Miercurea albă în parlament: 7 proiecte de modificare a codurilor penale, respinse

Camera Deputaților, ca for decizional, a respins miercuri șapte inițiative de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală care aparțin PSD, UDMR dar și PNL și care au fost inițiate între anii 2014 și 2017.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a catalogat ziua drept „miercurea albă”, o parafrază răsturnată după „marțea neagră”, numită astfel după ce PSD a adoptat sau a încercat să adopte pe 10 decembrie 2013 legi sau amendamente controversate prin care parlamentarii PSD își acordau superimunitate. Modificările legislative au stârnit un val de indignare internă și internațională.

„Astăzi, pentru România şi pentru PNL, este o zi importantă. Noi am numit-o 'miercurea albă', după 'marţea neagră'. Este ziua în care, la solicitarea PNL, Parlamentul introduce pe ordinea de zi şi respinge prin vot cele şase proiecte pe justiţie iniţiate de către PSD, care stăteau până astăzi ascunse în sertarele Parlamentului. Discutăm de proiecte de lege extrem de nocive, marca Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea, în special, susţinuţi de parlamentarii PSD, proiecte care, practic, dădeau mai multe drepturi infractorilor şi luau din posibilităţi celor care trebuie să aplice legea, în speţă judecătorilor şi procurorilor, dar care generau şi o stare specială pentru parlamentari, care, potrivit acestor propuneri legislative, erau scoşi de sub incidenţa infracţiunilor penale pentru infracţiuni de serviciu şi pentru fapte de corupţie. Discutăm despre reducerea pedepselor, despre reintroducerea insultei şi calomniei pe proiectele propuse de PSD", a afirmat Roman de la tribuna parlamentului, citat de Agerpres. 

Momentul are și o simbolistică specială: miercuri s-a împlinit un an de la condamnarea la închisoare cu executare a liderului PSD, Liviu Dragnea iar inițiativele au fost puse pe ordinea de zi pentru a fi respinse definitiv chiar de PSD.

Proiectele respinse: 

Un proiect iniţiat în 2014 de senatorul PSD Şerban Nicolae, pentru modificarea Codului penal, care prevedea că dezvăluirea de înscrisuri dintr-o cauză înainte de trimiterea în judecată se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă;
Un proiect inițiat de Eugen Nicolicea, deputat PSD, care prevedea ca, în cazul stabilirii unei pedepse numai cu închisoarea, să se aplice pedeapsa cea mai grea, la care să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără să se depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea;
Un proiect inițiat de Eugen Nicolice, prin care erau incluși în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, parlamentarii și președintele țării;
Un proiect inițiat în 2015 de senatorul PSD Șerban Nicolae prin care se redenumesc măsurile preventive și se stabilesc noi condiții în care să se poată face încătușarea unui inculpat, reducerea numărului de zile pentru controlul judiciar și reducerea situațiilor în care un suspect sau inculpat să poată fi adus cu mandat;
Un proiect privind amnistierea unor infracțiuni și graţierea unor pedepse privative, iniţiat în 2015 de fostul senator Cristiana Anghel;
Un proiect prin care mai mulți parlamentari UDMR intenționau să interzică, înainte de condamnarea definitivă, declaraţiile autorităţilor publice la adresa suspecților, oferindu-le suspecților dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale;
Proiectul privind ”închisoarea acasă” - cu măsuri alternative privind executarea pedepselor cu închisoarea, iniţiat în 2017 de mai mulţi senatori PNL, printre care şi Alina Gorghiu.  

Sursa: europalibera.org