Participarea premierului Dacian Cioloș la ceremonia de comemorare a luptelor din Defileul Jiului

Galerie foto Alocuţiunea premierului Dacian Cioloş la ceremonia de comemorare a luptelor din Defileul Jiului, Targu-Jiu [Check against delivery] Dacian Cioloş: Stimaţi şi onoraţi veterani, domnule preşedinte, domnilor miniştri, Excelenţa voastră domnule ambasador, domnule primar, domnule preşedinte al Consiliului judeţean, doamnelor şi domnilor! Marcăm astăzi inceputul luptelor eroice din Defileul Jiului, confruntări de retragere ce au avut drept obiectiv intarzierea coloanelor inamice care incercau să pătrundă in Moldova din Transilvania. Acest episod reprezintă unul dintre cele mai dramatice momente din istoria marelui război. Deşi superioritatea inamicului părea covarşitoare, armata, susţinută de populaţia civilă, a opus o rezistenţă eroică. Despre această bătălie se poate spune că a intarziat timp de trei luni inaintarea trupelor austro-ungare şi germane in vechiul regat, permiţandu-le autorităţilor şi populaţiei să se retragă in Moldova. Eroii bătăliilor din Defileul Jiului, militari şi civili, au avut totul de pierdut şi nimic de caştigat pentru ei personal, iar sacrificiul lor constituie cel mai bun exemplu de patriotism. Este momentul in care s-a făcut remarcată Ecaterina Teodoroiu care avea să devină mai tarziu eroina de pe Jiu. Prin exemplul personal, ea a dovedit că nimic nu poate impiedica un om să-şi ducă la capăt menirea, chiar şi atunci cand circumstanţele in sunt potrivinice. Aducem omagiu Ecaterinei Teodoroiu şi tuturor femeilor care au participat la război luptand, alinand suferinţe sau trimiţandu-şi bărbaţii şi fiii pe front. Locul adunării, ansamblul monumental Calea Eroilor din Targu Jiu, omagiu adus de Constantin Brancuşi eroilor războiului, ne indeamnă să vorbim despre datoria fiecăruia dintre noi de a participa, după puteri, prin fapte sau ganduri la păstrarea moştenirii marelui sculptor. V-a oferit Brancuşi in ingrijire această Cale a Eroilor şi noi, inclusiv Guvernul, avem datoria să vă ajutăm să faceţi acest lucru. I-m spus domnului primar că aveţi toată disponibilitatea Guvernului pentru a duce la capăt acest proiect de restaurare a Căii Eroilor şi să punem acest loc, dincolo de locul fizic in care se află, in locul pe care Brancuşi il merită nu doar in inima şi in istoria noastră, ci şi in memoria colectivă universală. Ii invit pe toţi compatrioţii mei să reflecteze la faptul că nu cu foarte mulţi ani in urmă, in vremea regimului comunist, Romania a refuzat moştenirea artistică şi culturală a lui Brancuşi. Rămanerii in ţară a cat mai multor opere brancuşine nu i se pot contrapune argumente de ordin contabil sau politic și este important nu doar ca aceste opere să rămană in ţară, dar este important ca ele să nu rămană inchise intr-un cufăr la cineva, ci ele să fie disponibile să fie văzute, admirate şi inţelepciunea lor să poată să fie transmisă pentru toţi cei care doresc şi care vor să se inspire din acest izvor infinit de inţelepciune care a fost Brancuşi. Brancuşi este roman şi in egală măsură o valoare culturală universală pe care Romania nu o poate doar pretinde fără a face nimic semnificativ să o merite. Vă chem astfel să vă gandiţi la Brancuşi nu ca la un obiectiv care să ne indepărteze de dezideratele noastre legitime, ci ca la un mare pas care ne apropie mai mult de realizarea lor. Doresc, totodată, să menţionez că Franţa a contribuit imens nu doar la cunoaşterea şi promovarea geniului brancuşian. Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot este un moment de intervenţie providenţială in războiul dus de romani. Prin talentul şi dăruirea absolută a generalului, dar şi a celor care l-au insoţit, Franţa a contribuit decisiv la renaşterea militară şi politică a Romaniei. Generalii Constantin Prezan, Constantin Cristescu, Alexandru Averescu, avandu-l alături pe generalul Berthelot, au reuşit intr-un timp record să modernizeze Armata Romană, să o reinarmeze şi să-i redea dorinţa de luptă. Aşa cum scria Constantin Chiriţescu in valoroasa sa lucrare dedicată războiului, dorul de casă, de ogorul părăsit, dar şi siguranţa succesului au transformat soldatul resemnat şi umilit al retragerii intr-un voinic darz şi războinic a cărui dorinţă arzătoare era reinceperea luptei pe viaţă şi pe moarte impotriva duşmanului. Solidaritatea in jurul unei viziuni naţionale, susţinerea acordată celor valoroşi şi oneşti, dar mai ales curajul şi responsabilitatea, oricat de mult ne-ar costa ele in plan personal, sunt nu doar idei, ci şi un mod de viaţă pe care fiecare dintre noi trebuie să-l cultivăm. Romanii sunt o naţiune modernă şi puternică doar dacă se percep şi se comportă ca atare. Ajutorul prietenilor şi aliaţilor noştri a fost şi este şi astăzi important, insă determinante pentru succesul proiectului romanesc sunt calităţile romanilor şi increderea lor in reuşita finală. Vă mulţumesc!