Laolalta. Ucrainenii. Din 24 august la Muzeul Taranului Roman

Expoziţia temporară „Laolaltă. Ucrainenii” a fost realizată cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din România şi va putea fi vizitată la Muzeul Ţăranului Român (sala “Laolaltă”) începând cu 24 august – ziua naţională a Ucrainei - timp de un an.

Proiectul „Laolaltă”, iniţiat în anul 2001 de către Muzeul Ţăranului Român şi ambasada Statelor Unite, prin fondurile Comisiei pentru Democraţie a permis deja organizarea a trei expoziţii despre rromii, maghiarii şi germanii din România. Expoziţiile se constituie într-un îndemn la cunoaşterea exprimării culturale, la nivelul lumii rurale, a acestor etnii, precum şi la reflecţie asupra întâlnirii şi dialogului culturii române cu cele ale conlocuitorilor, a schimbului de valori care a condus la îmbogăţiri reciproce. Acum sunt prezentaţi publicului ucrainenii din România.

Conform recensământului populaţiei din 2002, ucrainenii din România reprezintă cea de-a cincea minoritate etnică din ţara noastră, cu o populaţie de 61 353 persoane. Principalele comunităţi ale acestei minorităţi etnice, majoritar ortodoxă se găsesc în Bucovina şi Maramureş, Dobrogea şi Banat.

Ucrainenii din Bucovina şi Maramureş. Comunitatea etnică a ucrainenilor din Maramureş şi Bucovina - huţulii sau huţanii, cum au fost denumiţi de populaţia românească din zonă – este cea mai numeroasă, mai veche şi, totodată, cea mai bine închegată din punct de vedere etno – cultural. Huţulii sunt atestaţi pe aceste meleaguri încă din secolul al VI-lea, vorbind o limbă înrudită cu graiurile ucrainene carpatice, dar având şi influenţe bucovinene. Identitatea lingvistică, culturală şi spirituală a acestei comunităţi etnice a fost asigurată şi menţinută printr-un adaos etnic continuu din ţinuturile învecinate, aflate în Ucraina (Transcarpatia, Galiţia, Pocuţia şi Bucovina de Nord).

Ucrainenii din Dobrogea. Migrarea ucrainenilor în Delta Dunării şi în zonele limitrofe aste legată de represaliile ordonate de ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei împotriva cazacilor, în anul 1775. În plus, acest tărâm al salvării şi toleranţei a atras numeroşi ţărani din sudul Ucrainei, care doreau să scape de iobăgie şi de serviciul militar obligatoriu în armata ţaristă. Ei au întemeiat localităţi şi s-au ocupat îndeosebi cu pescuitul, vânătoarea şi creşterea animalelor. Pentru a-i deosebii de vecinii lor, ruşii lipoveni, localnicii îi numesc haholi.

Ucrainenii din Banat. Comunitatea ucraineană din Banat, reprezentată prin câteva aşezări din apropierea Lugojului, Caransebeşului şi Aradului, a fost constituită înainte de primul război mondial, prin colonizarea unor domenii latifundiare scoase la vânzare de către proprietarii lor, nemţi şi unguri. Coloniştii ucraineni, care şi-au cumpărat loturi de pământ în această zonă, proveneau din zonele transcarpatice şi din dreapta Tisei. Şi în cazul acestui grup etnic, existenţa sa a fost asigurată printr-un exod al etnicilor ucraineni, în acest caz din satele maramureşene, care au cumpărat gospodăriile nemţilor care emigrau. Astfel, numeroase localităţi din Banat au devenit treptat majoritar ucrainene (Dragomireşti, Ştiuca, Remetea Mică, Bârsana etc.)
Ucrainenii s-au distins ca renumiţi crescători de cai şi prin măiestria dovedită la confecţionarea şi ornamentarea obiectelor din lemn, piele, corn, precum şi la ţesut şi brodat, obiecte textile. Sunt la fel de cunoscuţi şi prin ceramica de Kuty, bine reprezentată în expunere, aceasta influenţând în mod cert centrul de olărit românesc de la Rădăuţi. Încodeierea ouălor de Paşti (obicei răspândit îndeosebi în satele Ulma, Brodina şi Moldoviţa) i-a făcut cunoscuţi şi pe plan internaţional.

Expoziţia „Laolaltă. Ucrainenii” a fost realizată cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din România şi va fi deschisă din 24. 08. 2006, la sediul Muzeului Ţăranului Român, cu ocazia zilei naţionale a Ucrainei. Vor fi prezentate în expoziţie câteva aspecte de viaţă cotidiană şi meşteşugurile practicate de ucraineni.

Puteţi afla cîte ceva despre ţăranul român şi lumea lui venind la Muzeul Ţăranului Român – Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii. Cu o istorie de aproape un secol, clădirea de cărămidă roşie de pe Şoseaua Kiseleff, nr.3, adăposteşte peste 90 000 de obiecte ţărăneşti: icoane, troiţe, cruci, ceramică, ţesături, costume, podoabe... O parte din aceste obiecte sunt prezentate în expoziţii cu pronunţat caracter antropologic. Re-descoperim o lume uitată, îi arătăm frumuseţea, simplitatea, puterea....într-o formulă muzeografică modernă şi originală pentru care, în 1996, Muzeul Ţăranului a primit premiul “Muzeul European al Anului”.
2006 marchează un veac de singularitate. Va fi un prilej de sărbătoare şi de bucurie pentru MŢR ca şi pentru vizitatorii sau prietenii lui. În acest sens vă adresăm invitaţia de a participa la toate acţiunile care se vor desfăşura anul acesta la muzeu.