Miniștrii de Externe ai UE, de acord cu sancționarea Belarusului

Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au declarat în cadrul reuniunii de vineri, de la Berlin, că sunt de acord să impună sancțiuni împotriva a 20 de înalți oficiali din Belarus, suspectați de implicarea în fraude electorale dar și de represiunea brutală a poliției împotriva protestatarilor, după alegerile prezidențiale din 9 august.

Miniștrii de externe ai UE au declarat că președintele belarus Aleksandr Lukașenka se va afla pe lista sancțiunilor.

Între timp, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) s-a oferit să fie mediator între guvernul Lukașenka și liderii de opoziție, care acuză că alegerile prezidențiale au fost organizate în favoarea lui Lukașenka.

Ministrul de Externe albanez, Edi Rama, președintele în exercițiu al OSCE, le-a spus delegaților la reuniunea de la Viena că OSCE nu ar trebui „să se amestece în treburile interne”. El a subliniat, de asemenea, că abuzurile împotriva drepturilor omului în Belarus trebuie să se încheie.

Ministrul de externe suedez, Ann Linde, președintele care se pregătește să preia președinția OSCE, s-a oferit să viziteze guvernul din Belarus pentru a sprijini un dialog deschis și constructiv în țară.

În calitate de stat participant la OSCE, Belarus s-a angajat „să organizeze alegeri cu adevărat democratice și să păstreze drepturile omului și libertățile fundamentale”, au declarat vicepreședintele UE, Josep Borrell, și ministrul canadian de externe, Francois-Philippe Champagne, într-o declarație comună.

De asemenea, cei doi au susținut propunerea lui Rama și Linde de a sprijini dialogul și au solicitat autorităților din Belarus „să accepte această propunere fără întârziere".

Deciziile luate cu ocazia reuniunilor UE și OSCE fac parte din eforturile internaționale de a ajuta la rezolvarea crizei politice din Belarus, după aproape trei săptămâni de proteste care contestă rezultatele alegerilor prezidențiale oficiale ale țării, care i-au oferit lui Lukașenka victoria detașată în alegeri și al șaselea mandat la conducerea țării.

Miniștrii de externe ai UE au căutat la Berlin să obțină aprobarea politică a unei liste de sancțiuni. Acordul lor dat pentru lista din 28 august permite aprobarea oficială a sancțiunilor UE împotriva persoanelor vizate.

Unii diplomați au făcut eforturi pentru măsuri mai dure.

Secretarul de stat adjunct al SUA, Stephen Biegun, a declarat pe 28 august, într-o declarație pe Twitter, că este „clar pentru toată lumea" că recentele alegeri prezidențiale din Belarus au fost „frauduloase".

„Acesta nu este un concurs între Est și Vest și cu siguranță nu este un concurs între Rusia și Statele Unite", a scris pe Twitter Biegun. „Aceasta este o bătălie între un conducător și propriul său popor."

Între timp, Lukașenka, a promis să răspundă prin impunerea de sancțiuni împotriva a două state membre UE vecine, Polonia și Lituania.

Agenția rusească de știri Interfax a relatat că Lukașenka le-a cerut membrilor guvernului său să facă sugestii privind deturnarea „fluxurilor comerciale” din porturile lituaniene.

Ministrul lituanian de externe Linas Antanas Linkevicius a declarat că impunerea de sancțiuni împotriva a 20 de persoane din Belarus legate de fraudă sau represiune electorală ar fi „prea simbolică”.

Ministrul de externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a fost de acord, spunând că sancțiunile împotriva a 20 de persoane nu vor fi suficiente. Rinkēvičs spune că Letonia întocmește o listă de interdicții de călătorie cu mai multe nume.

Principalul diplomat al Estoniei, Urmas Reinsalu, se numără printre cei care au susținut că Lukașenka ar trebui să apară pe lista sancțiunilor UE.

Reinsalu a declarat pentru RFE / RL, în afara adunării de la Berlin, că UE „trebuie să aibă o poziție determinată” și să ia măsuri care „să dea o voce clară și puternică” cu privire la criza politică din Belarus.

Lukașenka a acuzat Occidentul că a purtat un „război diplomatic” împotriva Belarusului, susținând că puterile occidentale încearcă să exploateze instabilitatea din țara sa pentru a-i anexa teritoriul.

De asemenea, el a acuzat NATO că și-a comasat forțele în apropierea frontierei Belarus-Polonia în ultimele săptămâni.

 

Sursa: europalibera.org