Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcție a Giorgianei Hosu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri seară decretul de eliberare din funcție a Giorgianei Hosu, care și-a dat joi demisia din funcția de șefă a DIICOT după condamnarea soțului ei, fostul polițist Dan Hosu, la trei ani de închisoare cu suspendare la instanța de fond. 

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 25 septembrie a.c., decretul privind eliberarea din funcția de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei Elena-Giorgiana Hosu – demisie”, transmite Administrația Prezidențială.

Șefa Parchetului Antimafia Giorgiana Hosu a demisionat joi, la câteva ore de la condamnarea în primă instanță a soțului ei, fostul polițist Dan Hosu, la trei ani de închisoare cu suspendare.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției, după o întâlnire a ministrului Cătălin Predoiu cu Giorgiana Hosu și cu adjuncta sa, Oana Daniela Pâțu. Comunicatul MJ evită, însă, să alăture numele ministrului Predoiu de cel al demisionarei, pe care a susținut-o în ciuda controverselor din jurul ei. Comunicatul face referire, în patru din cele șase paragrafe, la funcția de ministru al Justiției, fără numirea celui care o deține. 

Tribunalul București l-a condamnat joi la trei ani de închisoare cu suspendare pe Dan Hosu, soțul procurorului-șef DIICOT Giorgiana Hosu. Decizia nu este definitivă.

Fostul polițist Dan Hosu a fost achitat pentru corupție (trafic de influență și dare de mită), după ce instanța a anulat probele obținute de SRI pe MSN (mandat de siguranță națională) ca urmare a unei decizii CCR, dar a fost condamnat pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, potrivit G4Media.

 Dosarul lui Dan Hosu a ridicat numeroase semne de întrebare privind menținerea în fruntea DIICOT a Giorgianei Hosu. Aceasta a fost numită în fruntea Direcției antimafia de președintele Klaus Iohannis în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de protestele unor asociații de magistrați.

”Dacă apare o condamnare, cu siguranță nu va rămâne fără urmări. Asta este, ca să zic așa, self-evident. Însă, în acest context, vreau să mai remarc ceva fiindcă și dumneavoastră și alți ați invocat acel aviz al CSM. Dacă are cineva curiozitatea să citească acel aviz, o să vă dați seama că avizul negativ nu s-a bazat pe acest lucru. Ba dimpotrivă, această posibilă incompatibilitate nici nu a fost menționată în aviz, nici nu a fost menționată ca și posibilă problemă. Și, totuși, dacă se ajunge la acest scenariu nu voi sta să aștept să miște alții rotițele”, a precizat Klaus Iohannis, întrebat în conferința de presă de miercuri dacă va cere revocarea Giorgianei Hosu de la șefia DIICOT în cazul unei eventuale condamnări a soțului acesteia.

USR a cerut imediat schimbarea din fruntea DIICOT a Giorgianei Hosu ca urmare a condamnării soțului ei.

”Credem că pentru protejarea imaginii instituției și eliminarea oricăror suspiciuni, doamna Hosu trebuie să facă un pas înapoi", a transmis USR.

Acuzațiile DNA împotriva lui Dan Hosu

Fost șef al Serviciului de combatere a traficului de migranți din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO) din Poliția Română, Dan Hosu este trimis în judecată pentru fapte comise din calitatea de administrator al unei societăți.

În același dosar, DNA i-a mai trimis în judecată, sub control judiciar, pe:

Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență
Cătălin Marian Cataramă, comisar șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR, pentru acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, și luare de mită
Angela Toncescu, la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu, pentru 3 infracțiuni de cumpărare de influență.

Potrivit DNA, în perioada martie 2015 - martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.

„Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii îi acuză pe Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău că au favorizat sau au susţinut interesele Angelei Toncescu. Aceştia ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF. “Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, spun procurorii.

Acţiunile celor trei au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu şi a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii Carpatica Asig, respectiv în funcţia de director general al firmei, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective; să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii Carpatica Asig, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a societăţii, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.

Procurorii îl mai acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

“În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţin procurorii.

Controversele din jurul Giorgianei Hosu

Personaj controversat, a fost numită șefă la DIICOT de președintele Klaus Iohannis în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de protestele unor asociații de magistrați.

Așa cum a scris Europa liberă în exclusivitate, colonelul Cătălin Paraschiv, cel care a coordonat în Piața Victoriei acțiunile violente ale jandarmilor, supranumit și ”Fantoma în alb”, este prieten de 10 ani cu soțul Giorgianei Hosu, procurorul care trebuia să-l ancheteze în dosar.

În dosarul în care Dan Hosu a fost trimis în judecată, colonelul Paraschiv a depus o caracterizare ludativă.

Tot Europa liberă a dezvăluit cum mama de 80 de ani a Giorgianei Hosu a fost până anul trecut acţionară la o firmă coordonată de soţul şi fiul vitreg al acesteia. Cinci ani, pensionara Suzana Rinu a fost parteneră de afaceri cu o firmă din Liechtenstein, ceea ce a ridicat semne de întrebare dacă nu cumva beneficiarul real al firmei era chiar fiica sa, procurorul Giorgiana Hosu.

Ca profesionist, nu a strălucit nici în dosarul crimelor de la Caracal, pe care DIICOT l-a preluat, deși nu este specializat în omoruri, și are a fost presărat cu gafe și ”deficiențe” de comunicare. Gheorghe Dincă a fost trimis în judecată pentru uciderea Alexandrei Meceșanu (15 ani), și a Luizei Melenu ( 18 ani) de abia în ianuarie 2020.

Sursa: europalibera.org