Elevii din Timiș îi întreabă pe candidați: cine pune ștampila pentru educație?

Zi de vineri, sub soare ca de vară. Peste trei zile începe școala. În curtea Bastionului Maria Theresia din Timișoara, Consiliul județean al elevilor Timiș a invitat candidații pentru funcția de primar la o dezbatere pe educație, sub genericul „Cine pune ștampila pentru educație?”

Au răspuns chemării candidații PSD, USR, ProRomânia, ALDE și PRM, s-au scuzat că nu pot veni cei de la UDMR și Partidul Republican. Candidatul PNL, primar în funcție, a refuzat participarea:„Nu particip la niciun fel de dezbatere cu contracandidații, indiferent de partid, nu mă interesează cine candidează, nici în 2016 nu am vrut să particip. Este strategia mea de campanie, cine vrea să știe, să se uite ce am făcut”, a motivat primarul Nicolae Robu pentru Radio Europa liberă.

Dezbaterea organizată după toate regulile de distanțare, purtarea măștii, limitarea participării etc., a fost „de calitate și a răspuns majorității întrebărilor puse de noi”, ne-a declarat Alexandra Trușcă, președinta consiliului și moderatoarea întâlnirii. Întrebările au urmat parcursul unei scrisori de angajament propuse la sfârșitul întâlnirii tuturor candidaților, în caz că ar ajunge primari.

Scrisoarea este un document adoptat de consiliile elevilor la nivel național în campania „Educația, prioritate nu doar în campanie” și conține cele mai arzătoare probleme nerezolvate ale școlii: infrastructura, paza în unitățile de învățământ, incluziunea copiilor cu dizabilități, combaterea fenomenului de bullying, burse echitabile și plătite la timp, facilități de transport școlar, colaborare reală și transparentă a primăriei cu elevii etc. Interesant este că tinerii au inclus și angajamentul desemnării unor reprezentanți competenți ai primăriei în consiliile de administrație ale școlilor, care să își îndeplinească mandatul, nu să îl trateze ca pe o simplă sinecură.

Cum se vede educația de pe scaunul candidatului

Trebuie menționat de la început că multe din răspunsurile oferite elevilor prezenți au fost generale, fără o cunoaștere aprofundată a ecosistemului educațional. Câțiva dintre candidați sunt profesori universitari, unii au experiențe personale fiindcă au școlari în familie, dar un interes real pentru ce este educația azi în țară și, în mod specific în Timișoara și în județ, nu s-a putut detecta decât prin excepție. O problemă adusă în discuție a fost plata întârziată a burselor. „Probabil vom fi la facultate când vom primi bursele restante de la liceu”, menționa ironic eleva care a pus întrebarea. „Va trebui să se considere prioritate în bugetul local”, a opinat Voichița Lăzureanu-PSD. „Toți elevii ar trebui să primească burse, nu doar cei cu note mari, ar trebui stabilit un plafon”, a venit cu soluția Dumitru Moroianu-PRM. „Poate ar trebui regândit sistemul și dat prioritate burselor sociale, dacă bursele școlare sunt atât de mici și nu prea ajută”, consideră Dominic Fritz, candidatul USR. „Bursele trebuie date pe merit, la timp, echitabil, indiferent de profesia părinților”, crede Marius Craina, candidatul Pro România.

Dezbaterea s-a animat când a venit rândul subiectului „incluziune”, despre copiii cu dizbilități, de diverse etnii, ajungând și la categoria LGBT. De departe cel mai informat, Dominic Fritz i-a contrazis pe preopinenți care au considerat incluziunea sinonimă cu integrarea: „Cel puțin din 2008 de când a intrat în vigoare Convenția ONU pentru persoanele cu dizabilități vorbim despre incluziune fiindcă există o diferență foarte importantă între integrare și incluziune. Când vorbim de integrare încercăm să adaptăm persoana la condițiile sistemului, când vorbim de incluziune adaptăm sistemul la nevoile persoanei”. Replica din partea Voichiței Lăzureanu a venit pe lângă temă, pe reproșul depășirii minutelor acordate. Rar s-a recunoscut în poziția candidaților vreun concept din politica partidului. Reprezentantul PRM, partidul intoleranțelor, a vorbit repetat despre toleranță, reprezentantul Pro Romania, de stânga, despre parteneriate public-privat, reprezentantul ALDE a avut ca refren formarea de consilii și comitete pentru orice.

Ce ați face altfel în relația dintre primărie și școală?, întrebarea de final a dialogului, a primit mai degrabă răspunsuri inconsistente. Merită consemnate cel al Voichiței Lăzureanu –PSD care a vorbit despre implicarea posibilă a municipalității în educația non-formală pentru voluntariat, pentru ecologie etc., precum și răspunsul lui Dominic Fritz-USR care a reproșat că în prezent pentru primărie școala înseamnă doar clădire, că nu există experți în educație în primărie și cu atât mai puțin un plan coerent de colaborare cu școala, cu elevii. „Iar asta se va schimba după 27 septembrie”, promite „candidatul neamț”. Toți invitații au asumat semnarea angajamentului propus de elevi, oricum nu costă. Cum dezbaterea a fost transmisă live pe Facebook, a fost interesant de urmărit comentariile elevilor. Deloc naivi, au taxat vorbele goale și au apreciat ideile consistente.

Jumătate din elevii timișeni resping școala online

După ce s-a asociat cu elevii din toată țara pentru trimiterea către premier și către ministrul educației, Monica Anisie, a unei petiții cu titlul sugestiv „Țară, țară, vrem laptopuri pentru școala online!”, parafrază la un vechi joc de copii „Țară, țară vrem ostași”, consiliul elevilor a lansat un sondaj despre cursurile online și digitalizarea educației în județul Timiș. Au fost chestionați 1205 elevi de gimnaziu și liceu din mediul urban, urban mic și rural și 31 de părinți ai copiilor din clasele primare. Întrebarea dacă lecțiile online ajută a primit un răspuns descurajant în condițiile pandemiei: 49,8% au răspuns că învățarea online nu îi ajută, iar 44.2% spun că nu își pot rezolva temele singuri numai cu explicațiile de la distanță ale profesorului, fiindcă nu înțeleg bine lecțiile predate online.„Primim un capitol întreg pe săptămână la aproape toate materiile, iar la școală terminăm un capitol într-o lună. E obositor” sau „Nu înțeleg de ce primim mai multe teme în mediul online decât dacă am fi mers la școală!”, au menționat elevii, iar unii au făcut sugestii: „Mi-ar plăcea mai multă creativitate, am putea aborda metode mai frumoase de învățare, cum ar fi videoclipuri, imagini și filme. Este mult mai ușor să reții din filmulețe creative”și „ Mi-ar plăcea ca profesorii să își îmbunătățească modul de predare, fiindcă majoritatea profesorilor continuă a "închide ușile" spre viitor, chiar și în mediul online. Astfel, avem nevoie de înțelegere, încredere și compasiune”. Aproape 35% dintre respondenți spun că petrec între două și trei ore în fața ecranului, iar peste 6% stau până la șase ore în fața laptopului pentru a participa la orele online.

Părinții elevilor din clasele primare, întrebați dacă școala online este bună, au răspuns pozitiv în procent de 96,8%, obiectând, totuși, că școlarii mici stau prea mult în fața calculatorului (25,8% alocă mai mult de două ore pentru teme, ceea ce e mult pentru elevi de clasele I-IV). O concluzie a părinților inclusă în raport este că învățarea online este singura soluție fezabilă și aplicabilă în contextul actual. Pentru unii părinți din Timiș este un proces foarte nou, cu care le este greu să se obișnuiască. Următoarele proiecte la care hărnicește Consiliul județean al elevilor din Timiș sunt implementarea Statutului Elevului la nivel județean, precum și parteneriatul cu Avocatul Copilului pentru apărarea drepturilor minorilor.

Sursa: europalibera.org