Declaraţii susţinute de vicepremierul Viorel Ştefan cu privire la execuţia bugetară

Galerie foto Viorel Ştefan: Bună seară! Aş dori in calitatea pe care o am de vicepremier al Guvernului Romaniei, coordonator al activităților economico-financiare, să vă prezint informațiile privind execuția bugetară, pe care Guvernul le are disponibile la această oră şi ele vizează rezultatele la patru luni, deci trimestrul I plus luna aprilie. Fac precizarea că aceste cifre sunt asumate de Guvern, asupra lor nu există nicio indoială asupra exactității acestor cifre. Atunci cand Ministerul de Finanţe va obține informațiile complete pentru a raporta execuția pe luna aprilie, deci respectiv pe 25 mai, vom veni in completarea cifrelor pe care vi le prezint in această seară. V-aş ruga, dacă se poate, pe primul slide. Observăm că la patru luni, ianuarie-aprilie 2018, veniturile bugetului general consolidat se situează la nivel de 89,6 miliarde lei. Prin comparație cu aceeași perioadă a anului 2017, creșterea inregistrată este de 11,8%. 89,6 include atat sumele incasate din activitatea ANAF-ului, cat şi sumele care se incasează din alte operațiuni, care nu sunt gestionate de ANAF, cum ar fi fondurile europene, operațiuni financiare, operațiuni de capital şi altele asemenea. Următorul slide vă prezintă pentru a sugera trendul in realizarea veniturilor bugetare in Romania, o situaţie comparativă pentru intervalul 2014-2017, din care rezultă in mod evident că singurul an in care s-a inregistrat o cădere, o prăbuşire - am putea spune - a veniturilor bugetului general consolidat este anul 2016, cand veniturile au scăzut cu 4,4% faţă de anul precedent 2015. Pe următorul slide aş vrea să ne uităm impreună şi să vedem evoluția veniturilor in corelație cu evoluția creşterii economice. In 2017, observăm că pe fondul unei creșteri economice de 6,9% s-au realizat venituri bugetare mai mari cu 12,5% faţă de anul precedent şi, de asemenea, dacă ne uităm pe evoluțiile in intervalul 2014-2017, observăm că singurul an care se abate de la trendul crescător este anul 2016, cand pe fondul unei creșteri de 4,8%, inregistrăm acea cădere a veniturilor bugetare cu 4,4%. Mai departe, sigur că determinantă este performanţa modului in care acţionează ANAF-ul. De aceea, am pregătit şi vreau să vă prezint o situaţie a veniturilor realizate, gestionate, incasate de către ANAF. Aveţi in faţa dumneavoastră o prezentare pentru primele patru luni din anul 2018, prin comparaţie cu acelaşi interval de timp din 2017. Observăm că in ianuarie 2018 creşterea veniturilor colectate de ANAF a fost de plus 8,8% faţă de 2017; in februarie 17,4%; in martie o creştere mai mică faţă de anul precedent, de doar 5,4%, iar in aprilie 17,2%. Putem trage concluzia că in interiorul ANAF-ului lucrurile merg spre bine, de la 8,8 in ianuarie la 17,2% in aprilie, apreciem că evoluţia este pozitivă şi corespunzătoare. Un total al veniturilor realizate, pe următorul slide, un total al veniturilor realizate colectate de către ANAF pe primele patru luni ne indică o creştere de 11,8%, adică de la 68,4 miliarde realizate in patru luni, 2017, la 76,5 miliarde, adică 11,8% creştere in intervalul ianuarie-aprilie 2018. Sigur, ANAF-ul lucrează in baza unui program şi atunci, corect este, alături de comparaţia cu nivelurile anului precedent, să facem o analiză şi in legătură cu modul in care au fost atinse ţintele programate. Şi aveţi in faţa dumneavoastră această situaţie. Deci, faţă de program, ANAF, in ianuarie 2018, a realizat venituri cu 8,2% faţă de cele programate, mai mari, in februarie cu 1,9%, in martie este o cădere de venituri cu 6,3% faţă de cele programate, iar in aprilie 2,9% plus faţă de veniturile programate. Mă simt obligat să fac o precizare in legătură cu nerealizarea din martie. Atunci, in economia romanească s-au intors circa un miliard de euro. Este vorba de suma rambursată din TVA-ul colectat către operatorii economici, vorbim de peste patru miliarde de lei, aproape un miliard de euro, care au fost rambursaţi operatorilor economici şi acest lucru se reflectă in execuţia lunii martie. Efectele pozitive ale reintoarceri in economie a acestei sume se vor reflecta in evoluţiile perioadelor următoare, cu siguranţă! Următorul slide ne prezintă realizările ANAF-ului, colectările ANAF-ului, pe primele patru luni, faţă de sumele programate. Deci, pe patru luni faţă de un program de 75,5 miliarde de lei, ANAF-ul a colectat un miliard de lei in plus, adică, in termeni relativi, un plus de 1,4%, adică 76,5 miliarde lei. Putem trage concluzia că ANAF-ul şi-a făcut treaba in primele patru luni ale anului 2018. O să doresc să ne uităm impreună la cateva..., in structura colectărilor ANAF-ului la cateva poziţii de impozite şi taxe, acolo unde cifrele sunt definitive. Avem informaţiile la zi. Şi putem spune că in ceea ce priveşte impozitul pe venit, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, respectiv primele patru luni, cand s-au incasat 10 miliarde de lei din impozitul pe venit, in acest an, ANAF-ul a incasat doar 8,2 miliarde de lei, mai puţin 18,2%. Cu precizarea că, incepand cu 1 ianuarie 2018 cota de impozitare a veniturilor a scăzut de la 16% la 10%. Dacă efectul s-ar fi transmis aritmetic in colectarea ANAF-ului ar fi trebuit să avem o nerealizare de 36-37%. Ori observăm că nerealizarea este doar de 18,2%, acest lucru fiind explicat prin creșterea bazei de impozitare, urmare creșterii veniturilor salariale pe de o parte, iar pe de altă parte prin creșterea numărului de locuri de muncă. Cele două elemente au făcut ca 50% din efectul diminuării cotei să fie absorbit și in execuție regăsim doar jumătate din efectul reducerii cotei de impozitare de la 16 la 10%. Cred că ar trebui să ne uităm... să privim situația colectării pe impozit de venit impreună cu situația colectării pe contribuții de asigurări sociale. Și aici observăm că cifrele au crescut de la 22,5 miliarde in ianuarie-aprilie anul trecut la 30 miliarde in ianuarie-aprilie acest an, adică o creștere de 33,6%. Cu precizarea că aici sunt două elemente care au determinat această evoluție: transferul contribuțiilor de la angajat la angajator a generat o creştere de 20% a incasărilor pe contribuții de asigurări sociale, iar pe diferenţa de 13,6 puncte procentuale creşterea se explică prin creşterea nivelului de salarizare şi a numărului de locuri de muncă. Dacă punem impreună cele două poziţii bugetare, impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale observăm că creşterea este consistentă, este substanţială in raport cu anul precedent. Am auzit zilele acestea ingrijorare mare in legătură cu modul in care sunt gestionate impozitele, taxele indirecte, respectiv accize şi taxa pe valoarea adăugată. Uitandu-ne la cifrele pentru anul 2018 constatăm că la capitolul accize creşterea de venit este consistentă şi este mult peste ceea ce ar fi trebuit să genereze creşterea economică, respectiv creşterea consumului. Vorbim de o creştere de 14,7%, adică 8,8 miliarde faţă de 7,7 miliarde, adică 1,1 miliarde de lei in plus s-au colectat in patru luni 2018 faţă de acelaşi interval in 2017. La taxa pe valoarea adăugată, sigur, creşterea este mai puţin spectaculoasă, este de doar 1,1%, de la 17,3 la 17,5%. Eu aş reveni aici cu ceea ce am spus anterior că in luna martie s-au returnat in economie circa un miliard de euro din rambursarea taxei pe valoarea adăugată. Dacă nu s-ar fi intamplat acest lucru cifra pe primele patru luni ar fi fost evident mai ridicată. Pe partea de cheltuieli, aş vrea doar cateva elemente unde cifrele sunt finalizate şi putem să le comunicăm fără riscul de a fi obligat să revenim asupra lor. In patru luni din anul 2018 s-au realizat investiţii in valoare de 5,9 miliarde de lei. Prin comparaţie cu anul precedent, inseamnă o diferenţă de la simplu la dublu, de la 2,9 miliarde la 5,9 inseamnă, aritmetic, o creştere de sută la sută. Următorul slide ne prezintă situaţia deficitului. Eu aş vrea să-l analizăm impreună cu cifra de investiţii realizate, pentru că, ştim cu toţii, există o regulă de aur, aş putea să spun, in gestiunea bugetului ca atunci cand se realizează deficite, deficitul să finanţeze investiţiile. In momentul in care se creează un decalaj intre nivelul deficitului sau investiţiile devin ca nivel sub nivelul realizat de investiţii, atunci apare un pericol. Pe primele patru ale anului 2018 observăm că aceste cifre sunt sensibil egale sau, altfel spus, deficitul realizat in proporţie de 98% a fost utilizat pentru finanţarea investiţiilor. Am prezentat mai devreme cateva cifre care caracterizează performanţa ANAF-ului, acum aş vrea să vorbesc despre sume care nu sunt colectate de ANAF şi mă refer la capitolul Sume primite de la Uniunea Europeană. In primele patru luni Romania a incasat 5 miliarde de lei. Dacă ne raportăm la acelaşi interval al anului trecut, inseamnă o creştere de 28%. Dacă privim pe următorul slide evoluţia din 2013 pană in 2017 inclusiv, deci ultima execuţie anuală, imi pare rău, dar nu observăm că singurul an in care sumele incasate, primite de la Uniunea Europeană au inregistrat niveluri foarte scăzute este anul 2016. Anul 2017 s-a situat ca nivel de performanţă la nivelul anului 2015, mai mult sau mai puţin, 17,4 versus 17,1 - 2017 - miliarde lei. /.../