[Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am găsit. In şedinţa de astăzi a guvernului, proiectul despre care vrem să discutăm in momentele următoare este, evident, cel care a reţinut şi atenţia membrilor executivului - ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor prevederi legate de salarizarea personalului plătit din fondurile publice, mai multe principii pe care vrem să le reclarificăm şi să spunem foarte clar că, in urma acestei ordonanţe există numai beneficii pentru o bună parte din sectorul public şi cateva elemente de clarificare pe care bănuiesc că este nevoie să le transmitem, inclusiv cele legate de cui se aplică această ordonanţă. Domnule ministru, in primul rand vreau să reamintesc faptul că premierul v-a mulţumit pentru efortul pe care l-aţi depus pentru a duce la bun sfarşit această ordonanţă impreună cu partenerii sindicali şi vă rog să prezentaţi principalele prevederi. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Meritele sunt, in mare parte, ale echipei Ministerului Muncii şi ale tuturor celorlalte ministere care au participat, ale partenerilor sociali şi, să nu uităm, că această ordonanţă, la capătul zilei, este despre oameni, despre oameni care ne-au comunicat frustrările pe care le au in sistem, ne-au comunicat incurajările pentru rezolvarea acestor disfuncţionalităţi. Ce facem noi astăzi prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă? Foarte pe scurt. Incercăm să rezolvăm, să corectăm nişte inechităţi, nişte disfuncţii majore care s-au strans de ani de zile in sistemul public de salarizare. După o incercare ratată in 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată, deşi ar fi putut să fie incepută, să fie aplicată de ani de zile. Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanţă, dar ştim exact ce rezolvăm, ştim pe ce date stăm şi ştim că peste 650.000 de oameni din sistemul bugetar vor beneficia de prevederile acestei ordonanţe. In primul rand, ne ocupăm de corecţiile care ţin de un principiu aflat şi in Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii - la muncă egală, plată egală - şi acest principiu este un principiu-cheie pe care noi il aplicăm, avand in vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, aflate in acelaşi birou aveau salarii diferite din cauza unor prevederi legale haotice din trecut. Acest lucru il corectăm. Il corectăm pentru intreaga administraţie publică din Romania, mai ales in zona funcţionarilor publici centrali şi locali. Un al doilea lucru pe care il facem este să constatăm faptul că, in sectorul de sănătate, pe langă problemele, crizele pe care le avem acum una după alta, care izvorăsc tot din trecut, observăm că există nişte disfuncţionalităţi majore in modul in care sunt salarizaţi cei din sectorul medical şi observăm că există o penurie de personal ca urmare a faptului că din ce in ce mai multe cadre medicale, in ultima vreme, in mod accelerat, au părăsit ţara. Atunci a fost necesar aici să venim cu o reaşezare a grilei, apropierea de principiile Legii-cadru nr. 284 şi rezolvarea disfuncţionalităţilor, atat pe orizontală, la nivel sistemic, in toată ţara astfel incat un medic de o funcţie şi o vechime, indiferent unde ar fi in ţară, să aibă acelaşi salariu de bază şi un lucru iarăşi important, pe verticală, ceea ce inseamnă aşezarea vechimilor ca să existe un anumit progres in carieră, pe care un cadru medical poate să il aibă. In acelaşi timp, in sistemul medical am introdus ideea de bonus de performanţă care, de la inceputul anului viitor, va reprezenta 2% din masa salarială şi va putea să fie un stimulent adiţional pentru reformele pe care colegul meu Vlad Voiculescu a inceput să le anunţe şi le va continua şi sunt convins că veţi vedea temeinicia şi inţelepciunea acestor reforme in perioada următoare a acestui an. Pentru sectorul de educaţie, in ciuda discuţiile pe care le-am avut contradictorii cu acest sector, readuc aminte problemele pe care le-am discutat cu colegii din invăţămant nu au fost pe fond. Noi venim cu o grilă la fel ca la sănătate, care are iarăşi accent pe zona de debutanţi, pe zona de funcţii auxiliare, cum ar fi informaticieni care, practice, nu mai pot fi recrutaţi in sistemul de invăţămant, intr-o lume care se bazează din ce in ce mai mult pe tehnologia informaţiei ca mijloc de educaţie şi aşezăm, atat pentru sistemul universitar, preuniversitar, cat şi auxiliar, lucrurile pe temeiul acesta al unei legi unitare, anuland, abrogand, o lege specială care a fost dată de la an la an, incepand cu 2011, este vorba de Legea nr. 63 care crea practic un statut special familiei ocupaţionale din invăţămant. Deci, practic, prin această ordonanţă de urgenţă aşezăm grila pe aceleaşi principii şi in acelaşi timp ne ducem un pas inainte către o salarizare unitară in zona publică şi pe partea de invăţămant. Evident, au existat aceste discuţii, am spus nu pe parte de fond, ci in parte de termeni şi ca să fie din nou foarte clar, vom avea 50% din beneficiile pe care le aduce grila vor intra in vigoare incepand cu 1 august acest an, 2016, iar la sfarşitul anului viitor va intra intreaga grilă cu toate beneficiile ei, din decembrie 2017 vom avea intreaga grilă aplicată, urmand ca de la 1 ianuarie 2018 să existe şi acel bonus de 2% din masa salarială şi pentru sistemul de educaţie. Nu in ultimul rand, un alt aspect important ţinea de inechităţile, de dezechilibrele din aparatul propriu central al ministerelor. Aşa cum am menţionat la ultima conferinţă de presă, există in acest moment din ce in ce mai multe posturi vacante in administraţia centrală. Este fără precedent ceea ce se intamplă şi există o corelaţie perfectă, robustă intre locurile vacante şi ministerele care au salarizarea personalului din administraţia centrală, din aparatul propriu al ministerelor, cu salariile mici, sub media din administraţia centrală. Inechitatea aici este foarte simplă. Eu am un consilier care este plătit intr-un minister de două ori mai puţin decat un consilier in alt minister şi atunci ce am făcut? Am luat ca reper o medie a salarizării in aparatele proprii ale ministerelor şi anume 70% din grila Secretariatului General al Guvernului şi am folosit-o ca reper pentru a ridica şapte ministere plus Ministerul Economiei, care ştiţi că a fost deja avut in vedere cu ceva timp in urmă, de a le aduce la acest minim de, să spunem un nivel minim de motivare, de stimulare pentru ca să se poată ocupa prin concurs poziţiile vacante. Vă aduc aminte că au existat concursuri de ocupare a poziţiilor vacante şi nu s-au ocupat. Deci, nu este vorba numai că există aceste posturi, ci lumea nu a venit pentru salariul de 1.600-1.700 de lei, cum de exemplu este la Ministerul Comunicaţiilor sau la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului şi atunci această măsură a fost foarte importantă. Aş vrea să precizez, pentru că au fost tot felul de speculaţii, că deşi intenţia noastră era evident să avem cat mai multe persoane din zona publică care să poată beneficia de aceste corecţii, de inechităţile, de distribuţiile in zona administraţiei publice centrale şi chiar şi in deconcentrate, acest lucru nu a fost posibil. Prin urmare, nu avem nicio agenţie centrală sau deconcentrată care să poată să beneficieze in acest moment, prin ordonanţă de aceste corecţii. In acelaşi timp, un alt zvon a fost legat de Administraţia Prezindenţială, guvernul nu are in această ordonanţă de urgenţă nicio precizare cu privire la Administraţia Prezidenţială, ei nu sunt incluşi in această ordonanţă, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, ceea ce se aprobă astăzi. Nu există nicio menţiune, nicio agenţie, nicio administraţie prezidenţială. Acestea sunt prevederile centrale pe care, o parte din ele, le-am mai menţionat. Este important insă să explicăm incă o dată impactul bugetar care ne-a fost totdeauna un reper in aceste discuţii, o constrangere in ceea ce priveşte modul in care putem să reuşim să rezolvăm cat mai multe lucruri. Impactul bugetar este in anul 2017, anul care ne preocupa cel mai mult, de circa 2,6 miliarde de lei. Vă anunţăm de la inceput că incercăm să rămanem in jurul 2,3 miliarde de lei iniţial, am făcut un efort care a fost posibil datorită economiilor şi poziţiilor vacante de care vă spuneam care au dus la faptul ca in zona publică, pe cheltuielile de personal, să existe aceste economii, care ne permit această sumă adiţională fără să deviem de la principiile responsabilităţii fiscal-bugetare in 2017. Readuc aminte acest 2,3 miliarde nu este suma alocată in plus. Sursa este direct legată de modul in care a fost făcută proiecţia pe termen mediu de dezvoltare macroeconomică, cadrul macroeconomic şi fiscal bugetar. Nu in ultimul rand, aş vrea să vă spun că, in spatele acestui demers care a fost un demers care a presupus zeci de ore, aproape sute de ore de consultări cu partenerii sociali. Ne-au intărit credinţa că partenerii sociali sunt rezonabili şi că au o poziţie care este legată de a construi impreună un cadru corect şi nişte politici mai bune. In Consiliul Naţional Tripartit, după cum vă spuneam, a existat mai degrabă o majoritate pentru această ordonanţă de urgenţă, pentru ceea ce poate ordonanţa să facă şi nu pentru ceea ce nu putem face şi pentru acest sprijin cu informaţii, cu idei, cu recomandări tehnice atat pentru această fază, cat şi pentru, ceea ce sper că de maine să ne apucăm impreună să lucrăm, şi anume legea unitară de salarizare pe care să o terminăm pană la sfarşitul acestui an, să putem să ducem la capăt. Şi aici cred că este un aspect foarte important cu privire la ceea ce urmează. In această ordonanţă veţi găsi ceva nou, intr-adevăr, şi veţi găsi un articol 7, la care puteţi să vă uitaţi, şi care aduce o premieră foarte importantă. Este vorba de obligativitatea tuturor instituţiilor publice şi agenţiilor de a raporta datele intr-un registru de evidenţă generală, similar cu cel pe care il cunoaşteţi pentru sectorul privat, şi anume REVISAL. Şi aici este foarte important, noi vom integra, practic va exista un singur registru, pentru care metoodologia se va stabili prin hotărare de guvern ulterior, dar vom avea, pe baza acestei prevederi, o evidenţă centralizată a tuturor angajaţilor din sectorul public. Am spus-o de mai multe ori, şi nu ca o lamentaţie, ci ca o constatare a iresponsabilităţii din trecut, in ceea ce priveşte salarizarea in zona publică şi a ignoranţei, dacă vreţi, o formă mai uşoară, dar care era de natură să permită construcţia măririlor salariale, plecand de la 300.000-400.000 de oameni intr-un sistem de 1,2 milioane. V-am spus, printr-un efort aproape sisific am reuşit să ajungem undeva la 700.000 de oameni din 1,2 milioane ca să ne fundamenteze aceste două sectoare: educaţie şi sănătate, om cu om, şi să ne permită o extrapolare cat de cat rezonabilă pentru impactul pentru celelalte sectoare. Acest lucru nu mai este posibil. Acest guvern, primul-ministru, eu personal, ne vom asuma ca oricine va dori să facă vreun calcul referitor la salarizare in această ţară să poată să aibă o bază de date ca să ştim pe ce cheltuim banii, cum cheltuim, care este salariul de incadrare de bază, care sunt sporurile, indemnizaţiile, om cu om. Este vorba de a putea avea o evidenţă a ce cheltuim, ca in orice firmă, pentru orice administrator din această ţară este firesc să ştii efectiv care sunt cheltuielile de personal, dar nu agregat, să le poţi urmări individual şi cred că această prevedere nu este doar o prevedere simbolică, care inseamnă de fapt o nouă paradigmă in a crea politici salariale bazate pe evidenţe, pe date, ci este o măsură extrem de concretă care va reaşeza şi va pune pe cu totul alte principii posibilitatea de a lucra pe o lege de salarizare unitară care să aibă sens şi să putem testa, să putem modela intr-un mod in care multe alte state o fac deja. Acestea sunt elementele principale, repet, pe care le avem in vedere. Sunt multe poveşti in spate. Poveşti cu oameni, despre oameni şi acest lucru aş vrea să-l mai subliniez in incheiere. Indiferent de orgoliile, de infierbantările, de dezbaterile pe care le-am avut in această perioadă, ceea ce este important este increderea pe care o putem avea in cadrul sistemului public, intre sistemul public şi salariaţii pe care ii avem, angajaţii, cei care contribuie la politicile publice zi de zi şi, mai ales modul in care ne prezentăm in societate. Pană la urmă, bugetul este format din banii fiecăruia dintre noi, agenţi privaţi, persoane individuale, şi trebuie să ai un respect pentru modul in care aloci resursele. Cred că acest lucru este una dintre responsabilităţile principale ale statului. Iar ce facem noi astăzi este să avansăm incă puţin intr-o direcţie de responsabilitate, de asumare de a putea să inţelegem cu adevărat cum se poate organiza un sistem mai eficient. Şi mulţi au venit şi au spus: bun, discutaţi de corecţii, dar care sunt măsurile de reformă in spate şi credeţi-ne că, in restul anului, in cealaltă jumătate a anului, exact pe aceste lucruri ne vom concentra. Veţi vedea atat in zona administraţiei publice, cat şi in cele două sectoare, sănătătate şi educaţie, faptul că vor exista lucruri care se vor mişca pentru a putea, intr-adevăr, să imprimăm măcar o dezvoltare eficientă a administraţiei publice in continuare. Mulţumim incă o dată tuturor celor care au participat in proces, mulţumim oamenilor pentru inţelegerea pe care au avut-o, mulţumim tuturor cetăţenilor pentru modul in care vor inţelege in continuare să aibă incredere că acest guvern tehnocrat, aşa cum este el, de fapt lucrează cu oameni, pentru oameni şi spre binele oamenilor. Mulţumesc foarte mult! Dan Suciu: Mulţumesc şi eu. Dacă aveţi intrebări pentru dl. ministru. Reporter: In legătură cu acel bonus de performanţă, ne puteţi preciza cum se va calcula, cine va stabili, cine va primi aceste bonusuri de performanţă? Dragoş Pislaru: Sigur, am precizat-o, nu am foarte multe lucruri de adăugat in acest moment, am spus că bonusul de performanţă va depinde de anumite condiţii de reformă care sunt sistemice şi de criterii de performanţă care vor fi stabilite la nivel-cadru in sistem, dar monitorizate la nivel de unitate. Discutăm aici de sistemul de sănătate - spitale - şi de sistemul de educaţie, adică şcoli, universităţi, instituţii de invăţămant. Impreună cu colegii mei din guvern şi asumat de intregul guvern vom lucra pentru a putea defini, prin hotărari de guvern, aceste condiţii de reformă şi criterii de performanţă in restul acestui an, astfel incat să setăm foarte clar aşteptările şi să putem implementa chiar de la 1 ianuarie, aşa cum a fost discuţia, bonusul de performanţă pe partea de sănătate, urmand să mai avem incă puţin timp, poate intr-un sistem de educaţie care este, şi ca mărime, mai mare şi poate are nevoie de mai mult timp pentru a stabili modul in care putem defini corect aceste criterii de performanţă şi in această zonă. Reporter: Spuneaţi mai devreme că v-aţi ocupat de poveşti cu oameni şi despre oameni. Să vă citesc puţin articolul 2 din forma preliminară a OU, alineatul 1: Incepand cu luna august 2016, salarizarea pentru funcţiile din cadrul Administraţiei Prezidenţiale se stabileşte la nivelul maxim de salarizare aflat in plata aferent funcţiilor din cadrul serviciilor Parlamentului. Unde a dispărut acest articol? Dvs. spuneaţi mai devreme că nu s-a pus in niciun moment problema. Dovada este insă OU, draftul iniţial, că s-a pus in problemă aceste corecţii şi la nivelul Administraţiei Prezidenţiale. Cum, in forma finală a ordonanţei, nu au mai apărut aceste prevederi? Dragoş Pislaru: Aş vrea să dezaprob ferm zvonurile şi modul in care au fost exacerbate aceste zvonuri in ultima vreme. Noi am avut public doar două variante: o variantă care a fost cea de pe 17 mai in care nu găsiţi niciun fel de referinţă, nici la agenţii, nici la Preşedinţie şi a doua variantă pe care o veţi găsi astăzi pe site, varianta aprobată. Toate informaţiile care au plecat, aşa cum vă place dvs să spuneţi, pe surse, aceste informaţii nu au fost niciodată confirmate de guvern, niciodată nu au fost asumate de către guvern şi, prin urmare, să mă rugaţi să comentez ceva care niciodată nu a fost in discuţie oficial pus de guvern mi se pare, pur şi simplu, zvonistică. Reporter: Vorbeam neoficial, nu oficial. Dragoş Pislaru: Neoficial sau oficial este acelaşi lucru. Eu vă pot spune foarte clar. Reporter: Nu este acelaşi lucru. Dragoş Pislaru: Guvernul, primul-ministru, guvernul, ministrul muncii, nu aprobă astăzi in OU nicio prevedere legată de Administraţia Prezidenţială. Mai explicit de atat nu se poate spune. Restul zvonurilor sau textelor parţiale... Reporter: Dar au existat discuţii cu sindicatele, cum puteţi să /.../ că nu au existat... Dan Suciu: Nu vă supăraţi, au fost foarte multe variante şi foarte multe discuţii cu sindicatele. Dragoş Pislaru: Exact. Dan Suciu: Discutăm despre un document finalizat care are referinţe la 650.000 de persoane. Reporter: Eu mă refeream foarte clar dacă /.../ luat in calcul această corecţie şi /.../ Administraţiei Prezidenţiale. Dan Suciu: Eu vă răspund foarte clar. Vreţi să puneţi o intrebare punctuală... Reporter: Vă rog foarte mult lăsaţi-mă să-mi termin dialogul cu dl ministru. Dan Suciu: Vă rog, n-aveţi un dialog. Aveţi voie să puneţi intrebări, pentru că e conferinţă de presă, scuzaţi-mă că intervin. Reporter: Imi răspundeţi vă rog frumos dacă aţi luat in calcul... Dragoş Pislaru: V-am spus: eu mă uit in textul ordonanţei care a fost aprobat astăzi şi vă spun, cu fermitate şi claritate, cred că vorbim cu toţii limba romană, pană la proba contrarie... Reporter: Cu siguranţă. Dragoş Pislaru: Vă rog, lăsaţi-mă să termin. Mulţumesc. Nu există vreo prevedere care să fie altceva decat aparatul propriu al ministerelor din raţiuni care ţin de resursele bugetare existente. Orice aţi văzut altceva sunt, pur şi simplu, ceea ce spuneţi dvs informaţii care vin neoficial. In acest moment eu vă spun că acest guvern nu are in acest act normativ nicio prevedere in acest sens. Cred că este destul de clar. Mulţumesc. Reporter: Impactul bugetar pentru 2016 care va fi şi de unde va fi acoperită suma? In urma rectificării bugetare, presupun că se vor face nişte realocări de sume. Vor fi tăiate sume de la investiţii sau cum? Dragoş Pislaru: Da, aici lucrurile sunt foarte clare. Impactul bugetar pe 2016 este in jur de 870 de milioane. Ceea ce trebuie să reţineţi este aşa: că la CNT - Consiliul Naţional Tripartit - deşi dna ministru a finanţelor nu este membru in CNT, este dl preşedinte Ghizdeanu de la Comisia Naţională de Prognoză, a venit dna ministru şi i s-a pus direct intrebarea legată de sursele de finanţare. Şi a spus foarte clar: avem in acest an o parte din surse sunt legate de economiile de personal. Avem poziţii vacante in administraţia centrală ca in nici un an, ceea ce este foarte important de reţinut. Deci asta este prima sursă importantă. A doua sursă foarte importantă şi aici a fost dat ca exemplu Ministerul Economiei, există reducere de cheltuieli de funcţionare. Practic, nu ştiu dacă sunteţi la curent, prin singurul fapt că au existat nişte măsuri in cadrul guvernului de a reduce cheltuielile, vă aduc aici, spre exemplu, sediul din Primăverii al fostei Agenţii pentru Investiţii Străine care, pur şi simplu, s-a constatat că era ţinut de 50 de oameni care plăteau o chirie de circa 600.000 de lei pe an. Şi aceste tipuri de măsuri, cu miniştrii care s-au ocupat de aceste lucruri, energie, economie, şi practic sunt mai toţi colegii care sunt angrenaţi in acest lucru, au dus la o altă serie de economii. In acest context şi in contextul in care, pentru acest an, erau 800 de milioane deja alocaţi pentru această măsură incă de cand doamna ministru Costea se ocupase de acest proiect, discutăm de cei 70 şi ceva de milioane care sunt, intr-adevăr, adiţionali şi care sunt, ca surse de proveninenţă, veniţi din această resursă de care discutăm. Pentru anul viitor există o diferenţă, aşa cum, adică vreau să se inţeleagă foarte clar, anul viitor suma prognozată pentru creşterea masei salariale era de 2,3 miliarde şi anul viitor, cand se va face bugetul, intr-adevăr va trebui să vedem, fie să mizăm din nou pe ideea de eficienţa cheltuielilor banilor publici şi aici vă aduc in atenţie mai ales măsurile care ţin de achiziţiile publice centralizate şi de alte măsuri care să merite să coboare exact cheltuielile de funcţionare, cu ideea ca să incercăm să recuperăm aceşti 300 de milioane fără să afectăm obiectivele de investiţii. Deci, este foarte important să definim separat cei doi ani. 2016 este pe bugetul in curs, in care, dacă ai fi afectat la rectificare bugetul de investiţie, ai fi avut o problemă şi nu este cazul, iar in 2017 intr-adevăr lucrurile se pot reaşeza in buget, incercand să avem, să imprimăm o tendinţă de eficientizare suplimentară. Mulţumesc. Reporter: Posturile vacante şi bugetate, in momentul acesta, cate sunt şi cate vor fi tăiate? Dragoş Pislaru: Deci nu este vorba de a tăia din posturi in acest moment, cat incercăm, anumite ministere din acestea, unde avem realinierea la 70% din SGG, să le ocupăm. Deci, sunt poziţii-cheie care ne grevează in modul in care se derulează politicile publice. Un număr exact legat de cate posturi vacante sunt in sistem nu am acum cu mine, dar, evident, le pot comunica ulterior. Dan Suciu: Doar ca vă să adaug cateva elemente de clarificare. Aceste posturi au fost bugetate pe tot parcursul anului 2016. Aşadar, deja suntem cu 6 luni de economii pe o bună parte din aceste posturi. Deci, banii aceştia pot fi realocaţi pentru această majorare salarială, dacă vorbim de anul 2016. Dragoş Pislaru: Da. Mulţumesc pentru precizări. Deci, posturi vacante bugetate in bugetul de stat. Da. Dan Suciu: Dacă mai aveţi intrebări pentru dl ministru, dacă nu, dle ministru, vă mulţumesc foarte mult. Răman să prezint detalii legate de şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dragoş Pislaru: Mulţumesc şi eu. Dan Suciu: Mulţumesc. Mergem mai departe. Vreau să vă prezint, pe scurt, proiectul de lege privind abilitatea guvernului de a emite ordonanţe simple pe durata vacanţei parlamentare, care a fost astăzi in guvern. Cum ştiţi, inaintea fiecărei vacanţe parlamentare, există această procedură pentru a defini cadrul de acţiune al guvernului, din perspectiva aceasta, in perioada imediat următoare. Sunt mai multe domenii care s-au inscris in acest proiect de lege pentru a putea emite ordonanţe simple. E vorba de finanţe publice, dezvoltare regională, afaceri interne, cultură, fonduri europene, agricultură şi dezvoltare rurală, sănătate, comunicaţii. Cateva exemple de ordonanţe pe care guvernul le va susţine in perioada următoare: la finanţe publice şi economie - rectificarea bugetului şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale, modificarea şi completarea Legii privind Codul Fiscal, măsuri privind autorizarea şi plata obligaţiilor fiscale la organismele internaţionale. La dezvoltare regională: modificarea şi completarea ordonanţei guvernului pentru infiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, infiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, modificarea şi completare ordonanţei privind măsuri pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente. Afaceri interne: măsuri privind stabilirea şi modificarea unor tarife pentru serviciile prestate in regim de urgenţă pentru populaţie. Fonduri europene: modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru un ciclu 2014-2020 sau prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute in obţinerea şi utilizarea fondurilor europene. In agricultră şi dezvoltare rurală: modificarea şi completarea unor acte normative in domeniul agriculturi şi dezvoltării rurale, vorbim de capitole care ţin de priorităţi ale acţiunii guvernamentale atat in ceea ce priveşte economia, cat şi dezvoltarea regională, afacerile interne, debirocratizarea, pentru că o bună parte din elemente ţin de debirocratizare, sau educaţie şi sănătate. Pentru că şi la sănătate sunt multe acte normative avute in vedere, completarea ordonanţei guvernului privind organizarea şi finanţarea redidenţiatului, modificări aduse legii pentru asigurarea sumelor necesare acoperirii cu TVA aferente bunurilor, serviciilor achiziţionate in Programul de reducere a tuberculozei ş.a.m.d. Tot in şedinţa de guvern de astăzi, aşa cum a cerut primul-ministru zilele trecute, au fost două informări: una privind situaţia generată de fenomenele hidro-meteorologice din săptămanile precedente şi una privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Premierul a cerut Ministerului Afacerilor Interne să facă aceste două prezentări şi, mai mult decat atat, in ceea ce priveşte situaţia inundaţiilor, a cerut ministerelor care pot contribui şi care implicit au relaţie şi legătură cu situaţia legată de inundaţii, să se implice in evaluarea pagubelor in perioada imediat următoare, este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii şi al Mediului, pe langă, evident, Ministerul Afacerilor Interne, aşa incat in cel mai scurt timp să poată fi făcute eventuale corecţii financiare sau susţineri de plată, eventual chiar din fonduri europene, dacă situaţia poate fi clasificată ca atare şi se pot utiliza fondurile europene pentru situaţii de urgenţă de la Comisia Europeană. Doar cateva elemente legate de această informare, in bună parte din lucruri le ştiţi, pentru că dl ministru Petre Tobă le-a prezentat deja luni. Au fost emise, in prioada 24 mai - 6 iunie, 258 de avertizări şi atenţionări pentru cod galben şi portocaliu, alte 77 de avertizări de cod roşu, toate acestea au presupus măsuri din partea inspectoratelor şi a Ministerului Afacerilor Interne, punerea la dispoziţie a unor angajaţi care să reacţioneze in timp util cu mijloacele pentru a preintampina sau a evacua persoanele care se aflau in situaţii dificile. Vorbim de pagube produse la 692 de locuinţe, 1.673 de anexe gospodăreşti şi 32 de obiective economico-sociale, 658 de poduri şi podeţe, au fost inundate peste 18.000 de hectare de terenuri agricole şi, pentru o anumită perioadă de timp, au fost unele drumuri sau tronsoane de cale ferată afectate, este vorba de 11 kilometri şi 400 de drumuri naţionale, alte cateva tronsoane de drumuri judeţene şi unul de cale ferată. Este de subliniat faptul că, in prezent, situaţia s-a normalizat, s-au depăşit perioadele de varf şi nu sunt localităţi izolate, iar toate aceste acţiuni pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a susţinut in această perioadă au fost apreciate la nivelul guvernului, inclusiv de primul-ministru. S-a comentat foarte mult in ultima perioadă de ce nu este acţiune la nivelul guvernului. A existat acţiune de supraveghere şi de coordonare, de implicare directă, prin mii de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că nu e cazul să se plimbe cu barca prin zonele inundate pentru a-şi arăta implicarea intr-un proces complicat şi tragic, atata vreme cat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne activitatea se desfăşoară in bune condiţii. Şi aceasta este aprecierea după evaluarea pe care ministerul a făcut-o legat de situaţia din inundaţii. In ceea ce priveşte organizarea alegerilor, buna desfăşurare a alegerilor, pentru că aceasta este concluzia care a rezultat in urma discuţiilor legate de activitatea Ministerului Afacerilor Interne in ceea ce priveşte organizarea alegerilor, dincolo de toate aspectele tehnice care presupun modificări legislative şi implicări de persoane la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul teritoriului, au fost identificate şi cateva probleme care se cer corectate pentru perioada următoare, in perspectiva alegerilor generale, şi este de spus că aici au fost o serie de neclarităţi in privinţa tipăririi unor buletine de vot care au trebuit să fie retipărite in perioada imediat inaintea alegerilor, tocmai pentru a exista aceste buletine la dispoziţia alegătorilor. Au fost greşeli in ceea ce inseamnă redactarea lor şi ministerul a propus o serie de măsuri legate in depăşirea acestor probleme de organizare la nivelul local, mai ales. De asemenea, s-a remarcat buna cooperare pe care Ministerul Afacerilor Interne a avut-o la nivel central cu autorităţile implicate in procesul electoral, vorbim de Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă şi inscrierea in parametrii bugetari aprobaţi pentru desfăşurarea alegerilor. Dacă mai aveţi intrebări legat de agenda de guvern sau alte chestiuni, vă stau la dispoziţie. Reporter: Ieri, Ministerul de Finanţe a anunţat o ordonanţă de urgenţă care ar fi urmat să rezolve situaţia de la TVR, datoriile către EBU, dacă a fost aprobată această ordonanţă şi mai exact ce prevede ea, de unde vin banii? Dan Suciu: Da. După cum vedeţi, nu a fost pe agendă o asemenea ordonanţă, ea este in discuţie publică, este in dezbatere publică in acest moment. Aş vrea să fac cateva clarificări. Nu este vorba de realocări financiare suplimentare pentru plata acestot datorii. Ceea ce se intamplă, de fapt, este crearea cadrului legal, după cum vă amintiţi, in momentul in care a apărut această dispută legată de pierderea unor drepturi de televiziune din partea TVR legate de diferite manifestări artistice sau sportive sau programe, guvernul a constatat că nu are cadrul legal pentru a interveni in sprijinul Televiziunii publice in perspectiva susţinerii drepturilor constituţionale sau obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are, scuzaţi-mă, obligaţiilor constituţionale pe care televiziunea le are in spaţiul public romanesc. In consecinţă, ceea ce va face Ministerul de Finanţe, va propune o ordonanţă de urgenţă care să creeze acest cadru prin care o parte din suma pe care televiziunea o primeşte de la bugetul central pentru susţinerea unor relee şi a spaţiilor de transmisie, adică cheltuieli cu inchirierea spaţiilor şi circuitelor pentru agenţii economici din domeniul comunicaţiilor, aşa se numeşte acest articol bugetar bine definit, pe baza căruia se fac transferurile bugetare, deci aceşi bani care deja sunt alocaţi in momentul in care se constituie bugetul, pot fi utilizaţi de Televiziunea publică, prin intermediul Ministerului de Finanţe, pentru plata datoriilor la EBU. Această plată a datoriilor la EBU este urgentă şi imperioasă pentru că, dacă nu se va face in perioada imediat următoare, Televiziunea publică va fi eliminată din sistemul european de televiziune, in consecinţă va pierde accesul la o serie de manifestări sportive şi programe pe care le are pe baza participării la acest ansamblu al televiziunilor publice naţionale. Aşadar, nu vorbim de bani suplimentari alocaţi Televiziunii publice, vorbim de crearea cadrului legal pentru ca o parte din fonduri, care rămaneau de obicei, an de an, necheltuite, să fie utilizate de data aceasta pentru plata acestei datorii. Nu puteau fi utilizaţi pentru că presupuneau, erau pe altă linie bugetară, era o altă sursă financiară pentru televiziune, cu dedicaţie specială şi, in consecinţă, din acest punct de vedere, nu puteau fi utilizaţi de Televiziunea publică. Facem această modificare acum pentru că mai sunt două lucruri pe care vrem să le menţionăm. In primul rand, avem de dat această, sigur Televiziunea publică este sub controlul parlamentului dacă pot să spun aşa, este o instituţie subordonată parlamentului şi parlamentul a primit, din partea Ministerului de Finanţe, o serie intreagă de modificări sau propuneri de modificări legislative pentru o bună gestionare, din perspectiva Ministerului de Finanţe, a situaţiei financiare. Urmează să vedem ce face Parlamentul Romaniei, dar trebuie să constatăm că in acest moment avem o conducere a Televiziunii Romane, ceea ce nu se intampla acum cateva luni, cand a apărut această discuţie. A fost una din cerinţele noastre de a avea o conducere la nivelul Televiziunii Romane, cu care se poate discuta şi căreia i-am solicitat, şi prin reprezentantul guvernului in Consiliul de Administraţie, şi această solicitare a fost acceptată, un plan de restructurare in perioada imediat următoare, in 30 de zile, Televiziunea publică va prezenta un plan de structurare şi de acţiuni in perioada imediat următoare pentru anii care vin, aşa incat să putem lega acest ajutor financiar şi de elementele de structură, de reformă, de care Televiziunea publică are nevoie in perioada imediat următoare. Acest lucru cred că l-am subliniat de cateva ori, in ultimele luni. Aşadar, acestea sunt două elemente suplimentare care au determinat guvernul să intervină in această chestiune care, repet, este urgentă, dacă nu se va face in perioada imediat, in următoarele zile, televiziunea işi va pierde dreptul de a fi parte a sistemului european de televiziune. Reporter: Aplicand această ordonanţă, avem garanţia că toate meciurile vor fi putea fi difuzate aşa cum era programat? Dan Suciu: Nu vreau să intru eu in programul Televiziunii Romane. Programul Televiziunii Romane presupune un acord cu EBU şi, pe baza acestui acord, toate manifestările sportive sau culturale pe care EBU le difuzează in sistemul centralizat european, vor fi parte şi a programelor Televiziunii Romane, dacă televiziunea decide. Reporter: Spuneaţi că este o chestiune de cateva zile. Cand veţi adopta această ordonanţă? Dan Suciu: Probabil săptămana următoare, dacă avem toate avizele şi indeplinim procedurile legale. Reporter: Au existat şi intalniri cu conducerea Televiziunii Romane? Dan Suciu: Ministerul de Finanţe a ţinut in permanenţă legătura şi a discutat cu conducerea televiziunii, da. Reporter: Care este poziţia faţă de acţiunea fără precedent a DG Competition de control asupra Transgaz, Romgaz şi Petrom? Dan Suciu: Sunt companii, sigur, unele de stat, altele in care statul are o participare minoritară, dar sunt entităţi juridice independente care se supun unui control procedural in limitele procedurale bine determinate pe care le face DG Competition. Nu avem nimic de comentat in această privinţă, aşteptăm să vedem rezultatul investigaţiei şi să luăm notă de el. Este o acţiune care se desfăşoară in cadru legal, bine constituit, privim şi noi cu interes şi cu preocupare in legătură cu această acţiune de control, dar repet, ea are loc la companii private şi publice care au responsabilitatea proprie a activităţii lor. Ele nu sunt companii subordonate, intr-un fel, guvernului, chiar dacă sunt instituţii publice. Reporter: Legat de TVR, aţi folosit termenul de ajutor financiar şi plan de restructurare pe care il presupune un ajutor financiar. Aţi notificat cumva Comisia Europeană privind acest...? Dan Suciu: Nu. Vă spun, acest transfer financiar nu este un ajutor financiar. Reporter: Aşa aţi spus dvs. Dan Suciu: Da. Am spus, dar haideţi să fac rectificarea, dacă aţi inţeles-o in termen de ajutor financiar care se oferă şi in economie. Nu este vorba de asta. Este vorba de capacitatea Televiziunii publice de a utiliza fonduri de pe altă linie bugetară. Reporter: Dar asta ar insemna că nu este vorba de un ajutor financiar, nu se inscrie in categoria asta şi, din punctul dvs. de vedere, nu trebuie notificată Comisia? Dan Suciu: Nu ştiu dacă s-a... știu că este un dialog in curs cu Comisia Europeană, nu ştiu dacă acest dialog este legat strict de acest aspect sau de aspectele legate de toată datoria publică a Televiziunii Romane, inclusiv Consiliul Concurenţei este implicat in această chestiune, aşa că mă aştept ca legătura cu Comisia Europeană să fie realizată. Repet, nu ştiu punctual dacă pe un aspect sau pe altul s-a discutat mai mult sau mai in detaliu. Reporter: Ministerul Sănătăţii a postat, in transparenţă decizională, in data de 5 iunie, un proiect de ordonanţă de urgenţă care conţine aceleaşi prevederi precum proiectul de lege care a fost aprobat de guvern pentru implementarea Directivei 40/2014. Ieri, Senatul a aprobat acest proiect de lege, in momentul de faţă acelaşi iniţiator are două proiecte de acte normative concurente. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, in acest moment iniţiatorul, respectiv guvernul, nu poate să retragă acest proiect de lege, trebuie să ajungă la ultima Cameră sesizată, Camera Deputaţilor, ce va face guvernul, ce măsuri identifică? In momentuul de faţă una dintre variante este să se ceară, de către Executiv, parlamentarilor renunţarea la toate articolele care prevăd modificări potrivit Directivei 40/2014. Dan Suciu: Nu am detalii in legătură cu chestiunea pe care o semnalaţi. Reporter: Dar ştiţi despre ce...? Dan Suciu: Nu, nu ştiu. Nu am detalii şi nu ştiu. Reporter: As vrea să vă intreb, am văzut că a fost dat un ajutor pentru medicul şi asistentul de pe elicopterul SMURD, aș vrea să vă intreb dacă ştiţi cumva care este suma pe care a dat-o MAI pentru pilot şi copilot? Dan Suciu: Nu. Vă rog, intrebaţi la nivelul ministerului, dar există la nivelul MAI există proceduri deja bine stabilite in privinţa ajutorului acordat, mă aştept să fie undeva similar cu suma pe care am acordat-o celor care erau angajaţii SMURD. Reporter: In situaţia dezinfectanţilor mai sunt noi date venite după controalele care le-aţi făcut? Dan Suciu: După cum ştiţi, Ministerul Sănătăţii are in preocupare semnificativă şi este foarte implicat in această chestiune, aţi văzut şi zilele trecute, au fost comunicate la nivelul Ministerului Sănătăţii legate de anumite investigaţii pe care le fac la nivelul spitalelor in privinţa dezinfectanţilor pe care ii utilizează, un caz, din păcate, semnalat şi la Craiova, o neglijenţă probabil a personalului de acolo, urmează să mai facă cateva investigaţii legate de asta şi cateva controale care, insă, să fie la nivelul unor centre de cercetare acreditate, pentru a avea garanţia unor rezultate corecte. Ministerul va veni cu detalii pe măsură ce acest proces de investigare şi de testare a dezinfectanţilor va continua. Reporter: Dar sunt, pană acum, rezultate pentru verificarea dezinfectanţilor de la alţi producători faţă de Hexi Pharma? Dan Suciu: Nu, am anunţat că vom face acest control şi imediat ce vom avea rezultate, vi le vom face public evident. Reporter: A trecut moţiunea simplă legată de ministrul agriculturii. Care este pozitia guvernului faţă de această chestiune şi dacă există vreo temere că ar putea fi schimbat şi dacă va fi schimbat ministrul? Dan Suciu: Sunt convins că premierul va urmări cu atenţie acest rezultat şi că va trage concluziile care se impun, nu vreau să anticipez, dar evident că punctele de vedere ale parlamentului interesează totdeauna la nivelul guvernului şi deja o moţiune simplă trecută presupune un punct de vedere al parlamentului in legătutră cu activitatea unui minister. Sunt lucruri cu care, evident, nu suntem de acord in ceea ce priveşte moţiunea respectivă, dar, pe măsură ce vom vedea detalii, vom veni cu un punct de vedere mai consistent. Reporter: Aceste ordonanţe de urgenţă privind SRTV, afectează practic legea SRR şi SRTV? Reprezintă o modificare la această lege? Dan Suciu: Nu, nu este o modificare la acea lege. Nu. Acea lege este o lege organică, nu putem face modificări. Reporter: Şi o a doua intrebare, cu toată intelegerea faţă de colegii dvs. de la SRTV. In cazul in care se acordă astfel de ajutoare, SRR ar putea beneficia şi el de un astfel de ajutor? Dan Suciu: Din cate ştiu, nu este membru EBU, nu? Reporter: Ba este. Dan Suciu: Iertaţi-mă, noi facem următorul lucru in acest moment. Creăm posibilitatea ca TVR să-şi plătească o serie de datorii la EBU. Asta este ceea ce facem, nu plătim nici datoriile pe salarii, nici celelalte datorii către furnizori, nici datoriile pe care TVR le are faţă de angajaţii care au pierdut procese in instanţă. Toate aceste datorii răman in picioare şi evident că ne interesează modul in care TVR va gestiona intregul proces şi va achita aceste datorii intr-un fel sau altul şi trebuie găsită o soluţie. Răman, răman, repet, cred că peste 700 de milioane de lei datorii pe care TVR le are, asta nu inseamnă că situaţia s-a schimbat fundamental la nivelul televiziunii publice, doar există cadrul sau va exista cadrul prin care TVR va putea să beneficieze de programe de calitate pe care le ia de pe reţelele internaţionale şi este de datoria, cumva, a celor care gestionează performanţa publică a unei entităţi publice, de a da această posibilitate de redresare prin accesarea acestor programe. Datoriile răman, de aceea cerinţa noastră pentru controlul cheltuielilor la nivelul TVR, disciplină in ceea ce inseamnă controlul cheltuielilor şi un plan de ...o strategie pentru următoarea perioadă in privinţa funcţionării TVR răman in continuare cerinţe foarte, foarte intemeiate. Acesta a fost şi punctul de vedere al reprezentantului nostru in Consiliul de Administraţie al TVR şi apreciem faptul că in Consiliu s-au votat aceste cerinţe, in consecinţă, vom avea şi o strategie şi un control al cheltuielilor in perioada imediat următoare. Reporter: Şi o ultimă intrebare, inţeleg că aţi modificat astăzi steagul localităţii Cernavodă, oraşul Cernavodă, in ce sens s-a modificat? Reporter: In ce sens a fost amplasată mai exact lancea, pe ce culoare şi care sunt semnificaţiile culorilor de pe steag? Dan Suciu: Imi pare rău, am avut un print alb-negru şi nu am reuşit să imi dau seama care sunt culorile, in privinţa stemei sau steagului respectiv, dar vă stau la dispoziţie cu un print color in perioada imediat următoare. Reporter: Dar ne interesa măcar de lance, dreapta sau stanga? Dan Suciu: In sus, cu siguranţă. Reporter: Legat de planul de restructurare a TVR, aţi spus că s-a discutat cu conducerea şi aceasta va prezenta un plan de restructurare in 30 de zile ... Dan Suciu: Da. Reporter: Şi pentru următorii ani? V-a spus ceva? Care ar fi...? Dan Suciu: Nu, asta a fost cerinţa noastră. Haideţi să vedem planul, vedem apoi in ce măsură Consiliul de Administraţie il aprobă, pentru că trebuie să fie asumat de Consiliul de Administraţie ca să avem un plan. Dacă nu mai aveţi intrebări, vă mulţumesc pentru participare.
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro