Motivare CCR. Parlamentul poate stabili prin lege organică să amâne alegerile cu 3 luni

Curtea Constituțională a publicat miercuri motivarea la decizia de respingere a sesizărilor președintelui și guvernului împotriva legii care oferă Parlamentului controlat de PSD dreptul de a stabili data alegerilor parlamentare.

CCR a decis, potrivit motivării făcute publice miercuri, că hotărârea prin care guvernul a stabilit că pe 6 decembrie vor avea loc alegeri parlamentare își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a legii ce va fi adoptate de parlament.

Mai mult, CCR spune că în situația în care parlamentul va adopta o lege alegerile parlamentare pot avea loc și peste termenul de patru ani.

”Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.

În același timp, CCR precizează că parlamentul a optat ca stabilirea datei alegerilor se face organică, deci asta înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen.

”Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor”.

Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.

Judecătorul Daniel Morar a făcut opinie separată la decizia CCR. El spune că „intrarea în vigoare a legii supuse controlului, care dă dreptul Parlamentului de a adopta o lege organică prin care să stabilească data alegerilor, deci implicit să prelungească mandatul în curs al Parlamentului, independent de existența uneia dintre stările excepționale prevăzute de art.63 alin.(1) teza a doua din Constituție, cu doar câteva zile înainte de expirarea mandatului de 4 ani, demonstrează caracterul arbitrar al intervenției legislative și încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art.1 alin.(5) din Constituţie, respectiv principiul securității raporturilor juridice în materie constituțională și cel al colaborării loiale între instituțiile statului.”

Judecătorii au decis pe 29 septembrie, cu majoritate de voturi, că cele două sesizări sunt neîntemeiate. Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri dezbaterea pe sesizările privind actul normativ.

Pe 17 august, Klaus Iohannis a atacat legea la CCR și a cerut să se constante neconstituționalitatea actului în ansamblul său.

Simultan cu şeful statului, şi Guvernul a atacat legea la Curte, în condiţiile în care premierul Ludovic Orban afirma în 28 iulie, încă de la adoptarea legii, că parlamentarii se află în conflict de interese, în condiţiile în care îşi pot prelungi cât mai mult posibil mandatul şi anunţa că specialiştii analizează temeiuri de atacare la Curtea Constituţională.

Pe 27 iulie, Senatul a adoptat ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede ca data alegerilor parlamentare să fie stabilita de Parlament și nu de către Guvern. În aceeași zi, Camera Deputaților a adoptat inițiativa legislativă, ca for decizional.

Legea declarată constituțională de CCR nu este încă în vigoare. Președintele Klaus Iohannis nu a promulgat-o încă. Șeful statului are la dispoziție zece zile să decidă dacă o promulgă sau o trimite Parlamentului la reexaminare.

Conform legislației în vigoare, Guvernul este cel care stabilește data alegerilor, iar aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea in Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

Guvernul Orban a emis deja hotărâre de guvern prin care alegerile parlamentare sunt convocate pentru 6 decembrie 2020.

Sursa: europalibera.org