Motivarea în dosarul Colectiv: Lăcomie, iresponsabilitate, cinism, lipsă de respect față de suferințele uriașe ale victimelor

Tribunalul București a făcut publică motivarea în cazul Colectiv , în care fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu - Piedone a fost condamnat la 8 ani și 6 luni de închisoare iar patronii clubului au primit câte 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare. 

Decizia nu este definitivă. 

Spicuiri din sentința judecătorului Mihai Bălănescu:

 „În concluzie, instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare. Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă (sic!) a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, invocând pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", se arată în motivarea Tribunalului București.

​„În cazul unor inculpaţi, atitudinea ulterioară datei de 30.10.2015, de împiedicare a stabilirii adevărului, denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor", mai spune magistratul.

***

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, a fost condamnat de Tribunalul București, pe 16 decembrie 2019, la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o patroana firmei de artificii, Daniela Niță – 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare, în vreme ce cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu - au fost condamnați fiecare la câte 11 ani și 8 luni de închisoare.

Pedepsele decise de Tribunalul București sunt mai mici decât ceea ce au solicitat procurorii în acest dosar.

Două angajate din Primăria Sectorului 4 au primit 7 ani de închisoare, iar o a treia o pedeapsă de 3 ani cu suspendare.

Cei doi pirotehniști au fost condamnați la 9 ani și 8 luni de închisoare - Viorel Zaharia, respectiv 10 ani - Marian Moise.

Cei doi pompieri, Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului, deşi ştiau că localul nu deţine aviz de securitate la incendiu, au primit pedepse cu închisoare de 9 ani și 2 luni.

De asemenea, au fost stabilite amenzi penale pentru Clubul Colectiv și firma de artificii, Golden Ideas Fireworks Artists, de 5.000 de lei/zi pentru 470 de zile.

Procurorii au cerut pedepse orientate spre maximum pentru fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, pentru patronii clubului Colectiv și pentru doi pompieri.

Astfel, procurorii au cerut condamnarea fostului primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone la 15 ani de închisoare, find acuzat de abuz în serviciu la eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru clubul Colectiv. O pedeapsă similară a fost cerută și pentru trei funcționari din primărie.

De asemenea, procurorii au cerut condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu - la câte 12 ani și 10 luni închisoare, fiind acuzați de ucidere din culpa în formă agravantă, vătămare corporală din culpa în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Pentru patroana firmei de artificii, Daniela Niță, pedeapsa solicitată de procurori a fost de 14 ani și 6 luni închisoare, iar pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise, la câte 12 ani și 10 luni închisoare.

Procurorii au cerut ca cei doi pompieri, Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului, deşi ştiau că localul nu deţine aviz de securitate la incendiu, să fie condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și uzurpare de calități oficiale, pedeapsa maximă fiind de 15 ani.

Dosarul Colectiv a fost trimis în instanță în aprilie 2016.

Rechizitoriul Parchetului General - filmul incendiului din clubul Colectiv

Spectacolul a debutat la ora 22:00:00, iar primele artificii au fost lansate concomitent cu prima melodie interpretată de artiști. Cea de-a doua tranșă de artificii a fost lansată la ora 22:31:59, la sfârșitul interpretării unei melodii. Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depășit cu mult limita scenei, lovind același stâlp din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică, neignifugată, cofrată piramidal, situat în stânga scenei, precum și persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton. Din cauza configuraţiei tavanului şi a dispunerii buretelui, temperatura la tavan a crescut, generând degajarea de materii volatile. (…)
Izbucnirea incendiului şi mai ales dezvoltarea sa cu rapiditate la nivelul tavanului au surprins toate persoanele aflate în club. Solistul vocal al trupei rock a remarcat, folosind sistemul de sonorizare, izbucnirea unui incendiu. O singură persoană aflată în proximitatea scenei a aruncat cu lichidul dintr-o sticlă spre focul ce se dezvolta pe stâlp.
La aproximativ 18 secunde de la primele pâlpâiri ale incendiului, observabile pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video, o mare parte a publicului s-a orientat către unica ieşire, fiind surprins la alte 10 secunde de proiecţiile de material incendiar şi căderile de bucăţi mari de spumă poliuretanică aprinsă.
Din cauza deficitului de oxigen, incendiul a intrat în regresie la 113 secunde de la iniţierea artificiilor, dar procesul de ardere a continuat în deficit de oxigen cu degajare mare de fum negru, evacuând gaze şi flăcări prin holul de acces supraaglomerat, unde se crease o busculadă.
La aproximativ 153 de secunde de la aprinderea elementelor pirotehnice şi la circa 139 secunde de la momentul estimat al iniţierii incendiului, acesta a intrat în auto-extincţie, datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare“.
În total, 65 de persoane și-au pierdut viața în sau în urma incendiului din clubul Colectiv.  

Pe lângă dosarul Colectiv, la sfârșitul lunii octombrie, Parchetul Militar a început cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția unei înregistrări de 20 de minute care surprinde primele momente ale intervenției pompierilor. Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce șeful intervenției, Orlando Șchiopu, a fost filmat folosind o înjurătură la adresa persoanelor decedate la clubul Colectiv.

Filmarea, publicată de jurnaliștii de la Libertatea, a fost făcută de un membru al IGSU și arată modul în care au intervenit pompierii în 2015, la incendiul de la clubul Colectiv. Filmarea a fost ascunsă de conducerea IGSU de la acel moment. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din MAI, susține că nu a fost informat despre existența acestei filmări.

știre în curs de actualizare

Sursa: europalibera.org