Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016

Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a amendamentelor aduse Legii mai sus menționate, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, avand obiecții, după cum urmează: Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă in raport cu salariul de bază. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea- cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare și nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, așadar, un drept salarial nou. Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei in plus, față de cheltuielile de personal aprobate in bugetul instituției pentru anul 2016. Introducerea unei astfel de reglementări are și o componentă discriminatorie față de personalul celorlalte instituții și autorități publice și poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum și acțiuni in instanță din partea funcționarilor publici, pentru acordarea acestui spor. In acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru intreg personalul incadrat in funcții publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual. De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru intreg personalul A.N.F.P., in condițiile in care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art 15. din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht.