Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016

Galerie foto Rectificare bugetara MFP Prezentarea rectificarii bugetare Comunicat de presă ref. la rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2016 Declaraţii de presă susţinute de premierul Dacian Cioloş şi miniştrii Finanţelor Publice, Anca Dragu, Sănătăţii, Vlad Voiculescu, Muncii, Dragoş Pislaru, şi Educaţiei, Mircea Dumitru, la finalul şedinţei de guvern [Check against delivery] Liviu Iolu: Bună ziua! Ne vedem in acest cadru pentru că a fost aprobat astăzi, in ședință de guvern, proiectul de ordonanță pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Prim-ministrul Dacian Cioloș va prezenta filozofia care a stat la baza alocării resurselor pentru a doua jumătate a anului, apoi miniștrii Vlad Voiculescu, de la Sănătate, Mircea Dumitru, Educație, Dragoș Pislaru, de la Muncă și doamna Anca Dragu vor prezenta liniile prioritare de finanțare și proiectele pentru care au fost alocate resurse financiare consistente, in această rectificare. După aceste prezentări, urmează conferinţa de presă propriu-zisă, unde miniştrii menţionaţi vor răspunde la intrebări şi li se vor alătura domnii miniştri Sorin Buşe, de la Transporturi; Achim Irimescu, de la Agricultură şi Cristian Ghinea de la Fonduri europene. O singură menţiune: domnul prim-ministru şi domnul Buşe vor trebui să părăsească sala in jurul orei 14:30, pentru a ajunge la ceremoniile de la Castelul Peleş, in timp util. Domnule prim-ministru, aveţi cuvantul. Mulţumesc! Dacian Cioloş: Mulţumesc. Am aprobat astăzi prima rectificare bugetară din acest an. Vreau să incep subliniind faptul că incă de la inceputul mandatului, ne-am asumat in primul rand o gestionare a bugetului care să asigure menţinerea deficitului bugetar in limitele de sub 3% şi subliniez acest lucru deoarece chiar dacă par cifre tehnice, acest deficit e important pentru a menţine credibilitatea in capacitatea guvernului şi a statului de a gestiona bugetul şi in consecinţă, de a asigura stabilitate in dezvoltarea economică şi in evoluţia economică a ţării şi de a putea utiliza in mod favorabil perspectivele bune pe care le are economia romanească, cu repercusiuni pozitive şi asupra salariaţilor şi a societăţii, in general. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez faptul că este o rectificare pozitivă, in ciuda bugetului strans pe care l-am elaborat la sfarşitul anului trecut, pentru 2016, in urma deciziei măsurilor de relaxare fiscală. Totuşi, veniturile la buget, prin modul in care s-a realizat colectarea, au fost, pană pe primul semestru, mai mari decat cele prevăzute, cu o sumă de peste trei miliarde de lei care se regăseşte in plus in alocarea bugetară, faţă de ceea ce a fost decis pentru 2016. Pe de altă parte, cred că este pentru prima dată, după mulţi ani de zile, cand facem o rectificare bugetară in an electoral, fără o amprentă politică. Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să caştigăm voturi in detrimentul eficienţei bugetare. Am alocat resurse acolo unde era necesar pentru continuarea unor proiecte asumate in programul de guvernare, incepute de diferite ministere, dar şi pentru acoperirea unor cheltuieli noi, izvorate din priorităţi care au apărut pe parcurs, in derularea mandatului, inclusiv Ordonanţa 20, cu corectarea grilelor de salarizare care se aplică de la 1 august, dar şi pentru a pune in practică decizii ale parlamentului, mai ales pentru plata unor beneficii sociale, fără a pune, insă, in pericol echilibrul macroeconomic. Am abordat, totodată, această rectificare şi ca un bilanţ de etapă al guvernării. Am avut astăzi o discuţie in guvern, dincolo de această repartizare nouă a fondurilor şi legat de stadiul unor proiecte de investiţii pe care le-am asumat de la inceput - dar o să revin asupra acestui lucru. Aşa cum a menţionat şi domnul Iolu, sănătatea, educaţia şi drepturile sociale sunt priorităţi ale primei rectificări bugetare din acest an din diferite motive. Sănătatea, educaţia - pentru că le-am asumat şi la inceputul acestui mandat, dar aceste priorităţi au fost intărite pe parcurs, date fiind situaţiile pe care a trebuit să le rezolvăm, şi drepturile sociale, multe dintre ele au cunoscut corecturi pozitive izvorate in urma unor decizii ale parlamentului. In acelaşi timp, cum vă spuneam, am acordat şi acordăm atenţie şi investiţiilor, pentru că suntem conştienţi de faptul că nu e suficient să punem mai mulţi bani pentru consum, in salarii, in drepturile sociale, e important să urmărim foarte atent şi modul cum evoluează investiţiile, unde am alocat, incă de la inceputul mandatului, sume relativ consistente. Aici pot să spun că pe primele 6 luni avem o situaţie mai bună decat in aceeaşi perioadă a anului trecut, cu trei domenii care se evidenţiază cu execuţie bună pe investiţii: dezvoltarea regională, transporturile şi agricultura. In ceea ce priveşte sănătatea, vom asigura resursele financiare necesare, in primul rand, pentru punerea in aplicare a Ordonanţei de urgenţă 20/2016 privind salarizarea, corectarea grilelor de salarizare, dar şi pentru a finanţa programe de sănătate, pentru a asigura medicamente compensate şi gratuite. Pentru domeniul sănătăţii, avem o alocare bugetară suplimentară de aproape 570 de milioane de lei, care va viza peste 163 de mii de persoane care, prin corectarea grilei de salarizare, vor avea venituri mai mari. Alte 860 de milioane sunt asigurate sub forma creditelor de angajament pentru diferite programe de sănătate care se derulează in acest an. Domnul ministru Vlad Voiculescu o să vă dea mai multe detalii. In ceea ce priveşte Educaţia, la fel, o prioritate asumată de acest guvern, alocarea bugetară suplimentară este de peste un miliard de lei. E vorba de bani destinaţi atat corectării parţiale a grilei de salarizare, aşa cum ne-am asumat-o in Ordonaţa de urgenţă 20, dar şi pentru eliminarea unor nedreptăţi in ceea ce priveşte salariile personalului din invăţămant, care au fost corectate printr-un proiect de lege votat in parlament. Ştiţi că există o parte din cadrele didactice care a caştigat in justiţie plata anumitor ore suplimentare. Pentru a fi tratat tot personalul la fel, a fost o votată o lege in parlament şi am asigurat alocarea bugetară pentru a pune in aplicare această lege. Dar, totodată, din acest miliard de lei vor merge bani si pentru finanțarea unor programe educaţionale. Domnul ministru Dumitru o să vă dea mai multe detalii. Aceste măsuri vizează pozitiv aproximativ 280 mii de cadre didactice şi auxiliare. Dincolo de aceasta, vreau să menţionez pentru educaţie faptul că pregătim un program de care Ministerul Educaţiei il are in vedere, incepand cu această toamnă, care va viza profesorii, pe care vrem să-i motivăm să lucreze in şcoli defavorizate, sau in şcoli din anumite zone defavorizate, in mediul rural, dar nu numai. Aici este vorba de un program la care vor contribui şi fondurile europene. In ceea ce privește drepturile sociale, aici ne-am asumat plata acestora, indiferent dacă ele au fost angajate anterior elaborării bugetului pentru 2016, sau, unele dintre ele, au intervenit, pe parcurs, prin decizii ale parlamentului, in cursul acestui an. Astfel, prin rectificare, alocăm pentru acest domeniu peste 2,8 miliarde de lei in bugetul Ministerului Muncii. De aici jumătate, circa 1,4 miliarde de lei sunt destinate in primul rand indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dar şi unor ajutoare sociale sau alocaţii de stat pentru copii, indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, cum vă spuneam, aşa cum au fost decise de parlament. Cealaltă jumătate, de 1,4 miliarde lei, reprezintă bani necesari pentru asigurarea pensiilor pană la sfarşitul anului. Aici, ca să fie clar, că guvernul este responsabil din acest punct de vedere, am spus-o de mai multe ori, in ciuda unor lucruri care au tot rulat pe unele ecrane, că guvernul de tehnocraţi taie pensiile. Ne asumăm această reponsabilitate şi acoperim sumele necesare pentru plata pensiilor pană la sfarşitul anului. Deci, nu se pune problema de nicio tăiere de pensii. Aş vrea, in final, inainte de a trece pe cateva domenii specifice, să revin asupra ideii de responsabilitate, pe care ne-am asumat-o in gestiunea acestui buget şi sper ca de aceeaşi responsabiliate să dea dovadă şi parlamentul, atunci cand adoptă anumite proiecte de acte normative cu impact imediat, inclusiv asupra bugetului din acest an, sau al anului viitor. Cum vă spuneam, este important să putem menţine un echilibru al bugetului, să menţinem un echilibru intre cheltuielile pentru investiţii, cheltuielile pentru consum. Acesta este modul nostru de abordare şi sper ca acest an electoral şi lunile care vin să evite tentaţii care să pună presiuni nesustenabile asupra bugetului. Alte domenii pe care le-am avut in vedere la această rectificare: la agricultură, avem o alocare de 405,3 milioane lei, prin redistribuire, pentru plata ajutorului acordat agricultorilor pentru subvenţia pentru motorină, circa 308 milioane lei, pentru trimestrele II şi III, dar şi pentru plata ajutorului de minimis pentru sectorul zootehnic, in valoare de aproape 100 milioane lei. Pentru domeniul mediului, cred că este pentru prima dată sau prima rectificare pozitivă pentru mediu, in ultimii ani. Aici vizăm două lucruri: in primul rand, o măsură, care, din punctul nostru de vedere, poate contribui la combaterea tăierilor ilegale de păduri, este vorba de paza pădurilor private cu suprafeţe mai mici de 30 de hectare, pentru care Codul Silvic din 2008 incă prevede alocări de la buget pentru acoperirea pazei acestor suprafeţe, deci pentru proprietăţi mai mici de 30 de hectare, insă, in ciuda acestei decizii legislative din 2008, această măsură nu a fost aplicată pană acuma niciodată, ceea ce a dus la cateva sute de mii de hectare de păduri, care, practic, nu au fost păzite pană acum. Vrem să venim in perioada următoare şi pregătim un pachet de măsuri care să reducă semnificativ impactul tăierilor ilegale sau al furtului de lemn din pădurile Romaniei şi am decis ca, inainte de a veni cu măsuri coercitive, - pentru că o să venim cu intărirea unor măsuri coercitive, inclusiv sancţiuni pentru cei care nu-şi asumă responsabilitatea administrării pădurilor, pentru care au obligaţii, - să ne asumăm şi obligaţiile pe care le avem prin lege, cum este această obligaţie de a acoperi costurile pentru paza suprafeţelor de păduri sub 30 de hectare. O a doua direcţie de rectificare pozitivă pentru Ministerul Mediului vizează inundaţiile. Aţi văzut, probabil, că am acoperit anumite costuri cu anumite pierderi sau cu reconstrucţia anumitor proiecte de infrastructură datorate unor pagube in urma inundaţiilor. Pentru a preveni inundaţiile am hotărat să alocăm 85 de milioane de lei pentru investiţii in lucrări de apărare impotriva inundaţiilor, tot la Ministerul Mediului. Totodată, am asigurat prin această rectificare alocările bugetare necesare pentru organizarea alegerilor. Am alocat peste 200 de milioane de lei, beneficiar fiind, in primul rand, Ministerul de Interne, dar şi Ministerul de Externe şi Ministerul Comunicaţiilor, care va avea responsabilităţi pe partea de vot prin corespondenţă. Am vizat organizarea alegerilor din ţară, dar şi organizarea cu resurse suficiente a alegerilor pentru romanii din străinătate - şi aici, pentru romanii din străinătate, dincolo de alocări bugetare pentru organizarea alegerilor in condiţii bune, am asigurat şi finanţări suplimentare pentru imbunătăţirea condiţiilor serviciilor consulare. E nevoie de lucrări la anumite consulate unde avem foarte multe solicitări de servicii. Vom incepe cu cateva, in zone cu o puternică prezenţă romanească, şi vom incepe in perioada imediat următoare cu consulatele de la Paris şi de la Londra, unde există un trafic foarte important şi unde condiţiile de acolo, de infrastructură, de locaţie, trebuie imbunătăţite. In ceea ce priveşte investiţiile, avem o alocare de peste 19,5 miliarde de lei pentru 2016. Ştiţi că, in general, cheltuielile mai mari cu investiţiile, utilizarea sumelor alocate este mai mare in partea a doua a anului. Pentru primul semestru avem o execuţie de peste 4,6 miliarde de lei, care este mai mare decat suma cheltuită in primul semestru al anului trecut, cand s-au cheltuit abia 3,1 miliarde de lei. Deci, lucrurile stau mai bine pe investiţii anul acesta decat anul trecut, pentru aceeaşi perioadă, primul semestru. Insă, clar, ne-am aşteptat la mai mult, şi intenţia noastră este să accelerăm proiectele de investiţii in a doua parte a anului. Aici execuţia nu a mers atat de bine pe cat ne-am aşteptat noi şi cat ne-am programat noi şi pentru că am avut multe proiecte blocate in infrastructură, au fost necesare măsuri administrative pentru a le debloca, ele stăteau, unele, blocate chiar de ani de zile sau, cum este cazul proiectelor europene, n-am avut proiecte pregătite pentru a avea utilizări, investiţii mai mari. Insă, in ciuda acestui fapt, pentru fonduri externe nerambursabile, atat pentru inchiderea perioadei 2007-20013, cat şi pentru inceperea perioadei 2014-2020, execuţia pe primele şase luni din 2016 a fost de circa 5,7 miliarde de lei, ceva mai mare decat perioada similară a anului trecut, cand pentru primul semestru s-au plătit 5,5 miliarde lei. La fel, in dezvoltare regională, la MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, avem o execuţie bugetară bună pe investiţii, suntem in grafic cu investiţiile destinate programelor de dezvoltare locală, unde, unde cheltuielile pentru investiţii sunt la 50% din programul anual şi ne aşteptăm la o bună execuţie pentru partea a doua a anului şi, tocmai de aceea, am prevăzut chiar şi un supliment de credite de angajament pentru partea a doua a anului. La transporturi, vă spuneam, in ciuda faptului că am avut multe proiecte blocate şi a trebuit să luăm anumite măsuri, inclusiv la nivelul unei ordonanţe de urgenţă pentru a simplifica şi pentru a accelera anumite proceduri de avizare a unor proiecte de infrastructură, mai ales in ceea ce priveşte autostrăzile, avem totuşi la investiţii pe transporturi o creştere cu 25% a execuţiei bugetare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru agricultură avem alocate fonduri pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii cu 643 de milioane de lei destinate irigaţiilor din care 548 de milioane credite de angajament şi aproape 100 de milioane de lei pentru a plăti proiecte in cursul acestui an. După cum ştiţi, aici a fost o intarziere cu lansarea proiectelor de investiţii, pentru că, din păcate, legislaţia pe irigaţii, aşa cum a fost făcută, a trebuit modificată pentru a putea incepe derularea acestor proiecte. Acestea sunt elementele principale pe care voiam să le menţionez. Domnii miniştri vor intra mai mult in detaliu cu ceea ce am prevăzut la rectificări. Mulţumesc. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, domnule prim-ministru. Fac şi eu o rectificare, orară de data asta. Domnul prim-ministru trebuie să plece mai devreme spre Sinaia, nu ora 14:30, cat am menţionat eu. Aşadar, rămanem in componenţa anunţată şi il invit pe domnul ministru Vlad Voiculescu să detalieze contextul rectificării in domeniul pe care il gestionează, şi anume sănătătea. Domnule ministru! Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc frumos! Cred că ar trebui să incep prin a mulţumi domnului prim-ministru pentru suportul acordat sectorului de sănătate. De asemenea, aş dori să mulţumesc Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Fondurilor Europene pentru ajutorul dat sau ajutorul care va veni in următoarele luni pentru sectorul de sănătate. Cred că sectorul sănătăţii primeşte, in sfarşit, prioritatea de care este nevoie, de care ţara are nevoie. M-aş referi la cateva lucruri. Cifrele sunt relativ simple. Vorbim de 570 de milioane alocare suplimentară in cadrul rectificării bugetare din care 297 de milioane sunt pentru Ministerul Sănătăţii, iar 271 de milioane sunt pentru Casa Naţională de Asigurări. M-aş referi la patru capitole, şi anume oameni, programe, eficientizare şi investiţii. Aş incepe prin a vorbi despre oameni. Primul lucru este, cu siguranţă, faptul că de la 1 august, prin Ordonanţa 20, salariile medicilor cresc. Deja, la sfarşitul acestei luni, lucrul acesta se va vedea in buzunarul fiecărui medic. Un al doilea lucru agreat recent este creşterea plăţilor gărzilor suplimentare ale medicilor prin raportarea la salariul de bază majorat de la 1 august. Baza pentru plata gărzilor era, pană acum, salariul de bază din 2009. Acest lucru va fi rectificat, iar termenul pe care ni l-am acordat pentru definitivarea paşilor legislativi care sunt necesari este de 1 octombrie. Pană la 1 octombrie anul acesta, vor fi făcuţi paşii legislativi astfel incat de la 1 octombrie gărzile vor fi plătite la un alt nivel, iar diferenţa este semnificativă. Mai mult decat atat, gărzile vor fi considerate atat vechime in muncă, precum și vechime in specialitate; concediul de odihnă va fi plătit proporţional, sporul de 25% pentru timpul de muncă in timpul nopţii va fi acordat, de asemenea. Ce este foarte important de specificat este flexibilizarea pe care o avem in vedere pentru modul cum sunt tratate gărzile şi timpul de lucru al medicilor in general. Pană acum, probabil multă lume ştie, in momentul acesta, un medic vine de dimineaţa la serviciu, după care, dacă incepe garda, garda se termină a doua zi de dimineaţă, după care medicul rămane la serviciu, trebuie să rămană la serviciu, conform reglementărilor in vigoare. Lucrul acesta trebuie să se schimbe şi trebuie să se schimbe din grijă faţă de efortul depus de medici, e mai mult decat un om poate duce de multe ori şi, desigur, pentru siguranţa pacienţilor. Ministerul Sănătăţii, noi avem in vedere, de asemenea, măsuri de remunerare pentru medicii rezidenţi de anii 1 şi 2 pentru gărzile pe care le fac. In realitate, aceste gărzi se fac, trebuie şi recompensate. Evaluăm diverse posibilităţi pentru a motiva tinerii rezidenţi să facă aceste gărzi in continuare şi să-şi ajute medicii seniori. La nivel de programe, un punct foarte important este Programul Naţional de Supraveghere şi Control al Infecţiilor Nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenței. Bugetul programului a fost suplimentat cu 4,6 milioane de lei. A fost inclusă testarea activă, screeningul pentru toţi pacienţii noi internaţi in secţiile de ATI şi pentru toţi pacienţii care stau in ATI mai mult de 7 zile şi pentru toţi pacienţii internaţi in acelaşi salon cu o persoană depistată cu infecţii nosocomiale. Este un prim pas. Numărul de spitale in care această măsură o să fie implementată este de 72. Este vorba de spitalele cu laboratoare de microbiologie in structură. Am extins, de asemenea, reţeaua de unităţi sentinelă de la 12 la 23 de unităţi la nivel naţional. Vorbim de unităţile in care se asigură supravegherea infecţiilor nosocomiale, precum septicemii, pneumonii, infecţii urinare, infecţii consecutive utilizării dispozitivelor medicale, cum ar fi catetere, şi infecţii de sinus chirurgical in secţiile cu risc ridicat, precum ATI şi chirurgie. De asemenea, avem un buget pentru persoane care vor beneficia de formare profesională pentru controlul infecţiilor nosocomiale şi a utilizării prudente a antibioticelor, in 114 unităţi sanitare. Un lucru important este utilizarea antibioticelor, de care s-a vorbit relativ puţin in spaţiul public. Avem o utilizare a antibioticelor cu 70% mai mare, un consum de antibiotice cu 70% mai mare decat media europeană. Numai acest lucru ar trebui să ne dea de gandit şi lucrul acesta este de pus in directă legătură cu infecţiile nosocomiale, din păcate. Este unul din factorii care au dus la problema actuală pe care o avem. Foarte important, spuneam la inceput, că vorbim de credite de angajament pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de 868 de milioane de lei. Aici avem in vedere cateva lucruri discutate cu domnul preşedinte al CNAS, domnul Radu Țibichi. Vorbim de continuarea şi extinderea contractelor privind tratamentul fără interferon pentru Hepatita C şi extinderea acestui program. In felul acesta, vor fi ajutaţi peste 10.000 de oameni. Detalii vor urma in zilele care urmează. Vor fi reluate negocierile pentru medicamentele pentru melanom malign, cancer de prostată, cancer pulmonar. Vom negocia alte molecule pentru tratarea unor afecţiuni oncologice, cardiovasculare, diabet zaharat şi altele. De asemenea, la nivel de servicii, avem in vedere, sigur, continuitatea acordării serviciilor medicale, a medicamentelor, dispozitivelor medicale pană la sfarşitul anului, dar se va pune accent pe stimularea serviciilor in tratament ambulatoriu. O măsură care se corelează şi cu anunţul de eficientizare a cheltuielilor şi cu Strategia naţională de ţară a Romaniei, cu acea piramidă, incercand să ducem lucrurile de la o supraaglomerare a spitalelor către medicina primară, către medicina ambulatorie, către serviciile ambulatorii. De asemenea, foarte important, in subprogramul de oncologie pediatrică, cancer la copii, o să introducem un nou subprogram de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne, precum Sarcom Ewing şi Neuroblastomul. La copii şi la adulţi este esenţial să avem o diagnosticare corectă, cat mai curand, pentru a asigura un tratament corect. De asemenea, după ce s-a făcut diagnosticarea şi s-a aplicat tratamentul este important să avem o monitorizare corectă. Ce facem acum printr-o hotărare de guvern, care este in circuitul de avizare, este să includem activităţi de monitorizare a bolii minime reziduale pentru bolnavii cu leucemie acută. De asemenea, demn de precizat este că alocăm cinci milioane de lei pentru finanţarea activităţilor din secţiile de neonatologie ale spitalelor de pediatrie şi ale maternităţilor de grad trei. La nivel de eficientizare, o primă masură dintre cele pe care le-am anunţat acum cateva zile, măsuri care ne vor asigura plata mai bună a personalului sanitar, este aceea a achiziţiilor publice centralizate. Am iniţiat deja procedura de achiziţie centralizată la nivel naţional pentru antibiotice injectabile, atat antibiotice de primă intenţie, de primă linie cum se numesc, cat şi antibiotice de rezervă, linia a doua. Scopul final este să asigurăm atat accesul continuu, cat şi o sustenabilitate a cheltuielilor in acest sector. Avem o sumă iniţială alocată pentru achiziţii - este o estimare, sigur că o să fie o achiziţie publică, dar suma minimă pe care o estimăm este de 122 de milioane, suma maximă este de 161 de milioane de lei. Cum spuneam, este vorba de o eficientizare semnificativă a cheltuielilor, iar antibioticele sunt numai un prim pas. Avem, de asemenea, in vedere achiziţii publice centralizate pentru medicamente oncologice şi, in general, pentru lucrurile care pot fi cumpărate, pentru care pot fi incheiate contracte-cadru la nivel central, urmand ca spitalele să intre in contracte subsecvente pentru aceste medicamente. De asemenea, aş vrea să precizez, la nivel de investiţii, cateva lucururi, urmand ca, in următoarele săptămani, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii să prezinte programul de investiţii in sănătate, pe care-l avem in lucru, dar, in momentul acesta, aş vrea să menţionez neonatologia şi serviciile de ambulanţă şi unităţi urgenţe. Pentru neonatologie avem definitivat necesarul la nivel naţional pentru incubatoare, ventilatoare nou-născuţi, monitoare şi pompe-perfuzii şi urmează achiziţii publice centralizate, de asemenea, de indată ce avem studiile de piaţă. Sunt maternităţi, mai multe in lucru, nu o să le enumăr. De asemenea, la rectificarea bugetară avem 15 milioane de lei care vor fi acordate in plus pentru investiţii in reabilitarea de clădiri la servicii judeţene de ambulanţă şi UPU. La nivelul investiţiilor, am mai spus-o şi vreau să folosesc şi această ocazie, viziunea noastră este să nu mai facem investiţii fără cap. Dacă nu se vor face anul acesta investiţii in echipamente care să rămană sigilate sau să meargă intr-un depozit al spitalelor, acolo unde investim bani in echipamente ne vom asigura că există atat clădirea care să primească aceste echipamente, cat şi oamenii plătiţi aşa cum trebuie care să le opereze şi pregătiţi aşa cum trebuie ca să le opereze. Vă mulţumesc frumos! Liviu Iolu: Mulţumesc domnului ministru Voiculescu! In rog acum pe domnul profesor Mircea Dumitru, ministrul educaţiei, să detalieze alocările bugetare in contextul rectificării in domeniul pe care-l gestionează. Mulţumesc! Mircea Dumitru: Bună ziua! Aşa cum aţi auzit, cum a prezentat domnul prim-ministru Cioloş, anul acesta domeniul educaţiei a primit la rectificarea bugetară o sumă foarte mare. Este, probabil, pentru prima oară in ultimii 25 de ani in care educaţia primeşte la rectificarea bugetară o astfel de suma importantă, mai mult de un miliard de lei. De aceea, aş vrea să mulţumesc tuturor colegilor din guvern, in mod special Ministerului Finanţelor, care a gestionat intr-o manieră exemplară această problemă şi mai ales pentru soluţiile pe care le-a găsit. Despre ce este vorba mai precis: acest miliard de lei care revine la rectificare educaţiei este alcătuit din 417,8 milioane destinate invăţămantului universitar şi 597,9 milioane lei invăţămantului preuniversitar. Deci, in total, 1,015 miliarde e lei. La aceasta putem adăuga 225 de milioane de lei care au fost deblocate din conturile universităţilor. Universităţile vor avea aceşti bani la dispoziţie atat pentru plata drepturilor salariale, cat şi pentru anumite proiecte de investiţii. Cine anume beneficiază de aceşti bani? Evident, cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar din invăţămant. Este vorba de aproximativ 280.000 de oameni, iar motivaţia folosirii acestor bani, in mod concret, este aceea de a duce la indeplinire anumite decizii pe care guvernul le-a luat şi faţă de care s-a angajat privind majorarea şi corectarea salariilor personalului didactic şi didactic auxiliar, atat din invăţămantul preuniversitar, cat şi din cel universitar. De asemenea, sunt asigurate fonduri pentru aplicarea unei măsuri reparatorii adoptată de către Parlamentul Romaniei. In mod specific, aici mă refer la Legea nr. 85/2016, potrivit căreia personalul didactic care nu a obţinut hotărari judecătoreşti pentru plata diferenţelor salariale pentru periada octombrie 2008 - mai 2011 beneficiază, cu toate acestea, de drepturi incepand cu anul 2016 intr-un mod similar acelor cadre didactice care au obţinut aceste drepturi in urma unor demersuri in instanţe şi a unor hotărari judecătoreşti. De asemenea, prin această rectificare vom putea asigura banii necesari pentru plata unora dintre titlurile executorii promise profesorilor pană la sfarşitul anului trecut. Nu au fost plătite aceste drepturi pană la sfarşitul anului 2015 şi acum putem să asigurăm banii pentru a plăti aceste drepturi salariale care au fost caştigate in instanţă in anii anteriori. Acesta ar fi un capitol, un capitol foarte important, care era aşteptat, şi soluţia aceasta este extrem de importantă pentru intregul sistem sistem de invăţămant din Romania. Aş vrea să adaug, in mod foarte succint, cateva elemente complementare: pentru prima dată Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare gratuite pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, incepand cu anul şcolar care incepe peste o lună şi jumătate. Este vorba de un efort bugetar aici de aproximativ 32 de milioane de lei pentru asigurarea a peste 3,6 milioane şcolare noi. Este vorba aici, totodată, de o prevedere legală care se aplică din anul şcolar 2016 - 2017. Anul trecut, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a au primit doar un cuantum de 55 de lei pentru achiziţionarea manualelor. S-a dovedit, in realitate, că banii aceştia nu au fost folosiţi nu in ultimul rand, din cauza unei birocraţii foarte complicate şi sufocante uneori. Anul acesta am luat această măsură ca manualele să fie date cu titlu gratuit elevilor din clasa a XI-a şi a XII-a. Un alt proiect important, aşteptat de foarte mulţi elevi din Romania şi de familiile lor, este decontarea navetei elevilor. Există un prim proiect de ordonanţă de urgenţă, elaborat in partaneriat cu Cancelaria Prim-Ministrului, astfel incat să putem asigura decontarea navetei elevilor. Ordonanţa de urgenţă rezolvă problema nedecontării integrale a costurilor de navetă ale elevilor care studiază in altă localitate decat in aceea de domiciliu, o ordonanţă care, de fapt, afectează peste 125.000 de elevi din Romania. In acest moment, luăm in calcul varianta de a asigura 50% din costuri din bugetul naţional, restul urmand să provină din bugetele locale ale Consiliilor Judeţene. Aş dori, de asemenea, să menţionez aici, pe scurt, şi proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru asigurarea unei mese calde pentru elevii din invăţămantul preuniversitar. Proiectul pilot, la care Ministerul Educației a lucrat alături de Ministerul Finanţelor, vizează 21 de şcoli, alese astfel incat să acopere intreaga diversitate de unităţi de invăţămant din Romania. In fine, dar nu in ultimul rand, suntem, de asemenea, preocupaţi acum de un program educaţional pe care Ministerul Educaţiei il are in vedere incepand cu această toamnă, programul Profesori motivaţi in şcoli defavorizate. Acesta este, de fapt, o componentă a unei strategii mai largi a guvernului, un pachet de măsuri antisărăcie, pe care l-am şi discutat in detaliu şi am şi anunţat public acum cateva zile, impreună cu domnul ministru Ghinea, care sunt liniile principale ale acestei viziuni strategice. Ceea ce ne dorim aici, in ceea ce priveşte, de fapt, componenta educaţională, este faptul de a sprijini cadrele didactice care predau in şcolile defavorizate din intreaga ţară. Ministerul Fondurilor Europene a lansat o linie de finanţare care sprijină atragerea tinerilor porfesionişti pentru a preda in şcoli defavorizate din intreaga ţară. Bugetul care a fost alocat este de 25 de milioane de euro şi avem in vedere acele zone, in primul rand, in care sunt copii cu risc ridicat de abandon şcolar, copii care provin din familii sărace, defavorizate, copii care au diverse dizabilităţi sau care provin din etnia romă, de asemenea, copii care locuiesc in comunităţi izolate ori aceia care se află in regim de şcoală de penitenciar sau de reeducare. In rezumat, deci, observaţi că sunt măsuri deopotrivă pe axa de educaţie, care sunt menite să asigure o anumită stabilitate profesorilor, dar şi elevilor din invăţămantul public romanesc, dar sunt, de asemenea, măsuri care se conjugă şi cu anumite decizii care au fost luate pe latură socială. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, domnule profesor. Il invit pe Dragoş Pislaru, ministrul muncii, să detalieze spre ce sunt orientate fondurile consistente alocate Ministerului Muncii la această rectificare bugetară. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult pentru oportunitate. Este clar că o ţară care n-are o agendă de incluziune coerentă este o ţară care nu-şi merită un viitor bun. Avem, uneori, momente de ipocrizie in care credem că dacă nu ne uităm cu atenţie la cei care sunt in nevoi, pe grupurile vulnerabile, ele nu există. Atunci, este firesc ca acest guvern, in primul rand, aşa cum aţi văzut şi in toate intervenţiile noastre trecute pe această temă, să recunoască că avem probleme in Romania şi că problemele acestea trebuie rezolvate. Alocarea pe care o vedeţi de 2,8 miliarde este o alocare pe intreg sistemul de protecţie socială, pe ambele sale componente: o parte contributivă - sistemul de pensii, care, ştiţi foarte bine şi am spus-o public şi o spun de fiecare data, este şubrezit de orice iniţiativă noncontributivă, dar asta nu inseamnă că acest guvern nu este responsabil şi acolo unde există legi, le vom implementa in măsura in care, evident, lucrurile acestea sunt coerente cu partea de legislaţie. In ceea ce priveşte partea noncontributivă, aşa cum o denumim noi in sistemul de protecţie socială, componenta de asistenţă socială, sunt două componente importante: o componentă de beneficii, care este componenta pasivă a sistemului de asistenţă socială, şi o componentă de servicii sociale. Ei bine, această sumă pe care o vedem alocată la rectificare este indreptată, intr-adevăr, acum, mai mult pe partea de beneficii - alocaţii, indemnizaţii - beneficii care se acordă mai multor tipuri de persoane care au diverse vulnerabilităţi sau pe anumite politici care incearcă in mod activ să incurajeze prin acordarea de beneficii anumite dezvoltări in viitor. Unul dintre aceste elemente il cunoaşteţi cu toţii, credem că este un exemplu de succes cum se poate implementa o politică in aliniere cu Parlamentul - e vorba de indemnizaţia de creştere a copilului - şi acest caz este un exemplu concret că, atunci cand guvernul işi asumă, intr-adevăr, o politică socială, o duce pană la capăt. Ceea ce este, insă, foarte important de reţinut este că această imagine că Ministerul Muncii beneficiază de cea mai mare rectificare şi că agenda Ministerului Muncii este una pasivă sau că, practic, Ministerul Muncii este un fel de dispecer care imparte beneficii sociale este pe cale să se schimbe. Acest guvern nu işi asumă o agendă pasivă pentru viitor. Practic, noi incercăm, şi prin Pachetul antisărăcie, pe care l-aţi văzut promovat şi ca unul dintre primele instrumente fanion al acestui guvern, să ne mişcăm dinspre zona de beneficii pasive inspre zona de servicii sociale. Acest lucru este critic, ţine şi de sustenabilitatea finanţelor publice, pentru că beneficiile, pană la urmă, pasive sunt plătite de un număr din ce in ce mai mic de cotizanţi, fie că discutăm de persoane salariate, fie că discutăm, in general, sumele pe care cu toţii le contribuim prin diversele tipuri de contribuţii. Dar ceea ce este critic este să inţelegem că agenda de servicii sociale este o agendă care conduce la dezvoltarea Romaniei. Terminologia pe care o folosim noi de incluziune inseamnă că oamenii care in acest moment sunt desprinşi de bunul mers al economiei, al societăţii trebuie să fie incurajaţi, in primul rand, să reintre in mersul societăţii. Este vorba de oameni care, in acest moment, nu-şi mai caută in mod activ un loc de muncă. Este vorba de oameni care in acest moment au dizabilităţi, dar care sunt totuşi potenţial activabili prin economie socială, prin măsuri care să le permită, prin tehnologia asistivă, să poată să desfăşoare activitate remunerată. Discutăm aici de o intreagă paradigmă prin care să ajungem gradual ca societatea romanească să se poată uita in oglindă şi să recunoască că avem aceste probleme şi să le putem trata. Tot ceea ce face Ministerul Muncii in această perioadă prin programe de interes naţional indreptate spre diverse categorii, discutăm de copii, de varstnici, de programele pe care prin fonduri europene le vom activa in perioada următoare, celebri NEETS (Not in Education, Employment, or Training) cu care deja am inceput să lucrăm chiar pană la activarea acestor programe pe parte de profilare. Toate aceste lucruri se regăsesc intr-o strategie coerentă, strategia de incluziune care arată in mod clar cum migrăm gradual de la o politică axată pe beneficii, la o noua politică de servicii. N-o să mai insist pe partea aceasta, dar sunt două componente care sunt critice aici după care vă voi arăta noul site pe partea de incluziune şi mă voi opri. Sunt două elemente foarte importante pentru beneficii. Beneficiile in perioada următoare, pentru ca Ministerul Muncii să nu fie totdeauna un beneficiar pasiv de rectificări, vor fi supuse unui control amănunţit. Şi aici cum se face acest lucru? In primul rand, veţi vedea in luna septembrie cum vom veni cu un proiect de schimbare completă a statutului de inspector social. Noi, in acest moment, avem un corp de inspectori sociali care este slăbit, nu au atribuţii şi au, din punct de vedere al tăriei legislative...practic un inspector de la protecţia consumatorului este de mai multe ori capabil să ducă inspre penal lucrurile decat poate să o facă un inspector social. Şi aici noi discutăm de vieţi omeneşti, de servicii sociale şi de beneficii care sunt acordate nelegitim. Şi partea aceasta de toleranţă zero pentru abuzuri in servicii instituţionalizate, vedem peste tot cazuri, vedem situaţii, la Berevoieşti cum stăpani de sclavi primesc asistenţă socială pasivă, beneficii sociale. Vedem la Bragadiru recent, cum condiţiile sunt mult sub standard. Sunt elemente pe care le vom regăsi, şi este o politică de toleranţă zero pe acest abuz, abuz in obţinerea de beneficii ilicite, abuz in servicii instituţionalizate care nu respectă standardele. Şi cealaltă zonă foarte importantă este abordarea integrată, serviciile comunitare integrate. Trebuie să fim in comunităţi. Acest guvern nu poate să piloteze prin dispecerat undeva la nivel naţional o politică de incluziune. Nu există, nu se poate face incluziune fără o colaborare interministerială, şi aici discutăm de colegii de la educaţie şi de la sănătate de mai devreme, Cristi Ghinea de la Fonduri şi de toți ceilalţi colegi care ne pot ajuta şi cu incă o componentă care este critică, colaborarea dintre autorităţile centrale şi autorităţile locale. Guvernul nu poate face singur aceste lucruri şi are nevoie de această colaborare instituţională şi vom avea o reactivare a comisiilor de incluziune la nivel naţional. Deja am făcut primii paşi. Acum, ca să nu zăbovim prea mult, aş vrea să vă ofer un preview asupra unui site care vă va explica această strategie de incluziune pe care o vom lansa formal la sfarşitul lunii septembrie, cand vom arăta şi nişte rezultate, deja, pe care le vom putea demonstra printr-un proiect pilot pe care il lansăm chiar in această lună. Site-ul este antisărăcie.mmuncii.ro. Găsiţi mai multe elemente care dau imaginea aceasta. De exemplu, dacă intrăm pe centrul comunitar, pur şi simplu facem click pe centrul comunitar, găsim servicii sociale şi vom vedea aici ce inseamnă aceste servicii sociale, ce inseamnă co-decizie şi implicarea beneficiarilor, ce inseamnă imbunătăţirea finanţării serviciilor sociale şi modul in care avem aceste lucruri in vedere. Veţi găsi statistici şi evidenţe care arată că in ciuda a ceea ce crede populaţia, că dăm o grămadă de bani pe beneficii in raportare la PIB, noi suntem incă o ţară care dă foarte puţină atenţie serviciilor. Şi ponderea aceasta este foarte mică faţă de problemele pe care le avem cu sarăcia. Vom vedea, dacă mergem mai jos, chiar aici la servicii sociale ce inseamnă importanţa consolidării la nivel comunitar, a serviciilor asistenţei sociale şi dacă mergem şi mai jos, o altă prioritate, spre exemplu, observăm ceea ce vă spuneam mai devreme. Echipele comunitare care trebuie să aibă o intervenţie integrată. Veţi vedea ce a fost pană acum şi ce va fi de acum inainte. Şi nu cred că există un moment mai bun să discutăm despre aceste reforme şi despre schimbarea de optică decat in acest moment al rectificării bugetare. Repet, Ministerul Muncii nu este un beneficiar pasiv şi, impreună cu toţi colegii din acest guvern, vom incerca să demonstrăm cum se pot schimba lucrurile şi eficientiza cheltuielile in această direcţie pentru ca nimeni să nu mai aibă, pe de-o parte, impresia că banii aceştea sunt bani irosiţi şi, pe de altă parte, să nu creadă nimeni că, doar dand 30 de lei unei persoane cu dizabilitate se rezolvă problema acestei persoane sau dand o alocaţie de 80 de lei se rezolvă problema unei mame cu copii care, eventual, este şi in situaţie de monoparentalism şi trebuie să-şi ducă şi să-şi crească şi copiii. Deci, aici sunt nişte lucruri, nişte elemente importante şi repet, şi inchei cu acest lucru: trebuie să inţelegem că trebuie să ştim să ne uităm in oglindă, trebuie să remarcăm acolo unde sunt vulnerabilităţi şi să avem minima decenţă şi solidaritate in a ne asuma atat cadrul legal, cat mai ales situaţia acestor oameni, şi, nu in ultimul rand, şi asta poate e cel mai important, oamenilor nu le trebuie peşti, oamenilor le trebuie undiţe, trebuie să inveţe cum să poată să-şi ducă destinele. Asta este o chestiune, pană la urmă, de activare a unui potenţial incredibil care in acest moment zace in Romania. Deci, această rectificare, pe partea de Ministerul Muncii, aşa v-aş ruga să o privim impreună. Mulţumesc. Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! O rog acum pe doamna ministru Anca Dragu să precizeze ce s-a avut in vedere la această rectificare din perspectiva Ministerului de Finanţe. Mulţumesc mult! Anca Dragu: Mulţumesc! Bună ziua! Am avut in vedere, la această rectificare, cateva principii. Patru principii au stat la baza rectificării bugetare. Şi anume: menţinerea deficitului bugetar la 2,8% din PIB, respectiv 2,9%, 2,95 chiar in metodologia ESA, pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice şi păstrarea increderii investitorilor. Al doilea principiu avut in vedere a fost asigurarea fondurilor necesare continuării proiectelor de investiţii şi am pus la dispoziţie sume la nivelul necesarului, acolo unde am estimat că, pană la sfarşitul anului, lucrările de investiţii pot fi implementate. Al treilea principiu a fost să alocăm fonduri suplimentare pentru domeniile strategice: sănătate, educaţie aşa cum au prezentat deja colegii mei. Şi al patrulea principiu a fost acela de a asigura fondurile necesare aplicării măsurilor legislative adoptate in cursul anului. Şi aici voi detalia puţin spre finalul prezentării. Despre cadrul macroeconomic intern in care a avut loc această rectificare bugetară pot să vă spun că PIB-ul pentru 2016 este de 757 miliarde lei, in creştere cu peste 10 miliarde faţă de cifrele avute in vedere la aprobarea bugetului in decembrie 2015. Rata reală de creştere economică este de 4,2%, de asemenea, in creştere faţă de creşterea reală avută in vedere in decembrie 2015. Iar pentru primul trimestru avem o creştere reală de 4,3% a PIB. Inflaţia pentru bugetul rectificat - avem in vedere o inflaţie de 0,3% pentru sfarşitul anului şi o inflaţie medie anuală de -1,2. Numărul de salariaţi este de 4 milioane 775 de mii, iar in zona şomajului avem o reducere a şomajului atat ca număr de şomeri, cat şi ca rată a şomajului. Caştigul salarial mediu brut la şase luni este... media pe 5 luni din 2016 este de 2.853 de lei. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii - exporturile sunt in creştere faţă de acum un an. Avem o rată reală de creştere de 5,5%. Importurile, de asemenea, sunt in creştere cu o rată de 8,7% media pe cinci luni. Desigur, ele reflectă creşterea cererii interne printr-o combinaţie de factori specifici. Cateva comparaţii la nivel european: PIB pentru trimestrul unu din 2016 de 4,3% creştere reală situează Romania pe locul trei in cadrul ţărilor membre ale UE, după Luxemburg şi Malta. De asemenea, cifra de afaceri in industrie, valoarea acesteia s-a majorat cu 4,5% ceea ce situează Romania pe locul doi in randul ţărilor membre ale UE. In ceea ce priveşte exporturile de bunuri şi servicii, Romania se situează pe locul trei in UE, după dinamica exporturilor totale de bunuri şi pe locul doi, după Cehia, din punctul de vedere al exporturilor pe piaţa unică europeană. După cum ştiţi, principalul partener economic al Romaniei este UE. Exporturile s-au majorat cu 4,4% in general şi cele intracomunitare cu 7,5%. Pentru prima dată in acest an, in luna iunie, dinamica importurilor de bunuri a fost inferioară dinamicii exporturilor, respectiv 2,7% faţă de 3,7% in termeni reali. Pe zona importurilor de bunuri şi servicii ne uităm puţin la impărţirea acestor importuri pe bunuri de capital şi consum, principalele domenii care pot caracteriza evoluţia unei economii şi constatăm că ponderea importurilor de bunuri de capital se păstrează, şi incă la un nivel ridicat de 14,1%. Avem o creştere uşoară a importurilor bunurilor de consum. Aceasta ajunge la 22,4% din total importuri. Investiţiile străine au insumat, in primele cinci luni, 1,1 miliarde euro, cu 15% mai mult decat in perioada similară a anului precedent. A fost cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe in perioada de după criză. Investiţiile străine directe in economia reală sub formă de participaţii la capital şi profit reinvestit au totalizat 1,7 miliarde euro, comparativ cu numai 0,4 miliarde de euro in primele cinci luni ale anului precedent. Locuri de muncă, efectivul de salariaţi şi caştigul salarial mediu brut in economia reală, avem o creştere a efectivului de salariaţi in mediul privat cu 4% pe primele cinci luni faţă de perioada similară a anului precedent. Asta inseamnă 144 de mii de persoane, ceea ce a dus la o majorare a numărului de salariaţi per total in economie de 3,5%. Concomitent observăm o creştere a caştigului salarial mediu brut de 12,5% pe total economie. Asta arată că totuşi există resurse de competitivitate in economia romanească. Dacă ne uităm la evoluţia deficitului bugetului general consolidat in Romania şi in cateva ţări din regiune, remarcăm o consolidare fiscală in Romania accelerată in perioada 2013, 2014, 2015 şi o creştere a deficitului, este oarecum o evoluţie diferită faţă de evoluţia din celelalte ţări din jur. Totuşi, remarcăm că pentru anul 2016 ţintele de deficit bugetar sunt similare in Romania şi Polonia şi o ţintă mult mai mică inregistrează Cehia, Ungaria şi Bulgaria. In zona de venituri publice, in 2016, remarcăm o creştere a veniturilor colectate din impozitele pe profit, salarii, venit şi chiar o creştere la taxa pe valoarea adăugată, o creştere faţă de nivelul estimat la realizarea bugetului pe 2016. Investiţiile publice. Pentru semestrul I din 2016, acestea au fost cu 15% mai mari faţă de perioada similară din 2015. Estimăm menţinerea acestui nivel pentru 2016, continuarea investiţiilor astfel incat să păstrăm un nivel al investiţiilor publice la 5% din PIB, aşa cum a fost prognozat iniţial. Cheltuielile pentru investiţii in decembrie, trebuie să menţionăm că au fost la un nivel record, de 15 miliarde de lei din care peste 7 miliarde au fost pentru susţinerea proiectelor cu finanţare europeană. Pentru stimularea investiţiilor care reprezintă o componentă principală a strategiei economice a Guvernului am implementat o serie de reforme structurale şi aş menţiona şase domenii principale: debirocratizarea prin simplificarea procedurilor administrative cu impact direct asupra mediului de afaceri, creşterea procesului de transparenţă prin implementarea unor platforme publice interactive. Un nou pachet de legi in domeniul achiziţiilor publice care să faciliteze investiţiile publice şi nu numai, reducerea inechităţilor in sistemul public de salarizare şi in special in domeniile prioritare de sănătate şi educaţie. O nouă lege de guvernanţă corporativă şi nu in ultimul rand, prioritizarea investiţiilor şi asigurarea in buget a fondurilor necesare finalizării proiectelor, in special a celor cu un rating ridicat. In ceea ce priveşte cadrul legislativ, după cum vă spuneam, la această rectificare am avut in vedere acoperirea măsurilor cheltuielilor ce au decurs din unele legi aprobate de parlament. Aceasta a insumat 2,3 miliarde de lei. Avem cateva legi: Legea 293 din 2015, prin care se majorează salariile personalului din serviciile parlamentare, la nivelul aparatului de lucru al guvernului şi in mod corespunzător s-au majorat salariile personalului din autorităţile publice cum ar fi Consiliul Legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, personalul salarizat la nivelul serviciilor parlamentului. De asemenea, avem Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare şi Legea 85/2016 despre care vorbea şi domnul ministru al educaţiei, domnul Dumitru, prin care personalul didactic beneficiază de plata diferenţelor salariale pentru perioada octombrie 2008 - mai 2011, chiar şi aceia care nu au obţinut aceste drepturi prin hotărari judecătoreşti. Mai avem Legea 342 din decembrie 2015, Legea 66 din 2016, Legea numărul 83 din 2015, Legea nr. 130, Legea nr. 216 din 2015, Legea 69 şi Legea 7 din 2016. Prin aceste acte normative s-au suplimentat cheltuieli cu asistenţa socială generate de: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social. Apoi, avem majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi şi majorarea numărului de persoane incadrate in diverse tipuri de handicap. Majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, precum şi creşterea stimulentului de inserţie. Şi nu in ultimul rand, avem o serie de pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici, parlamentari şi auditori ai Curţii de Conturi. Vă mulţumesc! Liviu Iolu: Mulţumesc şi eu doamna ministru şi domnilor miniştri care au făcut prezentări pană acum. Dacă sunt intrebări, evident referitoare la rectificarea bugetară. Sergiu Voicu - DIGI 24: Aţi prezentat doar cifre cu plus, doar alocări suplimentare pentru toate ministerele. De unde se taie bani? De unde au venit bani? Ce proiecte răman fară finanţare? Anca Dragu: Avem o creştere de venituri de 3,38 miliarde lei. In special avem un plus la impozitul pe profit de 1.000.053.000 de lei. Impozitul pe venituri, un plus de 897 de milioane. La TVA avem un plus de 856 de milioane şi la accize avem un plus de 180 de milioane. Venituri nefiscale, de asemenea, un plus de 1,105 miliarde. Avem, de asemenea, o rectificare de venituri cu minus la contribuţii de asigurări sociale de stat, avem venituri sub program de un pic peste un miliard de lei. Deci cam asta este sursa de venituri. Şi apoi sunt o serie de sume redistribuite in interiorul proiectelor de investiţii de la fiecare ordonator de credite. Sergiu Voicu: Ne puteţi da cateva exemple concrete? Ştiu că s-au tăiat bani de la Ministerul Transporturilor, de exemplu, pentru proiecte cu fonduri europene, cu finanţare pentru aceste proiecte. Daţi-ne cateva detalii despre acestea. Anca Dragu: Da, domnul ministru a plecat, dar pot să vă spun că pentru Ministerul Transporturilor avem o reducere de 438 de milioane de lei in principal la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei precedente bugetare, 2007-2013. Pentru transporturi, de asemenea, au fost redistribuite sume pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale. Deci la transporturi avem aceste reduceri. Sergiu Voicu: Era un minus pe proiect de 383 de milioane de lei? Anca Dragu: Da. Sergiu Voicu: Şi restul de bani? Anca Dragu: La ce vă referiţi? La Ministerul Transporturilor sau la alte ministere? Sergiu Voicu: Da, la Ministerul Transporturilor. Anca Dragu: Deci Ministerul Transporturilor are o amanare la finanţare de 383 de milioane. Are o redistribuire a sumei de 360 de milioane in interiorul propriei anvelope bugetare in favoarea finanţării mai multor proiecte. Astfel: 200 de milioane pentru intreţinerea infrastructurii rutiere; 100 de milioane pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care pomeneam; şi circa 46 de milioane proiecte de investiţii finanţate din fonduri nerambursabile; 17 milioane de lei redistribuire pentru spitalele din subordinea Ministerului Transporturilor. Sergiu Voicu: Şi incă o intrebare dacă-mi permiteţi! Au fost alocate cumva sume suplimentare pentru programul Prima casă? Anca Dragu: Aceste sume nu trebuie alocate prin buget. Ele nu fac parte din rectificarea bugetară. Sunt garanţii care intră in pafonul de garanţii, este un plafon aprobat la nivelul anului 2016 de 8,1 miliarde de lei. Avem in vedere suplimentarea acestui fond pe termen scurt, cum de altfel avem in vedere şi o analiză care să dea direcţiile prin care acest program să se perpetueze pe o perioadă de timp mediu şi lung. Reporter: Adică avem un plan să continuăm programul Prima Casă? Anca Dragu: Avem in vedere o suplimentare a garanţiilor pe termem scurt şi avem această analiză. Stăm la masă cu băncile, cu investitorii, cu clienţii, să vedem in ce măsură acest program a fost unul de succes, in ce măsură piaţa are nevoie de el să continue, cum trebuie să continue şi să venim cu această propunere concretă pentru ca programul să fie unul cu predictibilitate, un program pe termen mediu şi lung. Reporter: In cat timp estimaţi să suplimentaţi garanţiile, pentru că majoritatea băncilor au terminat banii? Anca Dragu: In luna septembrie vom avea o decizie in acest sens. Reporter: O intrebare punctuală in ceea ce priveşte bugetul RA-APPS şi a Secretariatului General al Guvernului. Fostul ministru al Transporturilor, Dan Marian Costescu, spunea că in luna septembrie şi cel mai probabil la această rectificare bugetară, vor fi prevăzute o serie de fonduri pentru achiziţia unei aeronave pentru demnitari, fie că vorbim de preşedinte, fie că vorbim de primul ministru şi dacă ne puteţi spune dacă au fost prevăzute asemenea fonduri? In ce avem noi pe site-ul Ministerului de Finanţe nu este defalcată această alocare. Şi in ceea ce priveşte Catedrala Mantuirii Neamului dacă la bugetul Secretariatului pentru Culte sunt prevăzuţi bani odată pentru personalul clerical, neclerical şi, evident, pentru consolidarea acestor instituţii de cult. Mulţumesc. Anca Dragu: Da. Aeronava oficială - nu au fost bani prevăzuţi pentru acest obiectiv, deoarece nu există cadru legal. După cum ştiţi este o comisie interministerială care lucrează la acest subiect, dar este o activitate in derulare. Deci nu avem cadrul legal, nu au fost prinşi bani la rectificare. Cat priveşte finanţarea cultelor, da, avem o suplimentare de 50 de milioane de lei pentru SGG, cultele sunt in subordinea SGG, acoperă, in principiu, 10 milioane creşteri salariale pentru personal clerical, ca urmare a majorărilor salariale ce au avut loc, personalul clerical este plătit printr-o corelare de grilă cu grila profesorilor. Deci există această sumă globală in bugetul ordonatorului principal. Defalcarea o va face ordonatorul principal pe baza analizei proprii. Reporter: Secretariatul General este ordonator principal de credite pentru Secretariatul pentru Culte, deci guvernul, de asta vă intreb. Anca Dragu: Aşa cum au fost discutate şi in decembrie, sunt anumite biserici care necesită sprijin financiar, investiţii de capital şi aici mă refer la, in special, cele care fac parte din patrimoniul cultural. Am avut, de exemplu, discuţii cu Biserica de la Săpanţa, care se află intr-o nevoie de finanţare şi probabil că va urma accesarea unor fonduri in acest sens. Liviu Iolu: Mulţumesc. Şi alte intrebări dacă sunt şi pentru ceilalţi miniştri prezenţi alături de mine. Reporter, Romania TV: Intrebarea mea este: am văzut o serie de relocări ale fondurilor la capitolul Bunuri şi servicii pentru Administraţia Prezidenţială. Există un subcapitol deplasări. Sunt alocataţi mai mulţi bani pentru deplasările preşedintelui? Liviu Iolu: Pană se uită doamna ministru al Finanţelor, daţi-mi voie să fac şi eu o remarcă că probabil că in randul importanţei temelor pentru naţiune pe care le discutăm la rectificare, nu ştiu dacă este cel mai important lucru, dar caută acuma doamna ministru şi o să vă spună sincer. Reporter: Pană atunci dacă imi permiteţi mai am o intrebare pentru domnul ministru Voiculescu. Sunt prevăzute cumva sume in această rectificare bugetară pentru personalul de la Direcţiile de Sănătate Publică avand in vedere că, ştiu că vă confruntaţi cu o problemă, cel puţin in acest domeniu, atunci cand au fost şi cele mai recente controale. Vlad Voiculescu: Cu probleme ne confruntăm in fiecare zi, de fapt. Dar discuţia despre salariile celorlalte categorii de personal, in afară de medici, din sectorul sanitar va fi o temă de discuţie pentru legea salarizării la care vom lucra alături de domnul ministru Pislaru. Şi referitor la acest subiect vă confirm că ieri, la ora 13:30 am avut o primă reuniune, la nivel de prim-ministru pe legea salarizării unitare pentru a clarifica mandatul şi principiile. Aţi auzit deja din ieşirile mele anterioare că lucrăm in Ministerul Muncii la principii. Am avut această primă discuţie de mandat, urmează, aşa cum am spus, la sfarşitul lunii august inceputul lunii septembrie să deschidem subiectul după incă o rundă de discuţii la nivelul guvernului şi cu partea sindicală. Deci, legea salarizării unitare se lucrează la ea şi evident va viza toate categoriile care nu au fost atinse prin Ordonanţa 20, inclusiv celălalt personal administrativ in această situaţie. Vlad Voiculescu: Dacă imi permiteţi. Aş vrea să spun că este foarte important, Direcţiile de Sănătate Publică sunt braţul Ministerului Sănătăţii in teren. Fără un personal calificat şi motivat in aceste direcţii de sănătate publică va fi greu de obţinut rezultate bune, mai ales dacă ne gandim că funcţia de control şi de verificare a Ministerului Sănătăţii trebuie intărită. Vă mulţumesc! Reporter: O intrebare pentru cei doi miniştri care au vorbit anterior. Astăzi veţi avea o intalnire de lucru, aici, la guvern, cu cei de la SANITAS, cel puţin acesta este punctul lor de vedere şi am zis că este normal să vă intrebăm. Vlad Voiculescu: Da. Am discutat cu danşii acum cateva minute. Este posibil să avem o intalnire informală cu dumnealor, cu siguranţă. In principiu avem o intalnire cu sindicatele, oricand acestea ne cer. Apreciem responsabilitatea sindicatelor după cum sunt sigur că şi ei o apreciază pe a noastră. -: Cadrul rectificării dacă se poate. Anca Dragu: Pentru Administraţia Prezidenţială nu am majorat veniturile sau cheltuielile, nu am făcut nici o modificare la Administraţia Prezidenţială. Reporter: Dar la Ministerul Apărării ne puteţi lămuri? Domnul Mihnea Motoc cand a ieşit in urmă cu aproximativ două săptămani, spunea că la rectificarea bugetară se aşteaptă la alocări suplimentare avand in vedere contextul regional, dar şi pentru programul de modernizare a infrastructurii armatei. Vorbim aici de un minus de 15,9 milioane de lei in proiectul pe care l-aţi pus pe site. Sunt modificări? Anca Dragu: La Ministerul Apărării nu au fost modificări semnificative. Dumnealor au beneficiat de această creştere incă de la inceputul anului, au cheltuieli de 1,71% din PIB faţă de 1,5% din PIB anul precedent şi este parte a acestei strategii de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB. Reporter: Avand in vedere gradul mic de colectare de donaţii pentru Cumiţenia pămantului aţi luat in calcul să alocaţi de la buget mai mulţi bani pentru achiziţia acestei opere? Anca Dragu: In buget sunt cuprinse sume in condiţiile in care există temei legal pentru cuprinderea unei cheltuieli in bugetul de stat sau in bugetul general consolidat, in oricare buget. Deci, nu există sume alocate in acest moment, dar este o altă discuţie despre achiziţia acestei opere de artă. Liviu Iolu: Mai sunt intrebări? Reporter: Da. Mulţumesc. Domnule ministru al Invăţămantului, aţi spus că veţi demara o serie de proiecte pentru atragerea profesorilor către zonele sărace sau vă referiţi strict la zona rurală? Concret, ce va beneficia un profesor dacă se va duce la... Mircea Dumitru: Definiţia e mai largă, nu e vorba numai de zona rurală, e vorba de zona care poate fi calificată ca fiind defavorizată avand in vedere mai multe criterii de natură socială, economică, culturală. Nu e doar zona rurală in mod exclusiv. Care sunt beneficiile şi avantajele? In primul rand vor fi beneficii financiare pentru cei care vor asuma acest rol de profesor, educator, mentor pentru copiii din aceste zone. Şi, sigur că putem gandi şi alte genuri de beneficii cu valoare mai mult simbolică, dar pentru moment va fi vorba de oameni tineri care sunt la inceputul carierelor lor şi care probabil au mai mult entuziasm şi generozitate pentru a intra in acest sector al educaţiei care este mai dificil, mai delicat. Dar cu siguranţă trebuie să acţionăm aici pentru că situaţia nu mai poate să continue in felul acesta pentru o bună parte din copiii acestei ţări. Reporter: Da, mulţumesc. Aş avea o intrebare şi pentru Ministerul Mediului, dar dacă nu este doamna prezentă poate să mă ajute domnul ministru al Agriculturii pentru că are legătură. S-a suplimentat fonduri pentru inundaţii, infrastructură, pentru intărirea digurilor in caz de inundaţii, cu 85 de milioane către Ministerul Mediului. Noi ştim că Agenţia Naţională de Imbunătăţiri Financiare care se ocupă de această zonă e la Ministerul Agriculturii. Achim Irimescu: Este vorba despre indiguirile care se fac la Ministerul Mediului in contextul zonelor afectate de torenţi ş.a.m.d. Deci nu este vorba, in general este vorba in zona de munte, dar nu numai. Dar agricultura de obicei e pe partea de agricultură şi deal, campie, dar acolo in mod sigur este vorba de componenta pădurilor. Reporter: Păi inundaţiile sunt exact in zona campiilor. Anca Dragu: Dacă imi permiteţi. Este vorba de aceste lucrări de investiţii care au loc, intr-adevăr ţin de Ministerul Mediului, respectiv de Agenţia Naţională Apele Romane. Şi acolo este o suplimentare de 30 de milioane de lei pentru aceste investiţii de care menţionaţi. Dar vroiam să revin la intrebarea despre Cumintenia Pămantului să clarificăm faptul că in acest buget am prins cele cinci milioane de euro pentru partea pe care o plăteşte statul roman pentru achiziţia statuii. Cristina Caliu, Realitatea tv: Intrebare pentru doamna Dragu. Doamna ministru in ce stadiu sunteţi cu acea ordonanţă de urgenţă de care vorbea premierul săptămana trecută, in contextul acuzaţiilor şi supărărilor venite dinspre social-democraţi? Pentru că astăzi am văzut o nouă reacţie a preşedintelui PSD şi spunea că guvernul a făcut un gest greu de calificat, a dat un HG ca să modifice Codul Fiscal. Vorbea şi despre faptul că ar trebui să-şi recunoască greşeala funcţionarii din Ministerul de Finanţe şi implicit premierul. Anca Dragu: Ca şi tehnică legislativă o hotărare de guvern nu poate modifica o lege, respectiv Codul Fiscal. O hotărare de guvern nu poate decat să clarifice anumite principii, prevederi clare dintr-o lege. Şi asta a făcut HG şi normele metodologice la Codul Fiscal. Dar, da, lucrăm la această modificare. Astăzi am discutat şi cu ministrul Apărării şi vom veni cu o modificare de indată ce putem emite ordonanţă de urgenţă. Mulţumesc! Liviu Iolu: Ultimele două intrebări dacă mai sunt. Ne apropiem de finalul conferinţei de presă. Reporter: Pe cofinanţarea cu bani europeni in proiectele de infrastructură am vazut că s-au tăiat nişte fonduri acolo pentru că erau proiecte care nu puteau fi realizate in acest an. Domnul Ghinea dacă ne poate spune in acest moment dacă există o evaluare? Cat au insemnat aceste cofinanţări şi cat dintre proiecte, cate proiecte nu vor putea fi realizate pană la finalul anului? Cristian Ghinea: Mulţumesc frumos! Aş vrea să vă spun cate proiecte vor fi realizate pană la sfarşitul anului. Este un pariu foarte interesant pe care l-am făcut. Am văzut opinia Consiliului Fiscal. Consiliul Fiscal spune că bugetul are prevăzuţi 12 miliarde de lei pentru cofinanţare, din care execuţia bugetară a tras 600 de milioane de lei. Acum, o mică paranteză, că se tot vorbeşte că nu sunt proiecte şi că zero-zero absorbţie. Dacă avem 600 de milioane doar pentru cofinanţare, asta este mult mai mult decat zero. Bun! Spune Consiliul Fiscal, dacă aţi consumat 600 de milioane cofinanţare pană acum, ce veţi face să atingeţi cifra de 12 miliarde care este in buget? Şi spune Consiliul Fiscal că este sceptic că vom atinge această execuţie bugetară. Este o opinie intemeiată, doar că-i lipsesc anumite informaţii, pentru că pană acum am lucrat foarte mult la fazarea proiectelor, continuarea proiectelor din exerciţiul bugetar trecut. Aceste proiecte au fost aprobate in iulie de Comisia Europeană. Vă reamintesc că proiectele mai mari de 50 de milioane de euro trebuie aprobate de Comisia Europeană. Deci s-a terminat pentru cele mai multe dintre ele această aprobare şi urmează in a doua parte a anului să fie făcute plăţile. Şi aici vorbim de proiecte fazate din programul POIM, programul de infrastructură mare de 350 de milioane de euro. Şi v-aş da cateva exemple aici ca să ştim despre ce vorbim. Autostrada Sebeş-Turda, de pildă, se estimează plăţi, deci plăţi concrete in acest an de 300 de milioane de lei. La fel pentru Timişoara-Lugoj, plăţi estimate in acest an de 10 milioane de euro pentru că această autostradă care include şi centura ocolitoare a Timişoarei este aproape finalizată, deci va fi finalizată in acest an şi vor fi făcute plăţile. Şi pe langă proiectele fazate care le continuă pe cele din exerciiul bugetar anterior sunt proiecte noi, de gen un proiect pe care-l aşteptăm foarte curand din partea ISU pentru cumpărarea de echipamente. Un proiect de 60 de milioane de euro. Sunt foarte optimist că vom semna in această toamnă proiectele de reabilitare a termoficării din Iaşi şi Oradea, care sunt cele mai inaintate şi acestea, repet, sunt proiecte noi, deci nu sunt fazate din perioada trecută. Vă reamintesc apelul pe care l-am făcut inainte de alegerile locale din Bucureşti pentru Primăria Capitalei să lucreze la proiectul de reabilitare a termoficării din Bucureşti care are termen pană in februarie anul viitor. Deci sper să mişcăm lucrurile pe acest proiect. Pe partea de apă şi de deşeuri sunt judeţe in care proiectele sunt finalizate in proporţie de 90%-95% şi mai aştepată doar plăţi in această fazare pentru a fi terminate, de pildă Hunedoara. Pe partea de apă şi de deşeuri, sunt judeţe in care proiecte sunt finalizate in proporţie de 90 - 95% şi mai aşteaptă doar plăti in această fazare pentru a fi terminate. De pildă, Hunedoara - Proiectul de apă şi apă uzată Hunedoara - Deva este finalizat in proporţie de 95%. Practic, cu plăţi de 15 milioane de euro in acest an vom termina complet acest proiect. Sunt doar de la programul de infrastructură mare; ceva similar se intamplă cu programul de competitivitate. Vă reamintesc că am semnat fazarea proiectului de laser de la Măgurele, unde vorbim de incă 174 milioane de euro, şi lucrările incep deja să fie făcute. Am primit deja o factură de 88 de milioane de lei de la Institutul de Cercetări de la Măgurele. Toate aceste lucruri care, repet, in prima parte a anului, nu existau, erau in proces de fazare, mă fac să fiu mult mai optimist decat Consiliul Fiscal, anume că vom folosi aceste 12 miliarde de lei pentru cofinanţare şi mulţumesc doamnei ministru de Finanţe că a lăsat aceşti bani la linia pentru cofinanţare. Deci vorbim de cofinanţare din bugetul naţional cand vorbim de banii europeni. Aceste proiecte sunt plătite din prefinanţarea primită de un miliard 600 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Ca să lămuresc şi problema asta cu ce inseamnă absorbţia ş.a.m.d... Deci toate aceste proiecte sunt plătite, in momentul in care vorbim, din prefinanţarea pe exerciţiul 2014 - 2020 care există in ţară de 1,6 miliarde de euro. Deci, nici vorbă că nu se mişcă proiectele ca absorbţie zero ş.a.m.d. Numai necunoscătorii spun lucrurile astea. Am o listă lungă de proiecte care au fost aprobate pentru fazarea de comisie sau proiecte noi, dacă vreţi vă pot da şi alte exemplu. Mulţumesc. Reporter: Aş mai avea şi eu o intrebare, vă rog, pentru domnul ministru al Muncii. Ionuţ Gheorghe, Televiziunea Romană. Domnule ministru, aveţi in dezbatere un proiect privitor la Legea pensiilor, pentru eliminarea unor inechităţi din sistem - 263/2010. Vă rog, dacă puteţi să-mi răspundeţi despre ce este vorba şi dacă aveţi cumva vreun impact, dacă asta prevede ceva bani in plus şi cine va beneficia. Liviu Iolu: E o intrebare pe rectificare. Doar dacă domnul ministru doreşte. Dragoş Pislaru: Este pur şi simplu un act normativ care vine in intampinarea a ceea ce ne-au solicitat mai multe asociaţii de pensionari. Pentru cei care aveau inainte de 2011, deci inaintea adoptării Legii pensiilor, probleme legate de grupele I şi II, adică sunt acele grupe de condiţii deosebite in muncă, care au fost desfiinţate pe noua Lege a pensiilor. Problema era că oamenii aceia, ca să poată să treacă pe noul sistem, trebuia să li se recalculeze pensiile pentru ca să nu ai situaţii de stagii de cotizare similare cu reglemntări diferite. Deci avem pană in 2011 un anumit statut şi după 2011 alt statut. Ei bine, conform legii, termenul prin care Casa de Pensii şi Guvernul trebuiau să pună in indeplinire, era de doi ani de zile şi asociaţiile spuneau: Doi ani de zile ce inseamnă? Că o să ne ţineţi acum doi ani pană la sfarşitul lui 2017 şi in ultima zi ne recalculaţi şi ne daţi rezultatele la toţi? Adică, totuşi, e o perioadă de timp... legiuitorul nu a specificat dacă e de maine, de poimaine; termenul limită era doi ani. Şi atunci, a zis: domnule, hai să discutăm cu Casa şi să avem un calendar. Uite, pană la data de, facem anii 90 - 95; de la data de la data de, facem 95 - 2000 ş.a.m.d. Şi veţi găsi acolo o clarificare in modul in care se reglementează această inechitate referitoare la inainte şi după 2011 şi o chestiune de predictibilitate din partea guvernului ca să arate pentru cine se calculează, cand se calculează şi ne-am asumat nişte date-line care mi se par absolut fireşti pentru ca lumea să inţeleagă ce se intamplă, cum se intamplă. Deci este acest proiect in dezbatere asupra căruia, evident, oricine poate comenta, aduce intrebări şi mulţumesc pentru intrebare. Liviu Iolu: Mulţumesc mult, conferinţa de presă s-a incheiat.