Ministrul Economiei: Nu avem un consens politic pentru a modifica Legea offshore

Ministrul Economiei și Energiei, Virgil Popescu, a arătat, marți, că în Parlament nu se poate ajunge la un consens între partide pentru ca legea offshore să fie modificată, iar extracția de gaze din Marea Neagră să poată fi demarată.

„Spun asta dintotdeauna. Am participat la facerea Legii offshore în Parlament. Am fost şi sunt deputat. După părerea mea, acea Lege offshore era ok, acceptată de companii. A venit Ordonanţa 114 care a pus în cap practic orice liberalizare, orice tendinţă de investiţii în România. Ne-am angajat că deblocăm investiţiile în Marea Neagră şi pentru asta am spus că este nevoie de două lucruri. O dată, abrogarea Ordonanţei 114. A făcut Guvernul acest lucru imediat ce a venit la guvernare. Şi al doilea lucru: modificarea Legii offshore, dacă se doreşte acest lucru, dar acest lucru nu se poate face de către Guvern, ci doar în Parlament. Pentru că, dacă Guvernul, prin absurd, dă Ordonanţă de Urgenţă şi modifică, ajunge în Parlament şi Parlamentul, observaţi ce probleme sunt cu Legea carantinei şi izolării, vă daţi seama ce bucurie ar fi în Parlament", a spus Virgil Popescu într-un interviu pentru Agerpres.

Oficialul a arătat, încă de la preluarea mandatului, că modificarea legii nu va fi făcută de către Guvern, ci este nevoie de consens în Parlament.

„În Parlament trebuie ajuns la un consens cu toate forţele politice în aşa fel încât acea modificare a Legii offshore să fie acceptată şi să întrunească consensul politic sau marea majoritate, 80%-90% din Parlament. Atâta timp cât acest consens nu există, şi nu există, că astfel s-ar fi realizat, nu are rost să discutăm", a subliniat ministrul.

El a amintit că Guvernul a eliminat, recent, obligaţia producătorilor de a vinde pe bursă 50% din volume, înlocuind-o cu gas release program, care prevede ca 40% din producţie să fie vândută pe bursă, la un preţ de pornire stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie.

„Am mai făcut un pas în Guvern. S-a cerut de către toţi investitorii din Marea Neagră să se elimine acea obligaţie de a vinde pe piaţa centralizată jumătate din producţia de gaze. Odată cu liberalizarea de la 1 iulie am înlocuit atât în producţia offshore cât şi onshore acea obligaţie de a vinde pe piaţa centralizată cu obligaţia de a intra într-un gas release program. Practic am eliminat şi această ultimă barieră. Tot ce a putut să facă Guvernul a făcut", a susţinut Popescu.

În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi.

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Anul trecut, ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România.

La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Producția internă de gaz natural a scăzut pe fond natural, dar și ca urmare a modificărilor legislative introduse de Guvernul Dăncilă prin așa-numita „ordonanță a lăcomiei” (OUG 114), care a introdus, din luna aprilie 2019, o plafonare a prețului de vânzare a gazelor pe piața internă. Astfel, OMV Petrom, al doilea mare producător de gaze pe piața românească, după Romgaz, a anunțat în primul său raport trimestrial pe 2019 că își reduce producția de gaze și că pune în stand-by investițiile din Marea Neagră, din cauza modificărilor legislative privind prețul gazelor, dar și al legii offshore.

Pe piața internă de producție de gaz operează 8 companii, conform ANRE. Cei mai mari producători sunt Romgaz (peste 50% din producția de gaz) și OMV Petrom (peste 40%). Restul firmelor care extrag gaz în România sunt companii cu acționariat american – Amromco Energy, Hunt Oil Company, Stratum Energy –, sau olandez – Mazarine Energy (finanțată și de grupul american Carlyle International).

 

 

 

Sursa: europalibera.org