DIICOT a destructurat o rețea de falsificatori de bancnote, al cărei lider făcea cele mai bune falsuri de bani de plastic din lume. Grupul a fost constituit în primăvara anului 2014 și a falsificat până acum 17065 de bancnote de 100 de lei, cu un prejudiciu în consecința sumei de bani falsificați. Miercuri, procurorii DIICOT au făcut cinci percheziții domiciliare în București și Bușteni.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1706500 lei”, transmite DIICOT.
Liderul grupului infracțional avea rolul de a-i coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea și deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane, spun procurorii antimafia.
„În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, mai spune DIICOT.
Procurorii de la structura centrală a DIICOT și ofițeri de poliție judiciară de la Oficiul Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au monitorizat grupul și activitatea acestora de plasare a bancnotelor contrafăcute, având astfel posibilitatea să constate „calitatea superioară a reproducerii”, făcută pe suport de polimer și cu imitarea fidelă a tuturor elementelor de siguranță, incluzând microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă, făcând falsul aproape imposibil de identificat de cei care ajungeau să intre în posesia bancnotelor, motiv pentru care falsul a fost denumit în argoul anchetatorilor „Super leu”.
Performanța negativă a acestui tip de fals făcea imposibilă identificarea sa în afara centrelor specializate de procesare de numerar, ceea ce înseamnă că banii falși au fost puși în circulație fără a putea fi identificați de utilizatorii obișnuiți.
„Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.”
Acțiunea de miercuri a DIICOT a beneficiat de sprijinul ofițerilor Europol, al ofițerilor de la Institutul Național de Criminalistică și al specialiștilor BNR.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.
Sursa: europalibera.org
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro