Legea care lasă președintele fără numirile la Consiliului Concurenței, atacată la CCR

USR și PNL au atacat la CCR modificările aduse Legii Concurenței, după ce Senatul a decis că numirea membrilor plenului Consiliului Concurenței să revină Parlamentului, nu președintelui României.

Senatorii USR și PNL au atacat la Curtea Constituțională modificările aduse Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 2020.

Senatul a votat ca parlamentul și nu șeful statului să numească membrii Consiliului Concurenței, instituție cu rol-cheie în avizarea achizițiilor și fuziunilor dintre companii, care controlează companiile suspectate că încalcă legislația împotriva monopolului. Pierderea acestei prerogative se înscrie într-un lung proces de slăbire a puterii președintelui petrecut în perioada în care PSD și partidele aliate dețin majoritatea legislativă.

Propunerea de modificare a legii concurenței a aparținut senatorilor PSD, Șerban Nicolae și Daniel Zamfir, a fost adoptată tacit în 2018 la Camera Deputaților, iar marți a primit 77 de voturi ”pentru”, 40 ”împotrivă” și 15 abțineri la Senat, cameră decizională.

Concret, noua variantă a legii mărește numărul membrilor plenului Consiliului Concurenței de la 7 la 11, numirea acestora revenind plenului Parlamentului la propunerea grupurilor parlamentare din cele două camere. În vechea lege, numirea revenea președintelui României la propunerea Colegiului consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul guvernului.

În sesizarea adresată Curții Constituționale, USR și PNL arată că modificările aduse încalcă principiul bicameralismului, cele 20 de amendamente introduse în timpul dezbaterilor din Senat modificând esențial forma adoptată tacit de Camera Deputaților și generând astfel deosebiri majore de conținut între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, conform Mediafax.

Pe lângă motivul de natură extrinsecă, USR și PNL consideră că există și o serie de motive de natură intrinsecă pentru care legea care schimbă cadrul legal al concurenței contravine Constituției României.

Modul în care, conform modificărilor, se fac numirile noilor membri ai plenului Consiliului Concurenței, prin încetarea în bloc a mandatelor actualilor membri, încalcă principiul neretroactivității legii, cel al egalității în drepturi precum și prevederile art. 148 alin.(2) din legea fundamentală, prin nerespectarea principiului supremației dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național.

Modificările aduse la Legea Concurenței de către PSD sunt în contradicție cu prevederile Directivei ECN +, care obligă Statele Membre să se asigure că autoritățile naționale de concurență dispun de garanțiile de independență, de resursele și de competențele în materie de aplicare a legii și de impunere de amenzi, care le sunt necesare pentru a fi în măsură să aplice articolele 101 și 102 din TFUE în mod eficace.

Directiva prevede clar că persoanele membre în organele decizionale ale autorităților naționale de concurență „pot fi demise numai în cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin sau în cazul în care s-a constatat că au comis o abatere gravă în temeiul dreptului intern”.

Or, în cazul de față, demiterea membrilor plenului intervine pentru un alt motiv decât cele prevăzute de Directiva ECN+, și anume ca urmare a unei intervenții politice a actualei majorități parlamentare controlate de PSD.

De asemenea, modul în care se face desemnarea noilor membri ai Consiliului contravine Directivei ECN+, „statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităților naționale administrative de concurență sunt selectați, recrutați sau numiți în conformitate cu proceduri clare și transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern.”

Sursa: europalibera.org