Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016

Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii mai sus menționate, avand obiecții asupra unor articole ce au fost introduse in actul normativ și adoptate in Plenul Camerei Deputaților, in calitate de cameră decizională, după cum urmează: Art.191 - prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă iși desfășoară activitatea in domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: situația care se dorește a fi reglementată are, in prezent, ca formă de reglementare, O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2016, act normativ aflat in vigoare. Apare, așadar, problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator. Art. 371- prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate in subordinea, sub autoritatea, in coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate in coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, in cazul in care, fie sunt structuri nou inființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat. Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal. Mai mult decat atat, potrivit art.138 alin (5) din Constituția Romaniei, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. In același sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca - in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fișă financiară. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținand cont de: Schimbările anticipate in veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani; Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, in cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor; Măsurile avute in vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar. Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința incălcării Tratatului de la Maastricht.