Microhidrocentralele din Romania sunt printre cele mai distructive din lume

Microhidrocentralele (MHC) din Muntii Fagaras, aflate in diferite stadii de autorizare si constructie, au fost incluse printe cele mai nesustenabile noua studii de caz de pe planeta in cel mai recent studiu realizat de organizatia WWF (World Wide Fund for Nature), alaturi de alte hidrocentrale cum ar fi cazurile de pe raurile Devrekani in Turcia, Coosa in Statele Unite ale Americii sau Xingu din Brazilia.

În studiul intitulat sugestiv „7 Sins on Dam Building”, WWF a selectat si analizat cele mai ‘pacatoase’ cazuri de hidrocentrale din lume, luand in considerare sapte criterii de evaluare (criterii ce includ nu doar impactul ecologic, ci si cel social si economic): construirea necorespunzatoare pe rauri, neglijarea debitelor, neglijarea biodiversitatii, ignorarea riscurilor, construirea de noi MHC-uri fara a se constata necesitatea acestora si fara planificare corespunzatoare, precum si neglijarea impactului economic si social.

„Acest studiu ne arata clar ca nu putem sa generalizam atunci cand vine vorba de energie si solutii pentru viitor. Desi ne-ar placea sa existe solutii universal valabile, studiul subliniaza inca o data ca nu putem sa punem eticheta verde pe niciun tip de energie. Desi asa zisele energii verzi au castigat teren si sustinere politica si financiara, mizand pe cartea durabilitatii, iata ca anumite proiecte nu numai ca nu ne faciliteaza durabilitatea, ci ne submineaza viitorul pe termen mediu si lung. Va trebui sa acceptam ca ori de cate ori vorbim de energie, va trebui sa luam deciziile de caz la caz si sa ne asiguram de fiecare data ca in proiectele specifice toate punctele de vedere si avizele sunt eliberate pe baza unor studii reale. Energia hidro poate sa fie una sustenabila doar cu respectarea comunitatilor locale, a naturii si a principiilor de economie durabila”, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Dezastrul din Muntii Fagaras afecteaza natura si comunitatile

In urma cu aproximativ trei ani, doua situri Natura 2000 din Muntii Fagaras, unul desemnat si pentru protectia anumitor specii pe cale de disparitie, cum ar fi vidra si diferite specii de pesti, nevertebrate si amfibieni, precum si pentru protejarea habitatelor acestora, au fost invadate de microhidrocentrale (53 de MHC- uri cu aproximativ acelasi numar de captari), provocand distrugerea raurilor de munte si a speciilor si habitatelor pe care acestea le gazduiesc.

MHC-urile de pe versantul nordic al Muntilor Fagaras de pe raurile Sambata, Sebes si Dejani-Lupsa reprezinta doar un exemplu, cazuri similare existand pe intreg teritoriul Romaniei.

Unele dintre aceste investitii sunt sustinute din fonduri europene si toate beneficiaza de certificate verzi alocate fara niciun criteriu ecologic si suportate din buzunarul cetateanului.

Problemele incep chiar din stadiile de planificare, deoarece aceste investitii nu apar in niciun plan de urbanism sau amenajare a teritoriului. Zeci de km de conducte sunt amplasate in albia raurilor sau de-a lungul acestora, fara niciun fel de planificare teritoriala.

Incalcand Directivele Europene (Directiva Cadru privind Apa si Directiva Habitate), precum si legislatia la nivel national, aceste constructii afecteaza in mod negativ albiile raurilor, fara masuri de mentinere a unui debit corespunzator, pentru asigurarea conditiilor naturale de viata ale speciilor.

Impactul negativ al microhidrocentralelor se rasfrange si asupra comunitatilor locale, prin afectarea panzei de apa freatice si, implicit, a surselor de apa. Expertii spun ca, din cauza inmultirii si diversificarii presiunilor asupra resurselor limitate de ape curgatoare, pana in anul 2030 se va ajunge la o reducere a capacitatii de furnizare a apei cu pana la 40% fata de nivelul existent .

În Romania, peste 430 MHC-uri se afla in stadii diferite de planificare, autorizare si constructie, iar peste un sfert dintre acestea se afla in arii protejate sau la limita acestora. Constructia unui numar de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobata fara niciun fel de pre-planificare la nivelul bazinelor raurilor si la nivel regional.

În timp ce utilizarea de energie din surse regenerabile este promovata la nivelul Uniunii Europene , este cunoscut faptul ca infrastructurile hidrocentralelor produc efecte negative majore asupra ecosistemelor acvatice si asupra serviciilor pe care acestea le furnizeaza la nivel local si regional, in timp ce cursurile de apa cu stare ecologica foarte buna si luncile inundabile au devenit din ce in ce mai rare in Romania.
Cele care mai exista au nevoie urgenta de protectie pentru a-si pastra starea ecologica buna si foarte buna, in timp ce actiunile negative asupra cursurilor de apa, care sunt in proces de alterare in ritm alert, trebuie stopate urgent, iar acolo unde este posibil trebuie realizata reconstructia ecologica conform prevederilor Directiva Cadru privind Apa si a legislatiei europene privind conservarea naturii (Directiva Habitate si Directiva Pasari).

WWF considera imbucurator faptul ca Avizul de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020, include masuri de protectie a biodiversitatii, prin impunerea unor zone de excludere (in care sa nu se poata construi MHC-uri) si prin semnalarea necesitatii unei planificari adecvate. Conform Avizului, sursele regenerabile de energie reprezinta solutii durabile de producere a energiei numai daca toate considerentele de mediu sunt incluse in mod adecvat in procesul de planificare, precum si de proiectare a acestora.

WWF va urmari implementarea acestor masuri si va verifica daca acestea vor fi aplicate si in cazul proiectelor deja depuse pentru autorizare.