MJ, recomandări pe timp de pandemie: Termene mai dese, la ore diferite

Ministerul Justiției a anunțat elaborarea unui document de politică publică „Justiție în pandemie” care cuprinde recomandări pentru armonizarea regulilor de prudență sanitară în sediile instanțelor și parchetelor.

Reluarea activității în instanțe este preconizată pentru 15 mai, iar Ministerul Justiției recomandă păstrarea distanţei, stabilirea de termene mai dese, la ore diferite pentru a evita aglomeraţia, restricţionarea accesului în sălile de judecată pentru a se putea păstra distanţarea fizică, dar şi realizarea de operaţiuni prin videoconferinţă, acolo unde este posibil.

De asemenea, Ministerul Justiţiei recomandă triaj la intrarea în sediul instanţelor şi realizarea de acasă a tuturor acţiunilor care se pot face prin telemuncă. Instanţele au buget pentru achiziţionarea de materiale de protecţie şi biocide, în încercarea de a limita răspândirea pandemiei.

„Prezentele recomandări pleacă de la premisa că managementul instanţelor şi parchetelor deţine şi va menţine un grad de cunoaştere în detaliu a tuturor prevederile şi normelor în vigoare privind protecţia sanitară, cuprinse în legi şi norme secundare, inclusiv în hotărârile Comitetului Naţional de Situaţii Speciale de Urgenţă în vigoare şi implicit care vor fi adoptate în viitor. De asemenea, prezentul document de politică publică pleacă de la principiul responsabilităţii fiecărei conduceri de instanţă şi parchet cu privire la buna desfăşurare a activităţilor din incinta sediilor instituţiilor pe care le conduc. În sfârşit, o altă premisă de la care pleacă prezentele norme este aceea că managementul instanţelor şi parchetelor, conducătorii acestora, cunosc cel mai bine particularităţile administrativ – funcţionale ale propriilor instituţii şi, plecând de la prezentele recomandări, precum şi, eventual, de la cele care vor urma, inclusiv emise de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public, în consecinţă, pot lua deciziile cele mai bune în raport cu situaţia particulară din teren a fiecărei instituţii, pentru armonizarea regulilor de protecţie sanitară cu buna desfăşurare a activităţilor din sediile acestora”, arată Ministerul Justiţiei.

Ministerul Justiţiei recomandă întocmirea unui plan de reluare graduală a activităţii, urmărind deziderate, precum:

Protecţia sanitară atât a propriilor magistraţi, grefieri şi personal de specialitate, cât şi a participanţilor la înfăptuirea actului de justiţie, cum ar fi părţile din incinta sălii de şedinţă, avocaţilor, experţilor etc.;
Necesitatea satisfacerii serviciului public, în acord cu competenţele legale, regulamentare şi statutare;
Desfăşurarea de activităţi, acţiuni menite să stopeze încercările de zădărnicire a combaterii bolii şi de răspândire a acesteia, sprijinind eforturile societăţii şi statului prin reacţii prompte şi eficiente pentru înlăturarea efectelor încălcării măsurilor dispuse pe parcursul dezvoltării situaţiei de urgenţă, în scopul restaurării valorilor sociale încălcate prin săvârşirea de fapte contrare normelor juridice care au reglementat şi reglementează raporturile sociale din societate în perioada situaţiei de urgenţă.

Totodată, Ministerul Justiţiei subliniază necesitatea reluării activităţilor de urmărire penală şi de judecată şi a transmis mai multe recomandări:

1. Respectarea distanţei sociale (minimum 1,5m), cu referire inclusiv la personalul instanţelor/parchetelor, respectiv evitarea unor contacte directe care nu respectă distanţarea socială pentru o perioadă mai mare de 15 minute, recomandare care se poate implementa prin luarea unor măsuri în funcţie de specificul fiecărei organizaţii judiciare, structura personalului, infrastructura proprie, calitatea managementului judiciar şi juridic.

De exemplu, Ministerul propune:

desfăşurarea activităţii în intervale orare diferite, utilizând chiar şi ziua de sâmbătă, după caz;
limitarea accesului publicului în sala de judecată, chiar dacă şedinţele rămân publice, astfel încât să poată fi respectate regulile de distanţare socială;
limitarea numărului de cauze pe şedinţa de judecată, prin planificarea şedinţelor de judecată la intervale mai scurte de timp în raport cu uzanţele de până la ivirea situaţiei de urgenţă;
citarea părţilor/participanţilor la procedurile judiciare la intervale de timp prestabilite şi informarea prin orice mijloace a cetăţenilor în legătură cu necesitatea observării intervalului orar consemnat în cuprinsul citaţiei, fapt ce presupune un studiu al şedinţelor de judecată, respectiv al activităţilor de urmărire penală sau a altor activităţi conexe, aprofundat, de natură a permite planificarea la intervale de timp diferite a cauzelor judiciare în funcţie de complexitatea probatoriului, numărul martorilor, experţilor, numărul participanţilor, inculpaţilor, suspecţilor, reclamanţilor, pârâţilor, avocaţilor etc., magistraţii putând lua măsuri care să permită respectarea programării cauzelor şi a timpului alocat fiecărei cauze, exersând un management juridic şi judiciar de calitate;
prioritizarea soluţionării cauzelor care se judecă fără citarea părţilor (şi, eventual, a celor prevăzute de Hot. CSM nr. 417 şi 707/2020), inclusiv intercalarea acestor cauze între cele “comune” aflate pe lista de şedinţă, pentru descongestionarea spaţiilor din timp în timp, respectiv în mod regulat;
prioritizarea cauzelor judiciare/reducerea numărului cauzelor de pe rolul instanţelor, cu respectarea/observarea principiilor care guvernează procesul penal şi procesul civil, respectiv a principiului celerităţii tragerii la răspundere penală, principiului soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, principiului soluţionării “de urgenţă şi cu precădere” a cauzelor al căror obiect sau a căror natură a fost evaluată, ca atare, de către legiuitor, respectiv de către judecătorul cauzei (ex. cauzele din materia dreptului familiei), exigenţe impuse, deopotrivă, de normele constituţionale şi convenţionale (art. 6 CEDO);
utilizarea sistemului de videoconferinţă, dacă acesta este tehnic posibil şi în măsura în care natura, obiectul cauzei judiciare sunt compatibile cu acest sistem, care presupune sacrificarea principiului nemijlocirii, extrem de important în faza administrării probelor;
impunerea portului de măşti/mănuşi/echipamente de unică folosinţă şi folosirea de biocide şi produse dezinfectante pentru personalul din cadrul instanţelor şi parchetelor;
încurajarea celor care pot lucra de acasă să rămână acasă, în măsura în care pot efectua o parte din activitate în acest mod;
instituirea obligativităţii de a purta echipament de protecţie şi/sau montarea de panouri despărţitoare din plexiglas în ipoteza în care distanţa socială nu poate fi asigurată (măsura se poate institui în birourile în care funcţionează mai multe persoane şi nu există posibilitatea relocării acestora în alte spaţii, precum şi în boxele amenajate pentru persoanele aflate în stare de reţinere sau arestare preventivă); de asemenea, panourile de plastic pot fi imaginate şi pentru momentul nepublic al deliberării în situaţia completelor colegiale;
obligativitatea purtării de măşti/mănuşi de protecţie în interiorul instituţiilor judiciare;
suspendarea activităţilor la anumite intervale de timp pentru aerisirea sau dezinfectarea spaţiilor de lucru/săli de şedinţă, săli de audiere etc.;
plasarea serviciilor care deservesc publicul în spaţii mai mari decât cele obişnuite de lucru (ex. o registratură mutată într-o sală de judecată, în funcţie de infrastructura instanţelor/parchetelor).

2. Identificarea persoanelor vulnerabile din fiecare colectiv (persoanele cu afecţiuni medicale, atestate de către medic) şi utilizarea acestor persoane în activităţi individuale/independente sau în regim de telemuncă.

3.  Autoizolarea la domiciliu a persoanelor care prezintă simptome de îmbolnăvire (febră, tuse ş.a.m.d.) până la clarificarea stării de sănătate şi diseminarea acestor informaţii în colectivul de muncă.

4. Relativ la accesul în sediile instanţelor/parchetelor se impun măsuri, precum:

interzicerea accesului persoanelor care au simptome de COVID-19 sau care au fost în contact cu un bolnav de COVID-19 în ultimele 14 zile, sens în care se poate imagina un chestionar de completat la intrarea în instituţie, cu întrebări clare şi simple;
delimitarea în pardoseli cu benzi colorate vizibil a sensurilor de intrare şi de ieşire, iar, corelativ, crearea unor aşa numite sensuri unice, în măsura în care este posibil;
delimitarea în pardoseli cu benzi colorate vizibil a distanţei de 1,5m care trebuie respectată pentru accesul la serviciile care deservesc publicul (arhivă, registratură) şi stabilirea de reguli de acces clare, putându-se avea în vedere pentru început, inclusiv, prelungirea programului de lucru cu publicul;
interzicerea accesului în birourile instanţelor/parchetelor a persoanelor din afara instituţiilor, dacă nu există permisiunea personalului şi dacă interesul vizitelor nu se justifică pe chestiuni de interes profesional;
limitarea în timp a prezenţei justiţiabililor în sediul instanţelor/parchetelor după finalizarea dosarului/operaţiunii care a necesitat prezenţa lor în acel loc, respectiv impunerea părăsirii în cel mai scurt timp a sediului instituţiei;
utilizarea termoscannerelor la intrarea în instituţiile judiciare cu trafic mare de persoane;
instalarea la instanţele/parchetele cu trafic mare de tuneluri de dezinfectare;
creşterea frecvenţei la care se desfăşoară igienizarea şi aerisirea spaţiilor de desfăşurare a activităţii;
în materie penală, în continuare, se impun restricţii în legătură cu transportul la instanţe al deţinuţilor, acesta urmând a fi autorizat doar pentru cazuri bine justificate, transportul de loturi mari de persoane impunându-se a fi evitat, sistemul de videoconferinţă fiind cel indicat în astfel de cazuri;
comunicarea actelor de procedură pe cale electronică, sens în care participanţilor la procedurile judiciare li se vor solicita adrese de email/whatsapp etc.;

5. Amânarea stagiilor de practică sau a internshipurilor atât la instanţe, cât şi la parchete.

Totodată, Ministerul Justiţiei anunţă că va continua aprovizionarea instanţelor de judecată şi a Consiliului Superior al Magistraturii cu echipamente de protecţie, aşa cum a procedat recent, distribuind acestor instituţii măşti şi mănuşi chirurgicale, ochelari de protecţie sanitară şi chiar combinezoane de protecţie sanitară. De asemenea, MJ a suplimentat bugetele instanţelor cu sume considerabile în vederea achiziţionării de către fiecare ordonator secundar şi terţiar de echipamente suplimentare celor primite din partea Ministerului Justiţiei, pe măsură ce acestea se epuizează.

Până în prezent, suma utilizată de către Curţi pentru achiziţionarea materialelor de protecţie SARS – nCov 2 a fost de 1,248,613.28 LEI, în prezent Curţile de Apel având la dispoziţie suma de 1,972,553.72 LEI, cu aceeaşi destinaţie.

Sursa: europalibera.org