Oameni, idei, atitudini: Imre Tóth în dialog cu Emil Hurezeanu în 1985 (4)

În 1985, Radio Europa Liberă a difuzat un lung intrviu cu Imre Tóth, filosof și istoric al științei, cel despre care Petru Creția, evocându-l în prefața la „Palimpsest” spunea că seamănă cu Paul Newman, că este un aristocrat fermecător și paradoxal, „aşezat la răspântia dintre etnii, limbaje, competenţe”. Aristocrat discret, Tóth s-a prăpădit în 2010, înainte să apară în România, cutremurătorul său eseu „A fi evreu după Holocaust”, publicat de Editura Humanitas în  2015 și dialogul cu Péter Várdy intitulat „În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totuşi se fac”, apărut un an mai tîrziu la aceeasi editură. Gabriel Liiceanu îi face în prefața aceastei ultime cărți un portret în tușe subtile fostului său profesor: 

„Părea că nu mai aparţine nici unui timp şi nici unui loc. Devenise un duh, un duh de obedienţă hegeliană, curios să urmărească la nesfârşit triumful spiritului lumii înălţat de fiecare dată pe nimicirea manifestărilor sale trecătoare, care avuseseră imprudenţa să revendice de partea lor câte un adevăr absolut”. „Era frumos” își amintește Gabriel Liiceanu și „totul în el concura la întruchiparea unui dandy, al idealului baudelairian de bărbat împlinit. Se poate imagina lesne un dandy tînăr-evreu-ungur-ilegalist-comunist, dar foarte greu unul care, după ce ai lui preluaseră puterea, trebuia să devină membru de partid. Imre Tóth era nobil prin fiecare fibră a ființei sale. Aducea când a prinț florentin, când a umanist olandez portretizat de Holbein, când aristocrat care, întors de la vânătoare, întinde mâna încă înmănușată după cupa de șampanie. Însă ar fi fost imposibil să ți-l imaginezi ținând un discurs în fața maselor proletare dintr-o uzină”.

„În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totuşi se fac” este o confesiune pe care Imre Tóth i-o face lui Péter Várdy, filosof maghiar stabilit în Olanda. Liiceanu, care i-a fost student lui Tóth își mai amintește de papionul vișiniu-putred pe care îl purta în fiecare zi, fie cu un sacou gri-poivre, fie cu unul bleumarin, într-o perioadă în care adoptarea unui stil de acest fel însemna o formă de revoltă, o violare a tabuu-rilor socialiste, în orice caz, o formă de nesupunere.

Mai multe săptămâni la rând, în primăvara anului 1985, la emisiunea „Oameni, idei, atitudini”, Radio Europa Liberă a transmis discuția pe care Emil Hurezeanu a avut-o cu Imre Tóth, autorul celebrului volum „Palimpsest”, tradus în România în 1995. Astăzi, al patrulea episod din serialul difuzat în 1985. (Sabina Fati)

 

 

Sursa: europalibera.org