[Check against delivery] Dan Suciu: Bună ziua. Bine v-am regăsit. Premierul Dacian Cioloş a participat, astăzi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit. A fost o şedinţă importantă din perspectiva ordonanţei legată de salarizare şi drept pe care vrem să o avem pe masa guvernului in următoarea şedinţă de guvern. Din partea guvernului, alături de premier, au participat, evident, domnul ministru Dragoş Pislaru, a participat vicepremierul Vasile Dincu şi, in calitate de invitat, pentru că nu este membru al CNT, doamna ministru Anca Dragu, ministrul de Finanţe. A fost importantă şi prezenţa domniei sale pentru a explica intregul context fiscal-bugetar in care facem aceste modificări salariale. Concluziile CNT-ului il rog pe domnul ministru Dragoş Pislaru să vi le prezinte. Mulţumesc. Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult. Bună ziua şi din partea mea. Ceea ce a fost foarte important in această intalnire este că am respectat un proces pe care l-am promis de la inceput. Nu uitaţi că intregul demers care stă in spatele acestei ordonanţe de corecţii in salarizarea sistemului public a plecat de la o altă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit in care am stabilit principiile, am stabilit limitările. De la inceput s-a spus foarte clar că trebuie să ne incadrăm in principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi am spus foarte clar ce facem, cum facem, cu cine facem un parteneriat şi un dialog şi unde vrem să ajungem. Iar astăzi a fost o reuniune in care ne-am uitat in spate, ne-am uitat cu toţii să vedem despre ce este vorba şi am constatat cu satisfacţie faptul că există mai degrabă o majoritate a celor care sunt de acord cu adoptarea acestei ordonanţe decat invers. Ceea ce aş vrea să actualizez, ca informaţie in sfera publică, este faptul că prin includerea educaţiei ca familie ocupaţională de la 1 august 2016, cu 50% din grila pe care am pregătit-o pentru acest sector, discutăm de jumătate din numărul total de persoane salarizate in sectorul public care vor beneficia, intr-un fel sau altul, de corecţiile disfuncţionalităţilor existente in sistem pe care le avem de adoptat. Noi avem aceste disfuncţionalităţi de ani de zile şi, practic, nu au fost atinse prin diversele intervenţii din trecut, ba, mai mult, au fost chiar agravate. Ceea ce cred că este iarăşi foarte important in discuţia de astăzi este consensul pe care l-am avut cu toţi partenerii sociali cu privire la datele cu privire la salarizare. Şi aici am spus-o şi eu, o spun şi partenerii sociali, faptul că in acest moment avem undeva la 700.000 de persoane dintr-un 1.200.000 dacă le ştim salariile efectiv şi pentru restul nu le ştim exact, mai ales in zona de administraţie publică locală, este inacceptabil pentru a putea să construieşti un sistem de salarizare. Şi aceasta este o moştenire a trecutului in care, practic, aceste detalii erau considerate relativ neimportante, scopul fiind mai degrabă populist de a rezolva problema unei presiuni de cu totul altă natură decat profesională in ceea ce priveşte modul in care se aşează grila şi/sau salariile in plată. Ceea ce cred că este, iarăşi, foarte important, reiau discuţia, pe partea legată de limitările de sumă de buget, impreună cu colegii de la Ministerul Finanţelor Publice am incercat să nu existe derapaje majore. Acesta este motivul pentru care ne-am concentrat pe ce putem să facem şi nu pe ceea ce nu putem să facem. In mod evident, dacă am fi avut o sursă nelimitată, probabil că am fi putut satisface mult mai multe nevoi, dar, respectand responsabilitatea fiscal-bugetară, acestea sunt lucrurile pe care le-am putut face in această anvelopă. Este un moment important, am primit recomandări de la partenerii sociali cu privire la lucruri care transced ziua de miercuri, cand sperăm să avem adoptată această ordonanţă şi acest lucru ne-a dat incredere, mi-a dat mie incredere personal că putem construi in continuare pentru a ajunge la o propunere de salarizare unitară pană la sfarşitul anului şi putem, intr-adevăr, să lucrăm impreună cu partenerii sociali şi alte proiecte importante pe care le avem in agenda Ministerului Muncii şi a guvernului. Este, dacă vreţi /...;/, această deschidere ne arată că, pană la urmă, partenerii sociali sunt deschişi către /...;/, că sunt mai mult decat dornici să construiască impreună cu guvernul lucruri şi că se poate trece mai departe decat, evident, tensiunile care ţin de aşteptări care, aşa cum aş vrea să subliniez din nou, au fost mult ridicate de guvernele trecute in ceea ce priveşte posibilităţile de a rezolva salarizarea unitară in sistemul public. Cam atat aş fi vrut să adaug in acest moment. Evident, mai sunt anumite parametrizări tehnice, lucruri care se rezolvă acum, primind observaţii in procesul de avizare, dar din perspectiva aceasta echipa de la Ministerul Muncii lucrează impreună cu toate celelalte ministere să putem avea miercuri textul acestei ordonanţe pentru adoptare in şedinţa de guvern. Mulţumesc foarte mult. Dan Suciu: Aş vrea doar să mai adaug un lucru, faptul că premierul a spus explicit că inţelege toate motivele şi toate aşteptările implicate şi toate aşteptările părţii sindicale legate de această Lege a salarizării. Sunt, de bună seamă, multe din aceste aşteptări motivate şi justificate, dar că, in actualul cadru fiscal-bugetar, există o limitare, aşa cum a explicat şi domnul ministru, pe care nu o putem depăşi. Deschiderea insă, spre dialog, rămane şi este foarte important de subliniat procedura standard de dialog pe care această ordonanţă a urmat-o şi prezenţa premierului la ambele intalniri ale Consiliului Naţional Tripartit. Vă rog, intrebări pentru domnul ministru. Reporter: Concret. Tocmai am discutat cu liderii sindicali care au ieşit de la această intalnire a Consilului Naţional Tripartit şi vorbim de două voci diferite, vorbesc in grosso-modo, respectiv cei care spun, din partea de administraţie publică şi sănătate că se vor /.../ aşa cum le-am denumit, o dată de cinci procente incepand cu luna august, iar ce de a doua tranşă, cinci procente, incepand cu 1 ianuarie 2017. Liderii sindicali din educaţie sunt in continuare nemulţumiţi şi susţin că pe langă această tranşă /.../ luna august ar urma o tranşă de incă cinci procente in decembrie 2017. Ne puteţi explica? Dragoş Pislaru: Mulţumesc foarte mult pentru intrebare. Ceea ce cred că este cel mai important in discuţie este că principala nemulţumire a colegilor din educaţie, nu uitaţi că astăzi am discutat la nivel de confederaţie, nu la nivel de sindicate de ramură, principala nemulţumire a colegilor din educaţie nu este legată de fondul problemei, legată de grilă, de principiile pe care le-am respectat de la un cap la altul in tot acest proces. Ce am zis că facem, acel lucru l-am făcut. Şi este foarte important aici de subliniat că problema lor este legată de termen, că ar fi vrut ca, aşa cum există la sănătate, o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe şi la educaţie. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru şi aş vrea, dacă-mi permiteţi, să mai insist incă odată pe un lucru cheie, şi anume: nu discutăm de creşteri procentuale. Intr-adevăr, la capătul zilei, Ministerul Finanţelor impreună cu noi, cand facem calculele, arătăm indicativ cam cu cat creşte masa salarială ca urmare a proiecţiilor pe care le facem. Dar in sectorul de educaţie ceea ce facem este să eliminăm o lege specială dedicată sectorului de educaţie, Legea 63, care era o lege anuală şi se tot proroga an de an, şi o inlocuim cu un sistem care să facă un pas inainte spre legea salarizării unitare. Şi cred că acest lucru, combinat cu faptul că punem accent pe debutanţi, pe partea de jos a sistemului, pe reaşezarea unor ierarhii funcţionale şi de vechime care nu mai erau respectate, este punctul cheie. Şi reţineţi, avem o inţelegere cu partea sindicală pe ceea ce facem. Problema este de termen şi de putinţă bugetară in a ne incadra in acea limită care, v-am spus, păstrează rezonabilitatea. Pană la urmă, nu uitaţi că banii de la buget sunt bani care sunt colectaţi de la dumneavoastră, de la sectorul privat, şi că, evident, ar fi ingrijorător să depăşim posibilităţile bugetului. Deci acest lucru cred că este punctul central al discuţie pe care am avut-o cu sindicatele. Reporter: Şi discutam despre buget, dacă-mi permiteţi, impactul financiar atunci pentru anul acesta cat este şi pe următorii doi ani? Iniţial spuneaţi, in propunerea pe care aţi făcut-o sindicatelor, o anvelopă de două miliarde de lei atat pe jumătatea acestui an, cat şi pe anul viitor. Dragoş Pislaru: Pentru a preciza incă o dată sumele, discuţiile iniţiale se incadrau intr-o anvelopă de 2,3 miliarde de lei pe anul 2017, ca să vă dau foarte clar sumele. Deci anul acesta avem intre 800 şi 900 de milioane, pentru ceea ce inseamnă ultimele patru luni ale acestui an, iar anul viitor cu tot cu bonusuri de la sănătate şi modul in care sunt repartizate sumele, discutăm undeva intre 2,5-2,6 miliarde. Evident, acum au fost, inclusiv astăzi, anumite discuţii in procesul de avizare, dar undeva suntem intr-o limită care a fost considerată, impreună cu Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind rezonabilă in parametrii de dezvoltare şi modelul macroeconomic pe care-l avem pus pe masă. Dar observaţi, ca să fie foarte clar că există o suplimentare de buget care, evident, s-a dus pentru a putea acomoda această cerinţă din zona de educaţie. Pe de altă parte, neputand să acomodăm intreaga cerinţă, pentru că nu ne mai incadrăm in această rezonabilitate şi responsabilitate fiscal-bugetară. Reporter: Ca să fie clar pentru toată lumea, de la ce dată vor creşte tranşele, vor fi aplicate aceste tranşe pe fiecare domeniu in parte, şi de ce procent al majorării maselor salariale, cum aţi spus dvs., vorbim? Dragoş Pislaru: Perfect. Deci, ce se intamplă de la 1 august 2016? Ca să fie clar pentru toată lumea. Intră in vigoare toate corecţiile disfuncţionalităţilor, ceea ce inseamnă incadrarea in aceeaşi unitate, la aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime. Vă dădeam exemplu in trecut că persoane care sunt colegi de birou, cu aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, au salarii diferite. Acest lucru se rezolvă. Doi: grila pe sănătate care presupune in ansamblul său, in ansamblul /.../ pe masa salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent in acest moment, intră in vigoare incepand cu 1 august 2016, urmand ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanţă de 2% de la 1 ianuarie 2017. In ceea ce priveşte grila pe educaţie, ceea ce am făcut in textul ordonanţei, am spus: am definit grila integrală intr-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar am spus că ea intră, 50% din aceste creşteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, dar majorarea ei la nivelul intreg pe care il regăsim in grilă, intră in decembrie 2017 şi pe impact bugetar din 2018 incolo. In ceea ce priveşte ultima măsură pe care noi o adoptăm este legată de aparatele proprii ale ministerelor şi aici, fără neapărat să le denumim, discutam, aşa cum ştiţi, de circa şapte ministere şi aici măsura pe care am luat-o a fost aceea de a seta un nivel minim de 70% din grila Secretariatului General al Guvernului pentru această majorare. Deci, pe ansamblu, acestea sunt lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le menţionez. Aş vrea să mai menţionez că, de la 1 ianuarie 2018, este luat in calcul şi bonusul de performanţă, similar cu sănătatea, bonusul de performanţă pentru educaţie. Acestea sunt elementele principale. Reporter: Bun. 70% din nivelul salariilor din SGG inseamnă majorări semnificative chiar de zeci de procente pentru unele ministere. Cum justificaţi că măriţi atat de mult salariile in ministere şi in educaţie le măriţi atat de puţin? Dragoş Pislaru: Nu este vorba de o mărire salarială. Este vorba că o poziţie de consilier pe care o am intr-un minister, cum ar fi Ministerul Mediului, Ministerul Culturii este, din punct de vedere al funcţionarului public, la fel ca şi in celelalte ministere care şi-au rezolvat grilele salariale in trecut. Prin urmare, este o problemă de inechitate intre consilieri care sunt pe aceeaşi funcţie, cu aceeaşi vechime, in ministere diferite. Intr-o administraţie centrală coerentă nu poţi să ai aceste tipuri de decalaje, mai ales că ceea ce s-a intamplat in ultimii ani a fost că tot personalul valoros din ministerele care aveau grilele scăzute, frumos se ducea in ministerele care aveau grilele crescute şi in acest mod avem politici-cheie publice care sunt afectate, dar calitatea politicilor publice depinde, pană la urmă, de oamenii care lucrează. Prin urmare, nu discutăm de creşteri, discutăm de rezolvarea unor inechităţi in aparatul central. Repet, doar in aparatul propriu central pe care guvernul il are in acest moment. Reporter: Şi o ultimă precizare. Atunci, dacă tot personalul valoros s-a mutat deja pe salariile mari din alte ministere, inseamnă că majoraţi semnificativ salariile angajaţilor in ministerele unde nu prea fac performanţă. Dragoş Pislaru: Perfect. Intrebarea dvs. ar avea sens dacă nu aş avea, şi asta este un lucru pe care l-a spus astăzi in CNT doamna ministru Dragu, anul acesta, nu ştiu dacă ştiţi, facem economii pe personal pentru că, intr-un număr mare de ministere, intamplător sau nu, aş zice eu exact acelea care au salariile mici, există posturi vacante in care, deşi au fost concursuri care au fost unul după altul, nu s-au ocupat şi atunci aş indrăzni să vă dau ca replică simplul fapt că, poate că dacă am o grilă salarială care să fie la fel cu celelalte ministere şi incă o dată discutăm de nivel minim, deci nici nu discutăm să le ducem la nivel de SGG sau PS, şi atunci poate că dacă voi avea intr-adevăr un nivel salarial care să mă ducă peste 1.600 de lei intr-un minister, atunci va veni cineva la concurs şi voi putea avea oameni de calitate şi ocuparea posturilor vacante. Asta este nota pe care v-aş sugera-o de interpretare. Reporter: Vă mulţumesc pentru sugestie. O ultimă intrebare. Pe educaţie aveţi cam 160 de funcţii, dacă le impărţim pe grade şi niveluri de studii şi vechime. Dintre acestea, majorări sunt prevăzute pentru 100 dintre ele. Celelalte 60-70 au in dreptul lor procentul zero. Cand vor fi majorări şi pentru aceste funcţii din invăţămant? Dragoş Pislaru: Aşa cum vă spuneam, scopul acestei ordonanţe, chiar şi cu grila pentru educaţie, nu este acela de majorare salarială. Este acela de a aduce mai multă echitate in sistemul de educaţie. Cele 100 de poziţii din cele 160 de poziţii sunt in cea mai mare majoritate poziţii fie de debutanţi, de intrare in sistem, fie poziţii la baza piramidei, aşa cum am enunţat incă din primul CNT de la inceput, că ne preocupă nu egalitatea creşterilor, adică un 5% pe linie, ci ne preocupă ca acea creştere şi resursele pe care le avem pană la ultimul leu, să se ducă intr-o zonă in care să se rezolve echitabil modul de distribuţie a resurselor existente. Probabil, nu că probabil, cu siguranţă că dacă vă uitaţi la acele funcţii, funcţiile de care discutăm sunt funcţiile care sunt cel mai plătite din sistem, nesugerand şi este foarte importantă această subliniere, că nu ar fi şi ei indreptăţiţi la salarii mai mari in sistemul public. Dar ca să vă spun şi pe scurt răspunsul la intrebarea dvs., cand o să ne permitem in sistemul public, prin eficienţa intregului eşafodaj economic şi cu o creştere care să fie durabilă, să avem salarii mai mari in sectorul public, atunci probabil că toate funcţiile din sectorul public vor putea avea, intr-adevăr, să fie indreptăţite să poată să fie crescute, dar acum pe noi ne-a interesat echitatea in sistem, inclusiv pe zona educaţiei. Dan Suciu: Vă mulţumesc foarte mult. Ne vedem miercuri. Dragoş Pislaru: Mulţumesc mult.
Web site realizat de Dow Media servicii Web Design | Gazduire Web furnizata de SpeedHost.ro