Motivarea Curtii Constitutionale prin care se declara ca fiind neconstitutionale hotararile Senatului de validare a listei magistratilor alesi in CSM precum si a candidatilor societatii civile

Centrul de Resurse Juridice, analizand motivarea celor doua decizii ale Cutii Constitutionale prin care se declara ca fiind neconstitutionale hotararile Senatului de validare a listei magistratilor alesi in CSM precum si a candidatilor societatii civile, constata ca aceasta si-a depasit grav domeniul de competenta, intrand in atributiile puterii judecatoresti si in cele ale puterii legislative. Mai mult, Curtea se pronunta in materia hotararilor cu caracter individual si nu normativ ale Parlamentului.

1.In ceea ce priveste Decizia nr.53/2011, prin care se constata neconstitutionalitatea Hotararii Plenului Senatului nr.43/2010 privind validarea magistratilor alesi in CSM
Si in opinia noastra, odata cu modificarea legii de organizare si functionare a CSM in anul 2005, magistratii aflati in exercitarea unui mandat de membru al CSM nu mai aveau dreptul la un nou mandat. Numai ca, atat timp cat o astfel de situatie se afla pe rolul unei instante judecatoresti, nu se poate pronunta in aceasta materie nici Senatul Romaniei si, cu atat mai putin Curtea Constitutionala. Pronuntandu-se, Curtea Constitutionala se substituie puterii judecatoresti precum si puterii legislative. Pe de alta parte, analizand motivarea Curtii, desi in dispozitivul acesteia se constata neconstitutionalitatea in intregime a Hotararii Senatului de validare a listei magistratilor, Curtea dispune totusi o validare individuala a celor dovediti constitutionali. Legea 317/2004 prevede, insa, o validare a listei candidatilor ori o invalidare a aceleiasi liste. Curtea, astfel, intra in sfera de legiferare a Parlamentului, creand texte de lege. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca, desi alesi individual, candidatii la alegerile CSM au fost votati de pe o lista, ca atare prin comparatie cu ceilalti candidati.
Astfel, ne punem intrebarea cum se va realiza punerea in acord a motivarii Curtii Constitutionale cu dispozitivul aceleiasi decizii! Ne mai intrebam ce anume se va intampla daca instanta judecatoreasca va hotari ca, totusi, candidaturile celor trei magistrati sunt legale!
2.In ceea ce priveste Decizia nr.54/2011 prin care se constata neconstitutionalitatea Hotararii Plenului Senatului nr.31/2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societatii civile
Curtea Constitutionala se pronunta in materie de legalitate si nu de neconstitutionalitate. Teza expusa de Curte potrivit careia, ca urmare a numirii unuia dintre reprezentantii societatii civile s-a incalcat art.1, alin.5 din Constitutie potrivit caruia In Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, nu este insotita, din pacate, si de alte articole constitutionale, cum ar fi ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti (art.126). A nu citi Constitutia in integralitatea sa ne poate conduce la situatia de a muta orice fel de litigiu in fata Curtii Constitutionale si suprimarea, pe cale de consecinta, a celorlalte puteri in stat. De altfel, motivarea Curtii ne poate conduce la aceasta idee.
In ceea ce priveste speta in sine, anume starea de compatibilitate ori incompatibilitate a domnului Victor Alistar, presupunand ca Agentia Nationala de Integritate (ANI) are dreptate (desi domnul Alistar sustine ca are un proces aflat pe rolul instantelor judecatoresti), ne intrebam de ce a tacut atat timp ANI? Candidatura domnului Alistar a fost facuta publica inca din luna octombrie 2010, audierile Comisiei Juridice au fost anuntate, de asemenea, public, cu atat mai mult sedinta de plen a Senatului. Si totusi ANI a asteptat publicarea in Monitorul Oficial a hotararii Senatului pentru ca, ulterior, sa sesizeze acest for in legatura cu starea de incompatibilitate a dlui. Alistar. Mergand pe aceeasi presupunere, ca ANI are dreptate, Senatul putea sa revoce numirea dlui. Alistar. Din punct de vedere constitutional acest atribut apartinea exclusiv Senatului.
Datorita imixtiunii Curtii Constitutionale in domeniile de competenta ale altor puteri ale statului, Senatului Romaniei ii revine sarcina extrem de dificila de a pune de acord dipozitivele celor doua decizii ale Curtii Constitutionale cu motivarea aceleiasi Curti, dar si cu Constitutia Romaniei si a celorlalte legi organice.