, sunt de aici. Realizator: Păi, nu. Vă intreb dacă aveţi un alt proiect. Dacian Cioloş: Nu, nu am alt proiect. Am intenţia ca cel puţin in următorii ani să răman aici şi datorită proiectelor mele, dar şi pentru că, acum haideţi să vă fac o confidenţă, soţia mi-a spus că s-a cam săturat de Bruxelles şi de străinătate şi că ar fi bine să ne şi aşezăm puţin. Realizator: Şi vreţi să vă aşezaţi in Romania. Dacian Cioloş: Păi, da, să ne reaşezăm, pentru că noi oricum ... Realizator: Vreţi să intraţi intr-un partid politic? Veţi intra intr-un partid? Dacian Cioloş: N-am luat o decizie incă in acest sens. Realizator: Dacă ar fi să intraţi, aţi intra in USR sau in PNL sau in PSD? Dacian Cioloş: V-am spus, n-am luat o decizie. Nu mă văd in PSD, am spus deja, din diferite motive sau oricum nu in PSD... Realizator: Dar un guvern de uniune naţională intre PSD şi PNL l-aţi putea conduce? Dacian Cioloş: Nu cred că aş fi eu persoana cea mai potrivită să conducă un astfel de guvern. Nu cred că un astfel de guvern ar putea funcţiona. Această experienţă a mai avut loc şi eu cred că in perioada următoare e nevoie de o asumare clară a unei linii politice. Sper ca romanii, ca alegătorii să dea intr-o direcţie sau alta o asumare politică /.../ Realizator: Dvs unde v-aţi dori ca romanii să voteze, ce să voteze romanii? Dacian Cioloş: Mi-aş dori ca romanii să votezte partidele care promovează acele valori pe care eu le-am prezentat public. Realizator: Care sunt alea? Dacian Cioloş: Păi, deocamdată din ce am văzut PNL şi USR şi-au asumat acele valori. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. O ultimă intrebare, au apărut diverse speculaţii de la analişti apropiaţi de ideile dvs sau de dvs, dacă vreţi, care spuneau că platforma seamănă foarte mult cu o plaformă prezidenţială. V-aţi gandit la a candida la Preşedinţia Romaniei? Dacian Cioloş: Nu m-am gandit. Nu m-am gandit la o astfel de candidatură, nu am de ce in momentul de faţă. Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Dacian Cioloş: Cred că domnul Iohannis e un preşedinte foarte bun, eu lucrez foarte bine cu dansul, deci nu văd de ce m-aş gandi la /.../ Realizator: Sunt de aceeaşi părere cu dvs aici, total de acord cu dvs. Că este un preşedinte foarte bun. Dar aşteptăm să vedem cum va evolua campania electorală şi care vor fi rezultatele partidelor, pentru că va fi interesant de văzut dacă legitimitatea unei liste care are şi penali pe ea va fi sau rezultatele respective vor fi mai legitime decat celelalte. Vom vedea. Votul popular nu ştim cum va arăta. Dacian Cioloş: Sper ca romanii să inţeleagă din ce in ce mai mult că trebuie să fi onest cu tine insuţi pentru a putea fi onest cu ceilalţi in primul rand. Realizator: Vă mulţumesc domnule Dacian Cioloş. Mult succes şi vă aştept la Jocuri de putere pentru a analiza la un an de zile, exact la un an de zile rezultatele guvernării Cioloş. Vă mulţumesc, numai bine. /.../ La revedere. Dacian Cioloş: La revedere. Realizator: Vă aştept să vedem cum evoluează campania. Folosesc liberalii imaginea dvs? Le-aţi dat voie? Şi USR-iştii? Dacian Cioloş: Nu. I-am rugat să nu folosească imaginea mea. I-am rugat pe amandoi, şi /pe/ unii şi /pe/ alţii, tocmai pentru că le-am spus că nu vreau să dau mesaje ambigue oamenilor cărora le-am spus că nu voi participa la campania electorală nu pentru că nu aş vrea să susţin anumite idei şi anumite valori, ci pentru că mi-am luat un angajament. Realizator: Vă mulţumesc. Mulţumesc, domnule prim-ministru.