Orban: Primul pilon al reconstrucţiei economice este cel al investiţiilor publice

Investiţiilor publice în infrastructura de transport, energetică, în domeniile sănătăţii, educaţiei, comunicaţiilor şi agriculturii vor reprezenta primul pilon al reconstrucției economice după pandemia de coronvirus, a anunțat marți premierul Ludovic Orban.

„Lucrăm la un plan de măsuri economice şi sociale. Acest plan va cuprinde mai multe categorii de măsuri. Primul pilon al reconstrucţiei economice pe care-l gândim este pilonul investiţiilor publice. Aici, încercăm să mobilizăm toate resursele pentru a asigura finanţare pentru marile obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătăţii, educaţiei, în domeniul comunicaţiilor şi în domeniul agriculturii", a afirmat Orban, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, conform Agerpres.

Guvernul va trebui să identifice resursele financiare pentru susţinerea investiţiilor.

„Oricât de bune intenţii am avea, nu putem să aplicăm decât acele măsuri pentru care avem resursele necesare şi aici inventariem toate resursele necesare pe care le avem la dispoziţie în afara veniturilor pe care le înregistrează bugetul de stat. Inventarierea acestor venituri este extrem de importantă, pentru că noi va trebui să dimensionăm acest program şi, mai ales, toate măsurile pe care le vom adopta în funcţie de resursele financiare de care dispunem efectiv, resurse care să fie mobilizabile în mod realist, pentru că, altfel, dacă iniţiem măsuri pentru care nu avem sprijin financiar, riscăm să provocăm un rău mai mare în economie", a explicat premierul.

Resursele financiare ar urma să fie identificate din „toate sursele posibile".

„Atât din partea finanţatorilor instituţionali, din partea fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie în cadrul exerciţiului 2024 - 2020 şi pentru măsurile ulterioare fondurile de pe exerciţiul financiar 2021 - 2027. Sunt resurse financiare pe care le putem mobiliza prin emisia de titluri, prin împrumuturi pe care le contractăm, fie pe piaţa internaţională, fie pe piaţa internă. Gândim un mecanism de obligaţiuni de tiluri de stat care să fie cu adresabilitate către persoanele fizice, către cetăţeni, o emisie de titluri mai amplă în care să creştem capacitatea de finanţare prin aceste obligaţiuni pe care o să le emitem către cetăţeni. De asemenea, încercăm să gândim posibile resurse financiare private pe care le putem angrena în aceste programe de investiţii", a menţionat Ludovic Orban.

Premierul a arătat că executivul se axează, în ghidarea resurselor financiare avute în vedere pentru relansarea economică, pe un principiu care vizează susţinerea producţiei autohtone competitive.

„Unul dintre principiile pe care ne axăm în ghidarea, să spun, resurselor, este un principiu foarte bun: ce se poate produce în România competitiv, trebuie să producem în România. Este foarte important, numai dacă te uiţi la agricultură, depindem într-o proporţie extrem de mare de inputuri, iar fructificarea producţiei agricole, dacă te uiţi la structura exporturilor, aproape 70% sunt exporturi de cereale vrac şi de animale vii, adică fără valoare adăugată, în care câştigul producătorului, efectiv, probabil din valoarea adăugată care se stabileşte, e de 10%, maxim 15%. Aici va trebui să creăm pârghii de susţinere a oricărei iniţiative economice în domenii în care putem să producem, putem să generăm servicii de calitate în România care să poată să fie competitive cu produsele şi serviciile care sunt generate de companii din alte ţări", a declarat Ludovic Orban.

După participarea la ședința Consiliului Național Tripartit, premierul se va deplasa la Palatul Cotroceni unde, de la ora 13, este programată o nouă ședință privind gestionarea epidemiei de coronavirus, cu accent cu măsurile ce vor fi implementate după 15 mai când România va ieși de sub starea de urgență.

Guvernul a adoptat luni un proiect de lege privind starea de alertă pe care l-a transmis Parlamentului în vederea dezbaterii și aprobării.

Premierul a subliniat că va solicita Parlamentului să dezbată proiectul de lege în regim de urgență.

„Pe 15 mai se va încheia starea de urgență. Trebuie să avem garanția că vom avea la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a continua activitatea din ultimele trei luni.

Am ales soluția unui proiect de lege pentru decizia CCR ne limitează foarte mult marja de mișcare. Pentru a avea deplina legitimitate am decis să elaborăm un proiect de lege", a anunțat Ludovic Orban.

În schimb, liderii PSD au criticat decizia guvernului de a veni cu un proiect de lege privind starea de alertă cu fix patru zile înainte ca starea de urgență să expire.

Astfel, Robert Cazanciuc, președintele interimar al Senatului, a calificat drept o dovadă de „incompetență și de sfidare" din partea guvernului proiectul de lege privind starea de alertă și trimiterea lui Parlamentului pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență. La rândul său, Alfred Simonis, liderul deputaților PSD, a numit acțiunile guvernului drept o „incompetență criminală" care lasă românii fără protecție după 15 mai.

Citește și:

CORONAVIRUS LIVEBLOG. Ce se întâmplă în România și în lume. Informații verificate

DOCUMENT. Granițele rămân închise și după 15 mai. În afara localităților se circulă în anumite condiții. Regimul amenzilor

Măsuri relaxare 15 mai. DOCUMENT cu prevederile pentru școli, mers la serviciu, la doctor, biserică și transport în comun

Sursa: europalibera.org