Moldova, între Rusia și Occident. Ultimul tur al alegerilor prezidențiale

Moldova se îndreaptă duminică la urne pentru a doua rundă a alegerilor prezidențial, la care se vor înfruna pro-europeana Maia Sandu cu actualul președintele Igor Dodon, susținut de Moscova. 

Micuța națiune ex-sovietică votează sub ochiul atent al Rusiei, care dorește ca Moldova polarizată să rămână în sfera sa de influență în timp ce mai multe guverne aliniate la Kremlin sunt zguduite de tulburări politice.

La votul din primul tur de la începutul acestei luni, pro-europeana Maia Sandu - un politician de centru-dreapta în vârstă de 48 de ani - a obținut o victorie surpriză.

Sandu, care a lucrat pentru Banca Mondială și a fost pentru scurt timp prim-ministru, a câștigat peste 36 la sută din voturi împotriva pro-rusului Igor Dodon, care a obținut 33% opțiuni. 

Sandu, sprijinită de diaspora. Dodon, de Putin

Sondajele publicate în perioada premergătoare votului de duminică i-au arătat din nou pe cei doi candidați într-o cursă strânsă.

Analiștii au spus că Sandu a câștigat primul vot de tur datorită sprijinului fără precedent primit din partea diasporei moldovene și că alegătorii din străinătate vor juca un rol cheie și duminică.

Moldova, scufundată în sărăcie în ultimii ani, a fost zguduită de câteva crize politice și de o fraudă bancară de 1 miliard de dolari, echivalentul a circa 15% din PIB-ul țării.

„Mulți vor vota nu pentru Sandu, ci împotriva lui Dodon", care a devenit un „simbol al corupției" în cei patru ani de mandat, a declarat pentru AFP avocatul și activistul moldovean Stefan Gligor.

Înainte de al doilea tur de scrutin din 15 noiembrie, Sandu a făcut un apel la vot pe Instagram. Ea i-a chemat pe alegători să o voteze pentru a-l alunga pe Dodon de la putere. 

Ea a spus că dorește ca Moldova să adere la Uniunea Europeană și a promis că va reduce cheltuielile președintelui și va apăra interesele țării împotriva Rusiei.

Țara de 3,5 milioane a fost mult timp împărțită între cei care susțin crearea de legături mai strânse cu UE și cei care se agață de relațiile din epoca sovietică cu Moscova.

Deși a făcut parte din Uniunea Sovietică până la prăbușirea sa în 1991, micuța națiune, aflată între România și Ucraina, are legături istorice strânse cu România, iar limba sa este româna.

După primul tur de vot, președintele român Klaus Iohannis s-a declarat „mulțumit” de rezultat.

Dodon, în vârstă de 45 de ani, a ajuns la putere după ce a învins-o pe rivala sa de multă vreme, Maia Sandu, la alegerile din 2016 și speră să o învingă din nou. 

El se prezintă ca un garant al stabilității și le promite alegătorilor „relații bune cu Rusia” și „schimbare în bine”.

Dodon a atacat-o în repetate rânduri pe Sandu, spunând că nu îi pasă de țară și a numit-o „isterică”.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut alegătorilor moldoveni să-l sprijine pe Dodon, menționând că economia țării lor - afectată de pandemia de coronavirus - este strâns legată de Rusia. "Sperăm că poporul moldovenesc va aprecia eforturile președintelui său", a spus Putin luna trecută.

Risc de revoltă? 

Confruntată anul acesta cu multiple mișcări de protest care îi vizează pe aliații săi din Belarus și Kârgâzstan, Rusia va urmări îndeaproape votul de duminică.

Luna trecută, Moscova a acuzat Statele Unite că pregătesc o „revoluție” în Moldova.

Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a susținut că Washingtonul incita opoziția moldovenească să iasă în stradă după vot pentru a-i contesta validitatea și a cere reluarea.

Analiștii au spus că o victorie pentru Dodon ar putea declanșa proteste mai ales în cazul unui rezultat strâns.

„Dacă decalajul dintre el și Sandu nu depășește 1-3 la sută, cei care au susținut-o vor ieși în stradă” pentru a denunța frauda, a declarat pentru AFP Sergiu Gherasimciuc, expert în politică din Moldova, cu sediul la Kiev.

Dacă Sandu câștigă duminică, marja ei de manevră va fi limitată, deoarece majoritatea parlamentului este loială rivalului ei.

„Poziția ei este foarte precară", a spus Gherasimciuc, deoarece chiar și în cazul alegerilor legislative anticipate, „există șanse mari să nu obțină o majoritate clară".

Sursa: europalibera.org