OUG prin care se modifică legea achizițiilor publice, neconstituțională

Curtea Constituţională a declarat neconstituțională ordonanța de urgență a guvernului prin care se modifică acte normative cu impact asupa achizițiior publice.  

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice este neconstituţională, în ansamblul său. Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că actul normativ supus controlului de constituţionalitate a fost adoptat cu încălcarea exigenţelor legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Superior al Magistraturii", transmite Curtea Constituțională. 

CCR a fost sesizată de Avocatul Poporului care a constatat că, prin conținutul său, OUG „instituie o nouă abatere disciplinară doar pentru judecătorii ce alcătuiesc completurile specializate în achiziţii publice, instituindu-se astfel o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, prin raportare la ceilalţi judecători".

Argumentele Avocatului Poporului sunt legate de discriminarea la care ar fi supuși judecătorii care alcătuiesc completuri în domeniul achizițiilor publice și de faptul că, prin modificările aduse, ordonanța de urgență intervine asupra statutului judecătorilor, reglementat printr-una din legile justiției, asupra cărora referendumul din 2019 a stabilit că guvernul nu poate interveni prin ordonanțe de urgență.

În textul ordonanței, spune sursa citată, se instituie „o nouă abatere disciplinară doar pentru judecătorii care alcătuiesc completurile specializate în achiziţii publice, instituindu-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași categorii profesionale, prin raportare la ceilalți judecători”.

Este vorba de articolul IV, punctul 26, care prevede că „Nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege ori a dispozițiilor cuprinse în prezenta lege privind soluțiile ori măsurile ce pot fi dispuse de instanță constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.”

Deși recunoaște că este necesară adoptarea unor măsuri urgențe pentru „perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, inclusiv a unor termene mai scurte, care să permită soluționarea contestațiilor cu celeritate”, Avocatul Poporului consideră că nu se justifică „instituirea unor abateri disciplinare suplimentare doar pentru judecătorii completurilor specializate în achiziții publice”.

În plus, nu există nicio justificare obiectivă rezonabilă pentru care o abatere disciplinară a judecătorilor să fie reglementată în cuprinsul altei legi decât cea privind statutul judecătorilor, se mai spune în textul citat.

Statutul judecătorilor și procurorilor rezultă din legislaţia specială, edictată în concretizarea normelor constituţionale care acordă magistraţilor o poziţie deosebită în ansamblul diverselor categorii profesionale, caracterizată prin garanţii conferite în vederea asigurării independenţei şi imparţialităţii acestora, necesară înfăptuirii justiţiei, ca activitate fundamentală într-un stat de drept, mai spune Avocatul Poporului.

Pe de altă parte, Ordonanța de Urgență nu a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii iar guvernul ar fi trebuit să se abțină de la adoptarea unei ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare, așa cum s-a stabilit la referendumul din 26 mai 2019, mai spune Avocatul Poporului, Renate Weber.

Ordonanța și-a propus să adopte, în regim de urgență „măsuri urgente pentru simplificarea procedurilor de achiziții publice și, totodată, pentru inițierea primilor pași către transformarea digitală a acestora”, spunea guvernul la momentul publicării sale în Monitorul Oficial.

”Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) va fi 100% operațional, am discutat cu reprezentanții ADR (n.a Agenția pentru Digitalizarea României), și în 30 zile lucrătoare vor fi implementate toate modificările legislative prevăzute de către această ordonanță. Mai mult, la ANAP se lucrează la elaborarea unor instrucțiuni care să vină în sprijinul autorităților contractante și a operatorilor economici și să clarifice unele aspecte ce țin de realizarea controlului ex-ante. De asemenea, avem în vedere elaborarea normelor de aplicare pentru O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, astfel încât cei interesați să beneficieze de un cadru dedicat de reglementare. În momentul de față, specialiștii noștri lucrează la realizarea unor instrucțiuni care să vină în sprijinul instituțiilor care derulează proceduri de achiziții publice în domeniul apărării și securității”, a declarat Eugen Cojoacă, președintele ANAP, în contextul publicării actului normativ în Monitorul Oficial.

Guvernul a adoptat, într-o singură ședință, 25 de ordonanțe de urgență, premierul Ludovic Orban spunând că emiterea lor s-a făcut „în deplină transparenţă", în vreme de reprezentanții opoziției, dar și Avocatul Poporului au criticat demersul și au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională Ordonanțele de urgență au fost adoptate înainte ca guvernul Orban să fie demis prin moțiune de cenzură.

Încă de atunci, Renate Weber a spus că adoptarea, într-o singură ședință de guvern, a 25 de ordonanțe de urgență este „nu doar fără precedent, ci o gravă abatere de la normele art. 115 din Constituție” și că guvernul se substituie astfel parlamentului, anunțându-și intenția de a ataca la CCR acela ordonanțe de urgență care aduc atingere direct sau indirect drepturilor fundamentale și cele care încalcă decizii anterioare ale Curții Constituționale.

Sursa: europalibera.org