Mircea Geoană: Nu există riscuri iminente privind securitatea națională a României

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat că alianța pregătește măsuri de contracarare după ce Rusia a trecut la întărirea substanțială a capacității militare, dar nu intenționează să răspundă simetric.

„Din punct de vedere al modului în care Federația Rusă își întărește în mod substanțial capacitățile militare, în special prin prisma rachetelor de tip SSC8 dar și a altor tipuri de armamente, folosirea Crimeei ca punte de proiecție către Orientul Mijlociu și către Mediterană, aceste lucruri sunt de interes imediat pentru noi și pentru planificatorii noștri militari. NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ce face Rusia, dar gândim un pachet de măsuri politice, militare, inclusiv o arhitectură care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare", a precizat Mircea Geoană pentru Digi24.

În schimb, oficialul a arătat că nu există vreun risc iminent pentru securitatea națională a României.

„Vreau să vă spun pentru a asigura extrem de neechivoc opinia publică din România că riscuri la adresa securității naționale a României din punct de vedere al unor riscuri iminente nu există. Articolul 5 e sacrosant și activ și cred că și pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianței pentru a avea o prezența mai robustă și o arhitectură cât mai coerentă de apărare și descurajare își produce roadele”, a afirmat Mircea Geoană.

Reamintim că, pentru prima dată, în Strategia Națională de Apărare a României se vorbește direct despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse” și despre „acțiunile de militarizare a regiunii Mării Negre și de tip hibrid” desfășurate de Moscova.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 ca având o „abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”.

Și ambasadorul Rusiei la Bucureşti a reacționat spunând despre strategie că este „un document al unui stat NATO” și a dat asigurări că Rusia nu urmărește „niciun fel de scopuri agresive”.

„Pentru NATO, cel mai important este să primească resurse financiare din partea fiecărei ţări membre şi ca mai mulţi bani să fie alocaţi din bugetele anuale pentru Apărare. Dacă, pe scurt, o să încercăm să caracterizăm situaţia relaţiilor noastre acum, putem să folosim o frază din Erich Maria Remarque: „Pe frontul de vest nimic nou”. Rusia nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global”, a spus Valeri Kuzmin în cadrul unei conferințe online.

purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a catalogat intenția Bucureștiului de a include Rusia pe lista amenințărilor la siguranța națională în noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru 2020-2024, adoptată de CSAT, ca fiind explicată prin dorința României de a consolida prezența SUA și a NATO în regiunea Mării Negre.

Ea spune că Bucureștiul nu este capabil să gândească independent și nici să se afirme independent, preluând „schemele de confruntare ale altora” și contribuind la creșterea tensiunilor și neîncrederii în regiune, chiar cu prețul propriilor interese.

„Este evident, noua versiune a strategiei românești va fi folosită pentru consolidarea prezenței militare a SUA și NATO în Marea Neagră. Astfel, Bucureștiul, în loc să se afirme independent, aşa cum scriu ei, „ca furnizor de stabilitate”, îşi aduce propria contribuţie la creșterea în continuare a tensiunilor și a neîncrederii în regiune” – a declarat Zaharova, citată de Rador, în cadrul unui briefing de presă de la începutul lunii.

Citește și:

Rusia este tratată într-un document oficial ca inamic pentru prima dată după al Doilea Război Mondial

Sursa: europalibera.org