Iulie record lunar al exporturilor Comertul exterior in primele 7 luni ale anului

“In luna iulie, exporturile au înregistrat un nou record istoric de 1993,1 milioane Euro, cu aproape 60 de milioane Euro superior celui din martie a.c.. Dinamica exportului înregistrată în primele 7 luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară a anului trecut, se menţine la un nivel ridicat, în condiţiile în care pe principalele pieţe partenere, creşterea economică şi consumul final sunt mai puţin favorabile decât se anticipa, iar cererea de import s-a redus”, a declarat Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert.

Exporturile (FOB) ale României au crescut în perioada menţionată cu 15,2% ( respectiv cu 1.648,2 milioane Euro), înregistrând un volum cumulat de 12.522,2 milioane Euro, comparativ cu perioada similară a anului trecut când valoarea acestora s-a cifrat la 10.874,0 milioane Euro. Exportul Romaniei în perioada ianuarie – iulie este foarte aproape de a egala exportul realizat pe ansamblul anului 2001 (12.722 milioane Euro).

Importurile (CIF) realizate în perioada ianuarie-iulie 2005 au atins un volum de 17.496,8 milioane Euro, faţă de 14.365,8 milioane Euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. În preţuri FOB, importurile pe primele şapte luni ale acestui an au fost de 16.149,9 milioane Euro.

Ritmul creşterii importului în perioada de referinţă (+21,8%) faţă de perioada similară din anul trecut este la un nivel mai mic faţă de creşterea înregistrată pe ansamblul anului 2004 (+24%) şi, respectiv, creşterea de 22,9% înregistrată pe primele şase luni, ceea ce constituie un element pozitiv în evoluţia comertului exterior şi implicit a economiei româneşti.

Circa jumătate din exporturi se localizează la grupe de produse cu dinamică sporită, superioară celei pe ansamblul exporturilor. Astfel, principalele produse (pe grupe de mărfuri ale sistemului armonizat) care au înregistrat creşteri mai mari şi valori semnificative la export au fost: cerealele (+374,8% / 47, 6 mil.Euro); distilate petroliere şi uleiuri minerale ( + 71,6% / 1294,5 mil. Euro); îngrăşăminte (+68,9% / 173,7 mil. Euro); autovehicule şi componente (+56% / 560,4 mil. Euro); produse farmaceutice (+50,3% / 13,7 mil Euro); produse chimice anorganice (+47% / 123,7 mil. Euro); componente şi părţi aeronave (+39% / 48,7 mil Euro); aparate de măsură, control şi precizie (+38% / 67,6 mil Euro); filamente şi fibre sintetice şi artificiale (+32% / 92,8 mil. Euro); caauciuc şi articole din cauciuc (+24,1% / 229,8 mil. Euro); metale comune şi articole din metale comune (+22,9% / 2002,5 mil Euro); maşini, aparate şi echipamente electrice (+15,9% / 1312,1 mil Euro); produse chimice organice ( +13,1% / 150,5 mil Euro). Se observă o sporire a diversificării structurii mărfurilor exportate către produse cu un grad de prelucrare şi, respectiv, valoare adăugată mai mare. In acelaşi timp, valoarea exporturilor de lemn a înregistrat o creştere nesemnificativă (+0,55% / 492,6 mil Euro), iar valoarea exportului de ţesături, îmbrăcăminte şi confecţii textile s-a diminuat cu 1,5%, la 2.228,1 mil Euro.

Dacă pe ansamblul importului s-a înregistrat o creştere de 21,9%, circa 45% din acesta s-a realizat cu ritmuri de creştere mai mari. O treime din această ultimă categorie o reprezintă importurile de minereuri şi combustibili. Principalele mărfuri importate care au înregistrat creşteri procentuale mai deosebite şi valori semnificative au fost: îngrăşămintele (+ 144,2% / 32,3 mil Euro); carne şi organe comestibile (110,1% / 240,5 mil Euro); animale vii (+57,9% / 20,5 mil Euro); peşte (+56,7% / 30,1 mil Euro); autovehicule, părţi şi accesorii (+50,4% / 1649,8 mil Euro); combustibili (+47,% / 2405,4%), mobilă, mobilier medico-chirurgical şi aparate de iluminat ( +46,2% / 311,3 mil Euro); produse ceramice (+44,5% / 130,3 mil Euro); mătase (+43,6% / 20,3 mil Euro); minereuri (+36,2% / 259,8 mil Euro); lemn (+35,9% / 163,8 mil Euro); covoare şi acoperitoare textile pentru podea ( +33,7% / 22,4 mil Euro); metale comune şi articole din metale comune ( +32,1% / 1546,9 mil Euro); sticlă şi articole din sticlă ( +30,2% / 106,5 mil Euro); materiale plastice şi articole din acestea ( +26,9% / 802,3 mil Euro).

La alte grupe de produse, ritmurile de creştere a importurilor a fost sub medie, din care semnalăm secţiunea de maşini, utilaje şi aparate şi echipamente electrice ( +17,5% / 3888,6 mil Euro) şi grupa ţesăturilor, îmbrăcămitei şi confecţiilor textile (creştere de numai 1,2% / 665,1 mil Euro), iar la alte grupe de produse importul a scăzut: cereale (-82,8% / 33,3 mil. Euro); produse ale industriei morăritului, malţ, amidon (-31,3% / 21,2 mil. Euro); seminţe şi fructe oleaginoase ( -21,1% / 31,3 mil. Euro)produse chimice anorganice ( – 12,3% /69,2 mil. Euro); lână (-5,4% / 189,8 mil Euro); bumbac (-5,4% / 406,7 mil Euro); filamente şi fibre sintetice şi artificiale ( -3,5% / 568,2 mil. Euro).

In aceste condiţii, deficitul comercial a fost în luna iulie cu circa 212 milioane Euro mai mic decât în luna precedentă. Pe perioada ianuarie-iulie, deficitul comercial (export FOB – import FOB), reflectând numai comerţul cu mărfuri, a fost de 3.627,6 milioane Euro. Comparând exporturile FOB cu importurile CIF, acestea din urmă incluzând practic şi import de servicii de asigurare şi transport internaţional, deficitul a fost de 4.974,6 milioane Euro, din care 765,9 milioane Euro în luna iulie, faţă de aproape un miliard de Euro în luna anterioară.

Dinamica importurilor reflectă, în continuare, nevoia de import a unor materii prime (inclusiv produse energetice), materiale şi componente necesare realizării producţiei de export, dar şi echipamente de înaltă tehnologie aferente noilor investiţii.

Soldurile negative înregistrate în primele şase luni ale anului în curs se localizează, în principal, la următoarele produse (pe secţiuni şi grupe de mărfuri ale sistemului armonizat): – 1.756,4 milioane Euro la maşini şi utilaje şi echipamente electrice; – 1.371,2 milioane Euro la produse minerale, inclusiv produse energetice; – 900,8 milioane Euro la vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport; – 787,4 milioane Euro la produse ale industriei chimice; – 580 milioane Euro la materiale plastice şi cauciuc; – 366,2 milioane Euro la produse alimentare, băuturi, tutun; – 309,1 milioane Euro la piei brute şi tăbăcite, blănuri şi articole din acestea; – 275,6 milioane Euro la celuloză şi hârtie; – 243,9 milioane Euro la instrumente si aparate optice, de măsură şi control; – 238,1 milioane Euro la animale vii şi produse ale regnului animal; -200,9 la articole din piatra, ipsos, ciment, ceramică şi sticlărie; -253,5 milioane Euro la produse ale regnului vegetal.

In mare masură soldurile negative au fost compensate de excedentele înregistrate la: încălţăminte ( + 568,2 milioane Euro); materiale textile şi articole din acestea (+ 499,6 milioane Euro); metale comune şi articole din acestea (+ 455,6 milioane Euro); lemn, articole din lemn, împletituri ( + 327,6 milioane Euro); mărfuri diverse – inclusiv mobilier din lemn ( + 323,3 milioane Euro) etc.

Din punct de vedere al orientării geografice, Uniunea Europeana (25) este în continuare principalul partener comercial al României, deţinând o pondere de 68,6% la export şi 63,0 % la import.

Principalele ţări partenere la export au fost: Italia (20,6%), Germania (14%), Turcia (7,9 %), Franţa (7,4%), Marea Britanie (5,5%), Ungaria (4%), SUA (3,8%), Austria (3,0%), Olanda (2,7%), Spania (2,6%), Bulgaria (2,3%) si Grecia (2,0%).

Principalele ţări partenere la import au fost: Italia (16,5%), Germania (13,9%), Federaţia Rusă (8,0%), Franţa (6,9%), Turcia (4,8%), Austria (3,7%), China (3,6%), Kazahstan (3,3%), Ungaria (3,2%), Polonia (3,1%), Marea Britanie (2,9%) si SUA (2,8%).