Măsurile propuse de două asociații de magistrați pentru aplicarea deciziei CEDO în cazul Kovesi

Forumul Judecătorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiției cer adoptarea de urgență a unor măsuri generale menite a pune în aplicare decizia hotărârea CEDO în cazul Kovesi.

Cele două asociații de magistrați amintesc că decizia Curții Constituționale l-a obligat pe președintele României să o demită pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Prin hotărârea pronunțată la 5 mai 2020, în cauza Kövesi c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea articolului 6 privitor la dreptul la un proces echitabil și a articolului 10 privind libertatea de exprimare din Convenție.

De asemenea, Curtea a concluzionat că statul pârât a afectat esența dreptului de acces al reclamantei la o instanță, din cauza limitărilor specifice pentru o analiză judiciară a cauzei (contestarea motivelor pentru care a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție), impuse prin Decizia Curții Constituționale nr.358 din 30 mai 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte.

De asemenea, Curtea a apreciat în sensul încălcării dreptului la libertatea de exprimare al reclamantei, revocarea reprezentând o ingerință în exercitarea acestui drept, procedura fiind derulată după ce Kovesi a criticat propunerile legislative de modificare a „legilor justiției”, din perspectiva consecințelor asupra sistemului judiciar și independenței acestuia, precum și, în special, asupra luptei împotriva corupției.

Curtea a constatat că revocarea reclamantei și motivele invocate pentru a o justifica erau cu greu compatibile cu importanța deosebită ce trebuie acordată menținerii independenței sistemului judiciar. Dată fiind gravitatea sa, măsura a avut un „efect de descurajare” față de participarea procurorilor și a judecătorilor la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind toate aspectele referitoare la independența justiției.

„Neîndoielnic, pronunțarea acestei hotărâri istorice este de natură să întărească independența sistemului judiciar, independența procurorilor, dar și să încurajeze participarea magistraților la dezbaterile privind independența și modernizarea justiției în România”, spun cele două asociații.

​ Propunerile făcute de cele două asociații de magistrați:

Eliminarea limitărilor reglementate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor.
Interzicerea, prin lege, a posibilității de revocare a procurorilor sau judecătorilor din funcțiile deținute în magistratură pentru exprimarea unor opinii critice referitoare la aspecte de politici publice de interes pentru sistemul judiciar.
Reglementarea principiului independenței între principiile care guvernează activitatea procurorilor. Potrivit par.208 al hotărârii CEDO în cauza Kövesi c. României, necesitatea asigurării independenței procurorului este un element cheie pentru menținerea independenței sistemului judiciar. Este necesară cel puțin explicitarea sintagmei „sub autoritatea ministrului justiției”, cu reglementarea unor garanții, inclusiv posibilitatea contestării în fața unei instanțe independente a măsurilor luate de ministrul justiției în legătură cu cariera procurorilor, în condiții de contradictorialitate și de asigurare a dreptului la apărare. De asemenea, Comisia de la Veneția a sugerat ca, în contextul unei reforme mai ample, principiul independenței să fie adăugat listei principiilor care guvernează activitatea procurorilor.
Regândirea sistemului de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor corespunzătoare din Constituție, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorități, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției (spre exemplu, cel puțin reglementarea avizului conform al CSM). Cât timp un procuror șef poate fi revocat la aprecierea discreționară a unui om politic, fie el și ministru al justiției, nu mai poate fi vorba de vreo independență, fiind creată o influență politică excesivă. Potrivit Anexei IX la Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, România s-a obligat să asigure independența efectivă a Direcției Naționale Anticorupție, fapt care este negat prin revocarea procurorilor șefi ai acestei unități de parchet aflată la discreția Ministrului Justiției.
Realizarea unor modificări legislative și/sau revizuiri constituționale cu privire la Curtea Constituțională.
Reglementarea unei interdicții pentru ca procedura conflictului juridic de natură constituțională să nu poată fi transformată într-una de drept comun, interferând competenței unei instanțe obișnuite de contencios administrativ.
Reglementarea posibilității de revizuire a unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională, dacă s-a constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată acestei decizii, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă, precum și ca urmare a încălcării principiului priorității dreptului Uniunii Europene, în cazul în care consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă.
Revizuirea legislației constituționale și infraconstituționale privind desemnarea judecătorilor Curții Constituționale a României și procedurile aflate în competența Curții. Reglementarea unor interdicții de desemnare ca judecători a persoanelor care au fost membri ai unor partide politice, cu cel puțin 5 ani înainte de desemnare.
Desemnarea și de puterea judecătorească a unei părți a judecătorilor membri ai Curții Constituționale, dar și reglementarea unor condiții privind candidații la selecție în vederea numirii ca judecători ai Curții Constituționale, care ar trebui să fie profesori universitari, cu o carieră prodigioasă, ori magistrați de carieră, cu o înaltă pregătire profesională. Se poate mări numărul judecătorilor Curții Constituționale de la 9 la 15, pentru a permite reprezentarea puterii judecătorești, situație în care, anumite tipuri de cauze ar putea fi soluționate în completuri de 7 judecători, ceea ce ar accelera judecata, dat fiind că există întârzieri remarcabile, determinate de supraîncărcarea Curții Constituționale. Plenul Curții Constituționale ar urma să decidă pentru uniformizarea practicii completurilor de 7 judecători, dar și în cauze de tipul conflictului juridic de natură constituțională. Totodată, se impune o interdicție pentru foștii judecători ai Curții Constituționale de a ocupa funcții politice, cel puțin vreme de 3 ani de la data încetării mandatelor.

Sursa: europalibera.org