Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții Corpului diplomatic, în contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Române

Galerie foto Discursul premierului Viorica Dăncilă la intrevederea cu reprezentanții Corpului diplomatic, in contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Romane [Check against delivery] Doamnelor și domnilor ambasadori ai Romaniei, stimați reprezentanți ai Corpului diplomatic al Romamiei, onorată audiență, Bun venit la Palatul Victoria şi vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi depus pentru a ne intalni astăzi şi a creiona, impreună, obiectivele noastre, atat in prezent, dar mai ales ca un răspuns la provocările viitoare. Mă bucur să vă intalnesc cu prilejul acestei ediţii speciale a Reuniunii anuale a diplomaţiei romane, care are loc sub auspiciile celebrării Centenarului Marii Uniri, precum şi in perioada premergătoare preluării, pentru prima dată, a Preşedinţiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene in ianuarie 2019. In intervenţia mea de astăzi voi prezenta o parte din priorităţile Executivului, dorind să evidenţiez, in primul rand, rolul componentei economice a importantei dumneavoastră misiuni. Am convingerea că dublarea demersului la nivel politic a misiunilor diplomatice, cu o solidă componentă de diplomaţie economică, reprezintă cheia atingerii obiectivelor noastre. De asemenea, in a doua parte a prezentării mele, voi aborda cateva aspecte legate de exercitarea de către Romania a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene in prima jumătate a anului viitor, considerată una dintre principalele noastre provocări pentru perioada imediat următoare. Dragi oaspeţi, aş vrea să fac o scurtă trecere in revistă a principalelor proiecte şi obiective din programul de guvernare 2018-2020 pe care am reuşit să le atingem. Am continuat implementarea măsurilor sociale care au vizat, in special, creşterea salariilor, mai ales in domeniile educaţiei şi sănătăţii, sprijinirea reincadrării şi angajării persoanelor fără loc de muncă, precum şi creşterea pensiilor. Am continuat, de asemenea, măsurile care urmăresc procesul de debirocratizare, precum şi cele de simplificare, inclusiv in dialogul cu instituţiile europene. Am pus un accent special pe investiţiile strategice, atragerea de investiţii străine şi aplicarea măsurilor convenite pentru intensificarea procesului de absorbţie a fondurilor europene. După cum ştiţi, unul din factorii care au grevat asupra procesului de atragere de investiţii semnificative in ultima perioadă a fost şi legislaţia foarte stufoasă, care intarzia nepermis de mult proiectele majore de investiţii. Am incercat să venim in intampinarea mediului economic şi al interesului investitorilor străini prin crearea unui mediu investiţional predictibil. Am acţionat, in primul rand, asupra cauzelor şi am modificat legea achiziţiilor publice şi legea parteneriatului public-privat. De asemenea, s-a infiinţat o unitate de achiziţii centralizată in cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar in cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză funcţionează acum o unitate centralizată de achiziţii, care va implementa şi va monitoriza indeaproape proiectele derulate prin parteneriat public-privat. Este important să amintesc că demersurile diplomatice ale Romaniei au avut o contribuţie semnificativă la realizarea unei analize comparative ce a permis identificarea unei formule optime a celor două proiecte legislative. Astfel, au fost valorificate bunele practici existente la nivel european. Această cooperare continuă - şi aş aminti un singur exemplu: după dialogul avut la Bucureşti cu primul-ministru irlandez, am convenit crearea unui grup de experţi in domeniul gestionării proiectelor din cadrul parteneriatului public-privat, a cărui activitate sper că va aduce beneficii. Au fost deja aprobate proiecte majore de investiţii strategice, dintre care o serie sunt in domeniul infrastructurii de transport. Amintesc aici autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, autostrada Craiova-Calafat-Drobeta Turnu Severin-Lugoj, autostrada Targu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi construcţia aeroportului Bucureşti Sud. In şedinţa de guvern de săptămana trecută am aprobat şi alte obiective de investiţii strategice care urmează să fie pregătite şi atribuite in parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, dintre care pot enumera: linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova-Timişoara şi Cluj, din aceste oraşe sunt prevăzute conexiuni cu Sofia, Belgrad şi, respectiv, Budapesta. Un asemenea proiect de interconectivitate regională este implicit şi parte a mandatului dvs., fiind necesare negocieri regionale sau in formate mai extinse, precum 16+1, şi mai ales o cooperare consolidată cu instituţiile europene şi cu investitorii din ţările unde vă aflaţi. Un alt proiect de investiţie strategică este extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7, proiect care va determina creşterea ariei zonei metropolitane a capitalei; extinderea portului Constanţa, prin construirea unor terminale suplimentare de operare, creandu-se premisele pentru operarea de nave de mare capacitate şi creşterea capacităţii de transport maritim pentru pasageri şi mărfuri, implicit pentru creşterea volumului schimburilor comerciale; complexul hidrotehnic Turnu-Măgurele - Nicopole pe Dunăre, avand drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II; clinica multifuncţională Doctor Calistrat Grozovici, care se va construi in incinta Institutului Naţional de Boli Infecţioase Profesor Doctor Matei Balş, prevăzand construirea a două corpuri de clădire cu o suprafaţă desfăşurată de circa 51 de mii metri pătraţi pe mai multe nivele; spitalul regional Targu Mureş cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate. Pe langă spital se vor construi atat cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxialiar, cat şi infrastructura de cazare pentru rudele şi insoţitorii pacienţilor. De altfel, sectorul sănătăţii reprezintă un sector prioritar pentru actuala guvernare care a aprobat şi alte proiecte pentru a fi derulate in parteneriat public-privat. Cel mai important este Complexul medical Carol Davila, care va include şi Spitalul Republican şi care va deveni cel mai important centru medical din sud-estul Europei. Un alt parteneriat public-privat este construirea şi operarea unei bănci naţionale de sange, plasmă umană şi celule stem. Vreau să menţionez că aceste proiecte vor avea studiile de fundamentare finalizate pană la sfarşitul acestui an. In dialogul bilateral cu partenerii europeni şi nu numai s-au inregistrat discuţii concrete privind atragerea de investitori, iar dvs. vă revine, alături de experţii de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Afacerilor Externe şi alţi experţi guvernamentali, să continuaţi aceste negocieri. Dacă vorbim de investiţii strategice finalizate in primul semestru din 2018, avem, pe de o parte, achiziţia operatorului de gaze naturale din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz. Vreau să menţionez că este pentru prima dată cand Romania are o abordare ofensivă in domeniul energiei şi cand incepe să işi creeze condiţiile pentru a deveni un adevărat centru regional in furnizarea de gaze naturale. Tot in acest domeniu s-au finalizat procedurile care ne permit să incepem efectiv construcţia gazoductului BRUA 1. Am primit deja 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană şi putem demara efectiv acest proiect, care va insemna investiţii totale de 530 de milioane de euro. La fel ne propunem şi in domeniul energiei electrice. In acest semestru au fost finalizaţi 192 de kilometri de linii electrice, care ne permit interconectarea cu statele vecine, mă refer aici la Ungaria şi Serbia. Acesta este unul din subiectele importante ale formatului dialogului cvadrilateral, care reuneşte Romania, Bulgaria, Serbia şi Grecia. De asemenea, au fost achiziţionate două aeronave pentru Tarom şi am semnat contractul de achiziţie pentru alte cinci aeronave. Tot in primul semestru avem finalizarea negocierilor, prin care statul redevine acţionar majoritar la Şantierul Naval Mangalia. Astfel, consider că ne aflăm intr-un format şi un moment propice pentru a discuta despre sporirea eforturilor misiunilor diplomatice pentru promovarea economiei romaneşti in exterior. Rezultatele acţiunilor guvernamentale nu au intarziat să apară. Astfel, veniturile la bugetul de stat au fost, in primele şase luni ale anului, cu 12% mai mari decat cele de anul trecut. Investiţiile străine directe au crescut, atingand 2,21 miliarde euro in perioada ianuarie - iunie 2018. Avem sectoare cu mare potenţial in interacţiunea externă, cum ar fi tehnologia informaţiei ori industria auto. Dacă ne uităm la planurile unor investitori importanţi din SUA, Uniunea Europeană, China, Japonia de a-şi extinde afacerile in Romania, putem concluziona că există un sentiment de incredere in evoluţia economiei romaneşti. Toate aceste dezvoltări pozitive nu inseamnă, insă, că putem fi pe deplin mulţumiţi şi că nu conştientizăm provocările şi riscurile economice de natură internă sau externă. Exemple in acest sens sunt semnalele de alarmă trase de mediul de afaceri şi confirmate de piaţă privind un anumit deficit de forţă de muncă in mai multe ramuri ale economiei. Misiunilor diplomatice din străinătate le revine rolul de a fi mesagerii ofertei economice a Romaniei, facilitatorii contractelor cu mediul de afaceri din ţările de reşedinţă. Sunteţi cei care identifică şi ajută la valorificarea oportunităţilor de colaborare la nivel instituţional şi de companii. E important ca uşile ambasadelor Romaniei să fie intotdeauna deschise antreprenorilor romani interesaţi de pieţele externe. Pe langă disponibilitatea constantă faţă de solicitările mediului de afaceri, mă aştept ca in activitatea dvs. curentă să acordaţi o atenţie deosebită colaborării cu celelalte instituţii publice. In acest sens, mi-aş dori să incercăm impreună să intensificăm comunicarea misiunilor diplomatice cu membrii guvernului pe proiecte sectoriale, pentru exploatarea in mod coordonat şi mai eficient a acelor domenii in care pot fi realizate acorduri şi semnate noi contracte. Ca şef de misiune, vă indemn să utilizaţi la maximum expertiza diplomaţilor pe care ii coordonaţi, inclusiv pe cei trimişi in misiune externă de ministerele cu vocaţie economică, consilierii comerciali, ataşaţii pentru probleme de muncă şi sociale, pentru afaceri interne, ataşaţii militari, de turism sau, in perspectivă, ataşaţii agricoli şi cei pentru diaspora. Pe langă demersurile de fixare de priorităţi legate de promovarea diplomaţiei economice şi de atragerea de investiţii străine, nu trebuie să neglijăm faptul că evoluăm intr-un context internaţional extrem de competitiv. Aşadar, pentru o economie performantă este absolut necesară pătrunderea pe noi pieţe, iar rolul dvs. in identificarea de noi oportunităţi de afaceri se poate dovedi extrem de valoros. In altă ordine de idei, avem nevoie de modernizarea demersului diplomatic, de o mai bună viteză de reacţie la provocările şi oportunităţile existente, in concordanţă cu principiile UE. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor şi a noilor modalităţi de comunicare, putem promova un nou mod de abordare a diplomaţiei economice. Principalul avantaj al apartenenţei la UE este acela că interesele economice şi diplomatice ale membrilor săi se bazează pe colaborarea dintre aceştia, şi nu pe confruntarea dintre ei. Incă de la inceput, UE a fost concepută ca o comunitate economică ce reprezintă interesele economice ale statelor membre. De aceea, una din funcţiile primare ale UE a fost promovarea diplomaţiei economice. Pe de altă parte, misiunilor diplomatice le revine sarcina de a dezvolta diplomaţia comercială, văzută ca totalitatea demersurilor de sprijinire a afacerilor firmelor din ţară şi a sectorului financiar pentru asigurarea succesului economic şi atingerea obiectivelor generale de dezvoltare a ţării. Un aspect important al muncii acestor diplomaţi este furnizarea de informaţii referitoare la oportunităţile de investiţii şi de export, dar şi sprijin concret pentru dezvoltarea afacerilor cetăţenilor din ţară. Vă asigur, domnilor ambasadori, că urmărim cu atenţie activitatea misiunilor diplomatice. Am solicitat ministrului afacerilor externe, in luna martie, o analiză şi o evaluare a activităţii ambasadorilor romani in străinătate, a şefilor de misiune şi a consulilor generali. Acelaşi lucru l-am cerut şi ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, cu referire la activitatea reţelei externe de ataşaţi comerciali. Apreciez foarte mult ambasadorii şi consulii generali care se implică constant in derularea activităţilor de diplomaţie economică. Acei şefi de misiune sunt apreciaţi şi reprezintă un model de replicat. Sunt la curent cu activitatea dvs., cu proiectele şi iniţiativele care se lovesc de obstacole, dar cred că vă revine misiunea, nu uşoară, de a persevera şi a utiliza noile canale şi instrumente pe care actuala guvernare vi le pune la dispoziţie. In informările pe care le trimiteţi in mod constant, stimaţi membri ai Corpului diplomatic, aş dori să includeţi mai multe analize privind evoluţiile economice din statele in care aţi fost acreditaţi şi propuneri concrete privind cooperarea sectorială bilaterală. In ceea ce priveşte pregătirea viitoarelor acţiuni de politică externă, vă adresez rugămintea de a vă implica in continuare. In acest sens, este foarte important ca demersurile pe care le intreprindeţi să sublinieze cu prioritate şi cat mai clar proiectele importante ce vizează relaţia bilaterală, reflectand stadiul acestora şi furnizand argumentele juste pentru promovarea lor. Acţiunile dvs. trebuie să facă referire cu precădere la proiectele fezabile, incluzand pachetul de bune practici sau modele de urmat şi se vor concentra pe posibilităţile de atragere de investiţii in Romania, fonduri de investiţii, dezvoltare regională, creşterea locurilor de muncă, transfer tehnologic şi alte obiective. Totodată, prezintă interes informaţiile referitoare la domeniile in care ţara in care sunteţi acreditaţi excelează şi care ar putea constitui o sursă de expertiză pentru Romania. Prin urmare, profitand de această intalnire, doresc să vă invit să exploraţi diferitele modalităţi prin care Romania poate fi mai bine ancorată in sistemul economic mondial, utilizand tocmai experienţa dvs. in materie de diplomaţie şi politică externă. Doamnelor şi domnilor ambasadori, şefi de misiune, consul general, onorată audienţă, in ceea ce priveşte Preşedinţia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, ştiu că aveţi discuţii aprofundate cu ministerele de resort şi cu membrii echipelor de pregătire. Exercitarea Preşedinţiei reprezintă oportunitatea de a ne dezvolta rolul şi credibilitatea de stat membru. Doresc să exprim angajamentul meu şi al guvernului pentru ca exercitarea Preşedinţiei Consiliului să reprezinte un exerciţiu din care Romania să caştige in relaţia sa cu instituţiile europene, cu statele membre ale Uniunii şi partenerii săi externi. Vom avea oportunitatea de a demonstra, pentru prima dată de la momentul aderării la Uniunea Europeană, cum traducem in fapte viziunea politică pro-europeană a ţării noastre şi cum vom pune capacitatea administraţiei publice din Romania la lucru pentru promovarea interesului european. Ne aşteaptă, in perioada premergătoare preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, un program intens de vizite pe care le vom primi la Bucureşti sau pe care noi le vom face la Bruxelles şi in alte capitale europene. Vom discuta cu instituţiile europene, cu statele membre, cu reprezentanţi ai statelor din afara Uniunii, care vor veni in Romania la nivel inalt, teme europene de interes particular pentru aceştia. Perioada in care Romania va exercita Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va fi una de o complexitate aparte, insă una de o importanţă majoră pentru perspectivele proiectului european, avand in vedere provocările actuale şi dosarele care se vor afla pe agenda europeană la acel moment. Mă refer aici la discuţiile privind viitorul UE, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii, negocierile privind viitorul cadru financiar multianual, dezvoltarea dimensiunii sociale a UE sau discuţiile privind consolidarea securităţii interne şi externe a UE. Programul de lucru al Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE se va axa pe patru capitole principale de acţiune: asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate; menţinerea unei UE sigure; consolidarea rolului global al UE; promovarea setului de valori ale Europei, cu accent pe coeziunea economică, socială şi teritorială, ca fundament al dezvoltării proiectului european. In pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE aşteptăm de la ambasadorii noştri o implicare pe măsura responsabilităţilor care revin Romaniei la nivel european. In următoarea perioadă rolul ambasadelor va trebui să fie, cum este şi firesc, unul şi mai activ, iar in contextul exercitării Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE va trebui valorificat şi utilizat ca un vehicul important in potenţarea relaţiilor noastre bilaterale, inclusiv prin promovarea sporită a oportunităţilor de investiţii in ţara noastră. Această sarcină, pe care o aveaţi desigur şi pană acum şi asupra căreia insist să rămană o prioritate, va primi valenţe noi dacă vom putea valorifica pe deplin oportunităţile oferite de exercitarea Preşedinţiei Romaniei la Consiliului UE. Doresc să comunicaţi eforturile de pregătire pe care le facem, să prezentaţi priorităţile şi, mai tarziu, rezultatele Preşedinţiei Romaniei la Consiliul UE. De aceea, vă rog să acordaţi o atenţie mai mare in dialogul cu autorităţile din statul de reşedinţă dosarelor şi temelor europene pe care le va gestiona Preşedinţia Romaniei la Consiliul UE. Am inceput prin a invoca rolul major al diplomaţiei economice şi din perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului UE. Romania va urmări asigurarea unei dezvoltări durabile printr-un nivel sporit de convergenţă şi coeziune, precum şi consolidarea rolului global al UE. De asemenea, pentru Romania este esenţial ca ansamblul deciziilor care privesc viitorul uniunii economice şi monetare să fie formulate intr-un format acceptat de către toate statele membre. UE trebuie să dezvolte o strategie care să includă obiectivele economice şi politice ale statelor membre. Un prim pas ar fi elaborarea unor acorduri de liber-schimb şi de investiţii, urmate de măsuri economice sau comerciale unilaterale. Pasul următor priveşte consolidarea impactului UE asupra programelor internaţionale de dezvoltare. Romania va promova totodată un sistem comercial multilateral deschis, transparent şi bazat pe reguli sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ţinand cont de profilul economiei naţionale, orientată tot mai mult către export. Vă asigur, in incheiere, de sprijinul şi angajamentul meu faţă de rolul extern al unui prim-ministru, dar reafirm şi aşteptările ridicate pe care voi continua să le am in sensul contribuţiei diplomaţiei romane la dezvoltarea economică, la promovarea intereselor Romaniei şi ale cetăţenilor romani. Stimaţi membri ai Corpului diplomatic, doresc să vă transmit succes in activitatea dvs. şi aştept să cooperăm in proiecte de importanţă majoră pentru Romania, sub egida spiritului de unitate şi consens al Centenarului Marii Uniri. Vă mulţumesc.