Klaus Iohannis: Decretez stare de urgență la începutul săptămânii

VEZI MAI JOS, ÎN TEXT, CE ÎNSEAMNĂ STAREA DE URGENȚĂ

Principalele declarații ale șefului statului:

Astăzi, guvernul a fost votat, învestit și a depus jurământul în condiții foarte speciale din cauza epidemiei
Felicitări noului Guvern, le doresc mult succes
Apreciez votul din Parlamentul României, s-a transmis un mesaj de unitate
Majoritatea parlamentarilor au înțeles importanța și greutatea acestui moment și nevoia unei acțiuni unitare
Prima prioritate este evident continuarea luptei împotriva epidemiei de coronavirus
Guvernul care își preia mandatul este guvernul care și până acum a lucrat bine pentru a gestiona această criză
Acum, cu toate forțele, vom continua
Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în așa fel încât să prindă
Am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare
Punem astfel la dispoziția guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona criza de coronavirus
Autoritățile își fac treaba, guvernul și-a făcut treaba, dar singuri nu vom reuși
Avem nevoie de voi, dragi români, ca să respectați îndrumările, indicațiile, să respectați regulile de igienă
Avem nevoie să evitați contactele care nu sunt absolut necesare
Avem nevoie să vă informați corect, din surse publice, direct de la autorități
În sprijinul părinților am promulgat astăzi legea care le permite să stea acasă în condiții speciale ca să îngrijească copiii
Împreună vom reuși să trecem cu bine și peste această criză

Ce înseamnă starea de urgență?

Starea de urgență poate fi declanșată de președintele României, conform articolului 93 din Constituție, la nivelul întregii țări sau la nivel local. Președintele este obligat să supună aprobării Parlamentului acest decret, în cel mult cinci zile. Pe timpul stării de urgență, președintele nu poate dizolva Parlamentul.

Starea de urgență nu poate fi decretată pe o perioadă mai mare de 30 de zile, dar poate fi prelungită printr-un nou decret. În această perioadă, atribuțiile autorităților publice centrale sau locale pot fi încredințate Armatei sau altor autorități militare, care devin responsabile de aplicarea măsurilor prevăzute de decretul emis de președinte.

În timpul stării de urgență, autoritățile pot restrânge drepturile fundamentale ale cetățenilor, pentru „apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”, conform Constituției (articolul 53).

Cu toate acestea, nu orice drept poate fi restrâns și niciun drept nu poate fi eliminat cu totul. Drepturile fundamentale care nu pot fi restrânse nici măcar în timpul stării de urgență sunt dreptul la viață și accesul la justiție. De asemenea, sunt interzise tortura și tratamentele inumane și degradante, precum și condamnarea pentru infracțiuni care nu există în legea penală.

Pe timpul stării de urgență, autoritățile militare sau civile împuternicite de președinte în acest sens pot face următoarele, conform ordonanței de urgență 1/1999:

să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit.
să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație
să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
să efectueze razii;
să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică;
să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate, sunt obligate să transmită, cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora.
să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz
să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate
să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz;
să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute.

Sursa: europalibera.org