Recent, forțele armate ucrainene au atras atenția prin utilizarea unui sistem rar întâlnit pe câmpul de luptă: mortierele grele sovietice M-240, cu calibrul de 240 mm. Într-un videoclip publicat de Brigada 3 Separată de Asalt a Ucrainei, militarii ucraineni sunt surprinși operând acest tip de armă, iar apariția acestor imagini a stârnit numeroase întrebări legate de proveniența acestor mortiere.
Conform unei analize publicate de Defence Express (Sursa), există o posibilă conexiune între aceste mortiere și România, ceea ce face subiectul extrem de relevant pentru publicul românesc.
De unde provin mortierele M-240 ale Ucrainei?
Inițial, s-a crezut că Ucraina deținea doar un singur mortier M-240, recuperat probabil dintr-un muzeu militar, însă această ipoteză a fost infirmată după ce s-a confirmat că exponatul respectiv se află încă în muzeul din Kyiv.
O altă teorie susține că aceste mortiere au fost păstrate în depozitele militare sau în dotarea instituțiilor de învățământ militar din Ucraina și au fost reactivate recent pentru uz pe front.
Ceea ce face această poveste și mai interesantă este faptul că anumite surse menționează că România ar fi primit, în anul 1971, un lot de 12 mortiere M-240 direct din Uniunea Sovietică. Deși publicații internaționale precum The Military Balance nu confirmă oficial existența acestor arme în arsenalul românesc (la fel cum nu consemnau nici prezența avioanelor MiG-29 în anii '80), istoria transferurilor de tehnică militară între statele membre ale Pactului de la Varșovia susține plauzibilitatea acestei ipoteze.
Dacă aceste arme au fost păstrate în România și ulterior transferate Ucrainei, fie direct, fie prin terți, aceasta ar putea explica atât accesul Ucrainei la astfel de mortiere rare, cât și disponibilitatea muniției de 240 mm necesare pentru operarea lor.
Mortierul M-240 este o piesă de artilerie impresionantă, produsă între anii 1951 și 1958 în doar 329 de exemplare. Printre specificațiile tehnice notabile:
Puterea acestui mortier îl face extrem de eficient în distrugerea pozițiilor fortificate și a concentrațiilor de trupe inamice.
Chiar dacă legătura directă dintre România și aceste mortiere nu este oficial confirmată, existența acestei posibilități scoate la lumină aspecte puțin cunoscute din istoria transferurilor militare ale regiunii. În contextul actual, în care România sprijină activ Ucraina și este membră NATO, astfel de detalii istorice arată cât de complexă și interconectată este infrastructura militară a fostului bloc estic.
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro