Freedom House: Pandemia aprofundează criza pentru democrație la nivel global

Pandemia COVID-19 a adâncit criza democrației din întreaga lume, oferind guvernelor posibilitatea de a perturba alegerile, de a limita criticii și presa și de a submina responsabilitatea necesară pentru protejarea drepturilor omului, precum și a sănătății publice, a declarat Freedom House în octombrie 2.

De când a început pandemia, starea democrației și a drepturilor omului s-a înrăutățit în 80 de țări, potrivit Democracy Under Lockdown, un nou raport produs de un monitor pentru democrație din SUA în parteneriat cu firma de anchetă GQR.

Experții chestionați în raport au declarat că s-a observat o deteriorare deosebit de accentuată în democrațiile neconsolidate și în statele puternic represive.

În Azerbaidjan, „guvernul a folosit pretextul de a încălcare a carantinei pentru a contracara activiștii politici de opoziție”, a menționat acesta.

În Kazahstan, „există o creștere a persecuției activiștilor civici și a opoziției politice pentru exprimarea opiniilor lor critice pe rețelele sociale sau diseminarea informațiilor despre încălcările drepturilor omului, inclusiv prin inițierea unor dosare penale”.

Raportul spunea că abuzurile de putere în timpul pandemiei au avut un impact disproporționat asupra comunităților deja marginalizate.

În Bulgaria, cartierele majoritar rome au fost plasate sub restricții de circulație mai dure decât zonele în care romii nu au constituit o majoritate. În Serbia, un respondent a arătat că „migranții au fost descriși ca posibili purtători ai virusului”.

Într-o predicție sumbră, peste 60% dintre respondenți au spus că se așteaptă ca impactul pandemiei asupra drepturilor politice și libertăților civile din țările lor să fie în mare parte negativ pentru următorii trei până la cinci ani.

Experții au identificat patru probleme acute în timpul pandemiei COVID-19: lipsa transparenței guvernamentale și a informațiilor despre coronavirus, corupția, protecția insuficientă a populațiilor vulnerabile și abuzul de putere de către guverne.

Raportul a menționat că activiștii, jurnaliștii și cetățenii au lucrat agresiv pentru a depăși obstacolele. Ei au încercat să riposteze în fața abuzurilor guvernamentale în moduri noi, folosind adesea platforme online pentru a interacționa cu publicul și a forma noi parteneriate.

Protestele de amploare fără precedent din Belarus reprezintă un puternic exemplu de ripostă într-o țară în care libertatea de întrunire a fost mult timp restricționată.

Marile mitinguri naționale împotriva lui Aleksandr Lukașenko au izbucnit în august în urma anunțului său că a câștigat un nou mandat după un scrutin prezidențial afectat de arestarea figurilor opoziției și acuzațiile de fraudă pe scară largă.

Rezistența împotriva lui Lukașenko, se spune în raport, a fost declanșată cel puțin parțial de negarea pandemiei, care a contribuit la un focar mortal al virusului. Mii de protestatari au fost reținuți, iar mulți au fost supuși brutalității de către forțele de securitate, inclusiv torturi.

În multe țări, pandemia a avut un impact și asupra alegerilor. În Statele Unite, oficialii electorali din întreaga țară par slab pregătiți pentru alegerile din 3 noiembrie, având în vedere cererea crescută pentru votarea prin poștă, posibilele deficiențe de personal și modificările de ultimă oră ale regulilor electorale.

În Hong Kong, guvernul a folosit pandemia ca o scuză pentru a amâna alegerile legislative cu un an, într-o măsură „văzută pe scară largă ca parte a unui efort mai larg realizat de Beijing pentru a cimenta eliminarea libertății și autonomiei rămase din Hong Kong”, a spus acesta.

Raportul a subliniat că, deși protestele au fost restricționate de pandemie, acestea nu au putut fi oprite.

Freedom House și-a efectuat cercetările din ianuarie până în septembrie 2020. Lucrarea a inclus un sondaj online realizat de GQR, realizat în perioada 29 iulie - 15 august, în care 398 de experți au raportat despre starea democrației din 105 țări și teritorii.

În plus, Freedom House și-a consultat rețeaua globală de analiști, aducând numărul total de țări examinate la 192.

Sursa: europalibera.org