Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016

Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra modificărilor aduse actelor normative, modificări adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, și anume: Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare in limita a două salarii minime brute pe țară; Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, in limita a două salarii minime brute pe țară. Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că: Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și răman, in mod exclusiv, cele prevăzute in Legea - cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare. Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei in 2017. Totodată, in modificările adoptate de Parlament, nu se indică sursa de finanțare și, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht.