Noile prevederi ale stării de alertă după intrarea în vigoare a legii carantinei

Guvernul a adoptat în ședința de marți o hotărâre care pune în acord prevederii instituite prin starea de alertă cu modificările necesare disponibile după intrarea în vigoare a legii carantinei care a oprit vidul legislativ care a permis ca sute de pacienți cu coronavirus să se externeze la cerere.

„În sfârșit avem Legea izolării, carantinării, care a intrat în vigoare de la ora 0.00. Trebuie să reamintim românilor că în urma deciziei CCR peste 900 de pacienți au cerut externarea și peste 3000 de români diagnosticați nu au fost internați pentru tratament. Nu am avut nici posibilitatea legală de a impune izolarea lor la domiciliu. Pentru toate persoanele care au fost infectate în această perioadă nu am putut dispune izolarea contacților", a declarat premierul Ludovic Orban în debutul ședinței de guvern.

Prin HG36 se completează hotărârea guvernului prin care a fost prelungită starea de alertă în România cu încă 30 de zile, începând cu 17 iulie, și se introduc măsurile prin care pot fi introduse persoanele infectate în izolare, respectiv cele suspecte în carantină.

Astfel, se prevede carantina pentru persoane care vin din țări unde rata de noi cazuri este mai mare decât în România (lista urmează a fi revizuită săptămânal de către INSP), cât și pentru cei care au intrat în contact cu persoane testate pozitiv pentru coronavirus (prin decizie a DSP).

Principalele prevederi din hotărârea 36, adoptată de guvern, precum au fost citite de secretarul de stat Raed Arafat:

Se certifică pandemia de Covid-19
Se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc din țările cu risc epidemiologic ridicat. Criteriul de risc: rata de cazuri noi la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile mai mare decât cea din România.
Lista țărilor respective se revizuiește săptămânal de INSP.
Sunt exceptate următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome de Covid-19: șoferii de tiruri, șoferii de microbuze și autocare, membrii Parlamentului European, ai instituțiilor internaționale, piloții de aeronave și personalul navigant, personalul navigant maritim și fluvial, lucrătorii în domeniul feroviar, lucrătorii transfrontalieri, membrii corpului diplomatic, posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu și membrii familiilor acestora, studenții români care au examene sau care încep studiile, membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive.
Se instituie măsura carantinării pentru persoanele care au intrat în contact cu persoane infectate, prin decizia DSP.
Pentru naștere, căsătorie, deces, tratament medicale, preschimbare documente de identitate șamd poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină.

Legea privind carantina a intrat în vigoare marţi, la trei zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Pentru adopta actele administrative şi normative necesare pentru punerea în aplicarte a măsurilor cuprinse în lege, premierul Ludovic Orban are întâlniri cu miniştrii de resort, dar şi cu toţi prefecţii şi toţi directorii Direcţiilor de Sănătate Publică din ţară. De asemenea, a avut loc o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

După intrarea în vigoare a legii, cei infectați pot refuza tratamentul, însă trebuie să accepte izolarea pentru cel puțin 48 de ore, timp în care să fie investigați clinic și paraclinic.

Această prevedere reprezintă o măsură care să preîntâmpine cazurile recente, când oameni diagnosticați cu Covid 19 au refuzat internarea și tratamentul și au murit la câteva zile distanță sau au ajuns la ATI.

Pacienţii asimptomatici vor fi evaluaţi în primele 48 de ore, iar după aceea pot merge în izolare la domiciliu până la 14 zile.

Ordinele autorităților privind carantina sau izolarea sunt acte adminstrative, așadar pot fi atacate de orice persoană în fața unui judecător, în cazul în care consideră că i s-au încălcat drepturile sau libertățile. Condiția este ca în 24 de ore să fie depusă contestația.

”Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim la instanţa competentă, cu acţiune în anulare la indtanţa de judecată competentă, atât pentru motive de legalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial sau la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării acestuia”.

Cererile de anulare a actelor administrative normative în instanţă sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Soluţionarea contestaţiei va avea loc în termen de maximum 15 zile de la data sesizării instanţei, în complete formate din 3 judecători. Primul termen de judecată este de maximum 5 zile de la data înregistrării în anulare, iar termenele ulterioare nu pot depăşi 10 zile în total.

Decizia primei instanţe poate fi atacată cu recurs în maximum 2 zile. ÎCCJ se pronunţă în complet de 5 judecători, în termen de 5 zile de la sesizare, prin hotărâre definitivă.

 

 

Sursa: europalibera.org