Modificarea legilor Justiţiei și desființarea SIIJ, în dezbatere publică

Modificările la legile justiției vor fi puse în dezbatere publică până pe 31 martie, a annunțat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Este vorba despre:

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară
Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate trei au fost modificate în guvernarea PSD și au stârnit nemulțumirea Comisiei de la Veneția și a GRECO, fiind menționate și în raportul MCV.

Predoiu a precizat miercuri, într-o conferinţă la sediul MJ, că printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor - eliminarea încadrării fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.

Liniile de intervenție propuse de ministrul Justiției:

A) Privind statutul magistraților

Alinierea așa-zisului principiu al “separării carierelor” între judecători și procurori la Constituția țării. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism unic, cu atribuții omogene și unitare, având exclusiv rolul constituțional de a garanta independența justiției, cele două secții ale acestui organism având rolul de instanțe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Fără îndoială, cele două cariere prezintă particularități și proiectul le observă, reflectându-le echilibrat în atribuțiile Plenului și ale celor două secții.
Receptarea, în plan legislativ, a recomandărilor organismelor europene, instituite printr-o serie de documente (avize, Rapoarte, recomandări etc.), precum: Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneția), Mecanismul de cooperare și de verificare - MCV (2017, 2018, 2019), Grupul Statelor împotriva Corupției – GRECO (2018, 2019), la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020).
Implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României (Decizia nr. 121/2020, privind necesitatea reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privind admiterea în magistratură, inclusiv cele privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari; Decizia nr. 454/2020, cu referire la condițiile transferării judecătorilor; Decizia nr. 588/2017 cu referire la condițiile încetării detașării magistraților înainte de termenul pentru care s-a dispus detașarea).

4. Între noutăți se află:

a) întărirea rolului INM în organizarea, desfășurarea concursurilor și examenelor, atribuind puteri sporite Consiliului științific al INM, cu privire la comisiile de concurs, precum cele de corectare, examinare, interviuri, soluționare a contestațiilor etc., Plenului CSM rămânându-i în competență atribuții în acord cu rolul său constituțional de garant al independenței justiției, atribuții precum cele de validare a concursurilor, examenelor, de propunere de numire și, după caz, numirea și promovarea magistraților, respectiv atribuția numirii comisiilor de organizare a concursului/examenului;

b) profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, prin eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante;

c) eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;

d) întărirea principiului independenței procurorilor în activitatea judiciară, prin revenirea la forma anterioară legii nr. 242/2018, propunerea având și suport constituțional;

e) micșorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, având în vedere realitățile din teren, cât și exigența selecției, derivată, inclusiv, din asigurarea unei baze de recrutare/selecție reprezentative;

f) ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcții de conducere de rang înalt a procurorilor și restabilirea echilibrului dintre actorii implicați în procedura de numire (ministrul justiției-Președintele României-CSM), cât și introducerea unor exigențe relative la: obligativitatea motivării refuzului Președintelui României de numire în funcție, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea Decretelor prezidențiale implicate în procedura numirii/revocării din funcțiile de conducere; posibilitatea atacării în instanță a Decretului prezidențial emis în procedură; competența de judecată și limitele acesteia (legalitate și temeinicie);

g) eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018;

h) eliminarea rolului actual al MFP în contextul procedurii de răspundere materială a magistraților pentru erori judiciare.

i) modificarea, respectiv lărgirea competenței de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realitățile din sistemul judiciar și nivelul acestora de instrucție;

j) revenirea la normele care consacrau accesul în funcția de judecător la IICJ prin concurs, urmărindu-se, astfel, creșterea profesionalismului, dar și a transparenței și a obiectivității procesului decizional, context în care s-a introdus și cerința dublei specializări a judecătorilor care accesează o funcție la instanța supremă;

k) creșterea duratei mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuțiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcții;

l) creșterea rolului Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ în procedurile de delegare;

B) Privind organizarea judiciară

Soluțiile legislative preconizate pot fi rezumate, după cum urmează:

a) desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situația personalului structurii, alte dispoziții tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură etc.;

b) reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția (opinia 924/2018) și deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018);

c) modul de exercitare a atribuțiilor manageriale în cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, în raport cu exigențele CCR (Decizia nr. 345/2006);

d) abandonarea soluției legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât privește compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători și revenirea la formula inițială (2 judecători), având în vedere ineficiența normei în vigoare din perspectiva asigurării calității procesului de deliberare, dar și în raport de volumul mare de activitate al instanțelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători și la personalul auxiliar de specialitate;

e) limitarea posibilității infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;

f) procedură detaliată de numire în funcție în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecție a procurorilor din cele două direcții, din perspectiva condițiilor de numire (pregătire profesională, reputație, absența sancțiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror/judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente și a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică);

g) proiectul aduce o serie de clarificări în legătură cu auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor judiciare, identificând mai clar scopul auditării (identificarea și remedierea sistemului sub aspectul vicierii sau manipulării repartizării aleatorii), dar și prevederi relative la modul de organizare a auditării, actorii implicați (MJ, asociațiile profesionale ale magistraților, societatea civilă);

h) uniformizarea regulilor referitoare la salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară, detașați în cadrul Ministerului Public, stabilind că salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați în cadrul Parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul DNA, intervenția legislativă având la bază considerente de echitate;

C) Privind Consiliul Superior al Magistraturii

Proiectul de lege urmărește:

a) Reafirmarea rolului constituțional al CSM, acela de garant al independenței justiției, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuții, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor sunt date în competența Plenului (Cap. IV, Secția a 2-a, art. 33 - art. 37);

b) reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători și procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleși de toți judecătorii, respectiv de toți procurorii, la nivel național, iar nu doar prin votul magistraților din cadrul instanțelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislația în vigoare, modificarea urmărind creșterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraților;

c) extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislației operate în anul 2018, ministrul justiției, procurorul general al PICCJ, respectiv președintele ICCJ redevenind titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție, modificarea fiind în consonanță cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separației puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011); Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

d) revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecției Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 și observații/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019), context în care a fost reglementat colegiul de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare, fiind deopotrivă, reglementate atribuțiile Adunării Generale ale inspectorilor judiciari, la nivel primar, cât și norme primare referitoare la numirea în funcție a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct și a celor doi directori de inspecție din cadrul Inspecției Judiciare; conform proiectului, inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți în funcție de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind și normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea și notarea candidaților, contestarea rezultatelor etc;

e) o inovație substanțială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfășurarea activității CSM în două sesiuni ordinare și sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să își desfășoare activitatea la instanțe și parchete, cu excepția președintelui și a vicepreședintelui CSM, care urmează să rămână au activitate permanentă; am propus această soluție, întâlnită în Olanda, de exemplu, unde justiția funcționează foarte bine, plecând de la nevoia menținerii profesionalismului magistraților aleși în CSM, păstrarea contactului lor cu ceilalți magistrați, cu problemele din sistem, creșeterea gradului de coeziune între membrii CSM și colegii pe care îi reprezintă; subliniez faptul că această reformă ar urma să intre în vigoare după încheierea mandatului actualului CSM.

Sursa: europalibera.org