Declarații de presă susținute de ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici

Prezentare ref simplificarea legislației achizițiilor publice Prezentare ref analiza raportului Comisiei Europene - semestrul european 2018 Prezentare ref situația la zi a fondurilor europene Galerie foto *** [Check against delivery] Eugen Teodorovici: Bună seara tuturor! Sunt mai multe documente de discutat, de prezentat. O să incepem in primul rand cu modificările, pe care avem de gand să le adoptăm la nivelul şedinţei Guvernului vizavi de achiziţiile publice. In primul rand, ştiţi foarte bine de ani de zile se discută despre foarte multe motive de blocaje in ceea ce inseamnă achiziţiile publice in Romania. Avem intarzieri in evaluarea şi desemnarea caştigătorilor in procedurile de licitaţii publice. Există un număr foarte mare de contestaţii, de foarte multe ori nejustificate. Există, din păcate, şi o inconsistenţă a ceea ce inseamnă decizii la nivelul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Am reglementat in mod nejustificat, sub pragurile pe care directivele le impuneau, luand practica nejustificată şi din alte sectoare. Există, desigur şi din păcate, opinii diferite din partea tuturor partilor implicate in acest proces de achiziţii publice. Alocarea financiară s-a făcut in mod neunitar, sistemul electronic de achiziţii publice a prezentat de foarte multe ori sincope şi blocaje. Ne-am asumat de multe ori ca ţară termene nerealiste pentru diferitele dintre măsurile pe care aveam de gand să le implementăm şi, nu in ultimul rand, sunt foarte multe diferenţe şi mari diferenţe pe produse, pe activităţi, ceea ce practic arată o concluzie a ceea ce s-a intamplat pană in prezent. Sunt acte normative pe care le ştim cu toţii şi anume Legea 98 pe 2016, 99 pe 2016, 100 şi 101 din acelaşi an şi, desigur, o parte din normele europene, pe care anul trecut, forul european le-a adoptat. Ţinand cont de ceea ce inseamnă practică, pană in prezent, in Romania, de ceea ce s-a modificat la nivel european şi din dorinţa justificată de a simplifica acest proces, in şedinţa de maine a Guvernului Romaniei şi, desigur, de săptămana viitoare, se vor adopta cateva acte normative, două ordonanţe de urgenţă şi normele aferente la acestea, prin care se vor aduce cateva modificări. In primul rand, o discuţie de foarte mult timp vizavi de ce face fiecare structură a statului. Ştim foarte bine, Curtea de Conturi, ANAP-ul, adică Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, de multe ori se suprapuneau faţă de anumite atribuţii referitoare la controlul procedurilor de achiziţii publice. Şi am decis sau vom decide maine, in şedinţa de guvern, prin ordonanţă de urgenţă, că doar Curtea de Conturi va fi cea care verifică, desigur, după atribuirea unui contract, modul in care acesta a fost atribuit. Pentru că, oricum, Curtea de Conturi verifică modul in care cheltuielile publice sunt efectuate şi, desigur, este normal şi logic ca, la acel moment, să facă şi verificarea modului in care un contract a fost atribuit. Sunt convins că noua echipă de conducere a Curţii de Conturi va accentua un aspect foarte important, şi anume, partea de profesionalizare a personalului Curţii de Conturi, pentru că vom avea o lege, prevederi legale, maine - ştiţi foarte bine că şi Legea Curţii de Conturi este in curs de modificare, dar un aspect foarte important este şi modul in care personalul /.../ vor aplica noile prevederi legale. Este foarte importantă această modificare şi, repet, am convingerea că noua conducere a Curţii de Conturi va şi realiza acest lucru important. De foarte multe ori se intampla ca, in cazul unui contract, să spunem, pentru o parte necesară a fi adăgată unui contract de lucrări, să spunem, se relua procedura de achiziţie publică pentru acea parte foarte mică de lucrări necesare finalizării unui contract. Şi prin modificarea de maine, practic, acest lucru se elimină, nu trebuie reluată procedura şi /.../ foarte clar modul in care acel contract se extinde, pentru a inlcude şi noua activitate. Poate, nu ştiu, extinderea unei străzi cu incă, nu ştiu, cateva sute de metri, apar noi, să spunem, noi case, este nevoie de asigurarea unor reţele de apă şi de canal, pentru ceea ce iniţial nu a avut cum să fie, să spunem, prevăzut in acea documentaţie. Deci, practic, se simplifică şi această situaţie. Avem situaţii in care din cauze, sau din motive, să spunem, neimputabile, sunt, să spunem, situaţii de urgenţă, forţă majoră putem să spunem chiar, nu ştiu, indundaţii şi nu numai, avem nevoie să intervenim imediat şi, atunci, putem, practic, să dăm un ordin de incepere a acelor lucrări pentru a opri poate o calamitate, poate repararea unui drum de care depind vieţile oamenilor in acea zonă, iar in paralel se desfăşoară procedura de atribuire a acelui contract. Este o abordare posibilă şi permisă de prevederile europene, aşa că decizia de maine, din ordonanţa de guvern, va menţiona şi acest lucru in mod foarte-foarte clar. De asemenea, era, la fel, o practică foarte... să spunem nocivă, de a comunica la fiecare etapă din procedeul de achiziţie publică rezultatul acelei etape. Asta făcea ca de fiecare dată firmele care se calificau sau, in fine, interesate doar de a contesta această intarziere a unor proceduri de achiziţie publică făceau acele contestaţii. Pentru a elimina această situaţie care ducea la foarte multe luni sau chiar ani de intarziere, se comunică rezultatul atribuirii contractului, deci efectiv intregul proces se notifică la final pentru ca cei interesaţi să ia notă şi, dacă doresc să meargă să conteste, este dreptul acestora, dar nu se face acest lucru la fiecare etapă. De asemenea, o altă propunere de modificare este aceea de a reglementa mult mai clar modul in care se face studiul de fezabilitate pentru parteneriatul public privat şi pentru concesiuni. Ştiţi foarte bine, Guvernul a aprobat săptămana trecută, acum două săptămani de zile, ordonanţa privind acest subiect extrem de important, acest cadru pentru parteneriatul public privat. S-a vorbit de foarte mulţi ani de acest lucru, se recunoaşte faptul că este una dintre soluţiile pentru a demara efectiv marile investiţii in Romania iar această corelare intre aceste două acte normative trebuia făcută pentru a scurta in special timpul necesar realizării acestor investiţii printr-un nou cadru, şi anume acela al parteneriatului public-privat. O altă propunere de simplificare este aceea de a elimina notificarea prealabilă. Este o solicitare venită din partea multor, foarte multor autorităţi contractante, pentru că cadrul legislativ actual a dus la foarte, foarte multe contestaţii, cum spuneam puţin mai devreme, după fiecare etapă a acestui proces de achiziţii publice. De asemenea, deciziile Consiliului Naţional de achiziţii publice vor fi doar legate de ceea ce inseamnă companie care depune o contestaţie şi strict la ceea ce inseamnă oferta acesteia. Deci nu mai poate orice companie să conteste sau pe tot felul de alte subiecte decat cele legate strict de procesul de achiziţie publică. E o simplificare şi o scurtare, să spunem aşa, a timpului alocat unor astfel de etape. De asemenea, avem, știți foarte bine, o practică care și aceasta a dus la, efectiv, blocarea unor investiții insemnate și importante in Romania și anume aceea de a contesta pentru orice motiv, din diferite motive, pentru anumite argumente, fie de a negocia ulterior, cu acele companii care au caștigat pentru a renunța la contestații, fie din dorința efectivă de a bloca progresul acestei țări și in acest sens am introdus cateva prevederi care vor face trimitere la o cauțiune pe care cei care vor să conteste trebuie să o depună atunci cand contestă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care este de 2% din valoarea estimată /.../ a contractului, dar cuprinsă in intervalul maxim de 35.000 de lei, pană la 880.000 de lei. De asemenea, la instanță, atunci cand se depune o contestație in instanță, este un procent de 2%, pană la valoarea estimată sau valoarea contractului, intre 100 de milioane și 1% pentru cele de peste un miliard de lei. Este un aspect pe care l-am discutat indelung și cu, să spunem /.../ de la Comisia Europeană și care au agreat intr-un final acest lucru. O altă propunere este aceea de a simplifica procedurile și aici avem aceste prevederi- se vor regăsi in normele metodologice, deci in hotărarea de guvern care va fi de către Guvern adoptată săptămana viitoare, dar prezentăm in pachet noile modificări aduse cadrului pe achiziții publice. Aici avem o propunere de a se reduce numărul de etape de evaluare. Aveam in medie cam 15 etape de evaluare, la care, de fiecare dată, reprezentanții Agenției Naționale de Achiziții Publice erau prezenți sau ar fi trebuit să fie prezenți. Numai că, de foarte multe ori, știm foarte bine numărul redus și numărul mare de proceduri făcea de multe ori imposibilă prezența acestor /.../ din Ministerul de Finanțe, la fiecare etapă. Și atunci, automat, interveneau și intarzieri. Deci, de la 15 etape ca medie am redus la patru astfel de etape, iar reprezentanții Agenției Naționale de Achiziții Publice nu vor mai participa la aceste proceduri. Trebuie să vă spun, ca și paranteză, Agenția Națională de Achiziții Publice va fi cea care va superviza, practic, in special fondurile sau modul de utilizare a banilor publici prin achiziții publice, altele decat cele venind de la Uniunea Europeană, unde acolo structurile pe fondurile europene vor fi cele care vor verifica modul in care se vor face achizițiile publice. Este şi asta o simplificare de fond. De asemenea, s-a eliminat Strategia anuală de achiziţii publice pentru autoritătile care au un buget de investiţii sub 125 de milioane de lei. Este, iar, o eliminare clară a unei etape birocratice, care şi aceasta cauza in special pierdere... aducea pierdere de timp. Ştiţi foarte bine, Comisia Europeană are un sistem propriu, să spunem, de achiziţie directă, pe care il adoptăm şi noi săptămana viitoare, in sedinţa de guvern, prin hotărarea de guvern care aprobă... va aproba normele de aplicare la ordonanta de urgenţă de maine, practic, buna practică europeană va fi regăsită şi in Romania, in cazul acestor achiziţii dircete. La fel, se va evita dubla informaţie intre fişa de date şi anunţul de participare, pentru că astăzi fişa de date şi anunţul de participare au in proporţie de 80% aceleaşi informaţii şi atunci este evidentă ... este evident faptul că acestea două trebuie comasate, pentru ca lucrurile să fie mult mai... mult mai simple. La fel se aduc clarificări in ceea ce inseamnă situaţiile acelea specifice, in care diferite structuri de control veneau şi spuneau că achiziţiile publice au fost, practic, divizate in mod artificial şi veţi vedea in actele normative de maine şi de săptămana viitoare modul in care aceste lucruri se clarifică, pentru a evita in special corecţiile pentru proiectele cu fonduri europene. De asemenea, s-au clarificat şi se vor clarifica, de fapt, ce inseamnă utilizarea acelui criteriu tehnico-economic. Sunt situaţii unde spunem foarte clar că 40% trebuie să reprezinte partea de preţ in anumite proceduri, iar diferenţa este dată ... va fi dată de către partea tehnico-economică. Clarificările, şi aici ştiţi foarte bine, de foarte multe ori veneau clarificări din partea operatorilor economici către Agtenţia de Achiziţii Publice, multe, foarte multe, şi se răspundea pentru fiecare şi nu exista o coerenţă, s-a decis să fie doar două termene, la care se cumulează şi se centralizează aceste clarificări, iar Agenţia de Achiziţii Publice va răspund ela două termene, cu toate răspunsurile la toate intrebările, pentru ca lucrurile să fie clare pentru toţi posibilii ofertanţi la aceste proceduri de achiziţie publică. Cum spuneam, Agenţia de Achiziţii Publice are obligaţia să verifice prin eşantion aproximativ 15% 15% din ceea ce inseamnă proceduri la nivel naţional, in care nu se... la nivel naţional. parte din acestea sunt verificate şi de structurile pe fondurile europene. Ce este important este că noi vom reduce an de an acest procent, 5% pentru fiecare an, desigur cu speranţa că lucrurile vor fi duse la bun sfarşit, aşa cum spune legea, o lege mult mai simplă, aşa cum incercăm să facem maine şi săptămana viitoare, in ședința de guvern. Avizele conforme vor fi date in maximum trei zile lucrătoare, iar controlul ex-ante, de care vă spunean, se va desfăşura atunci cand se dă un aviz pentru anunţul de participare, se vor verifica şi documentele anexe, pentru că practica de astăzi arăta sau spune că verificările se fac o dată pe anunţul de participare şi, după aceea, după alt mult timp, pentru documente. Atunci vom face intr-o singură etapă o verificare unică. E nevoie, ca de obicei, să şi suplimentăm personalul Agenţiei de Achiziţii Publice cu un număr rezonabil, cu siguranţă. Şi o ultimă parte, să spunem, a acestui pachet de achiziţii publice, dar foarte importantă şi aceasta, este cea legată de centralizarea achiziţiilor publice, şi aici, săptămana viitoare, a doua ordonanţă de care vă spuneam va face trimitere, va reglementa de fapt, acel cadru legislativ pentru infiinţarea acestei structuri la nivel central, la Ministerul de Finanţe, care practic va centraliza cererea şi va derula procedurile de achiziţie publică pentru tot ce inseamnă parte centrală a administraţiei din Romania. Vor fi incheiate acorduri-cadru, iar cei interesaţi de anumite produse, să spunem, vor putea să ia direct la preţul pe care această nouă structură il va obţine la nivel central. Se vor obţine, desigur, costuri mult mai mici, sunt exemple clare in alte state membre de o astfel de reducere importantă, pot da două exemple cel puţin - Austria a redus cu 28%, făcand un astfel de mecanism, iar Croaţia cu 31%, dacă cifrele sunt corecte. Am avut ca şi partener, in modul in care am stabilit acest nou cadru legislativ, Banca Europeană de Investiţii, care şi-a şi exprimat punctul de vedere pozitiv faţă de modul in care se propune modificarea actualului cadru legislativ pe achiziţii publice şi care a şi propus, să spunem aşa, un număr de produse, cum sunt cele pe care le puteţi vedea pe slide: medicamente, carburanţi, tehnică de calcul, automobile, becuri, produse de curăţenie şi birotică. Sunt produse care sunt foarte costisitoare şi care au diferenţe foarte mari de preţuri acolo unde ele sunt achiziţionate şi pentru acest lucru, pentru a se face o importantă economie din banii publici, se centralizează cererea şi se face achiziţia intr-un mod centralizat. Pot să vă spun că această nouă structură imi doresc foarte mult să preia chiar şi un contract de achiziţii publice pe lucrări, pe un proiect de infrastructură importantă pentru a arăta foarte clar că in baza unei legi clare, unei simplificări a acestei legislaţii, cu o echipă de oameni care să fie foarte bine pregătiţi, lucrurile se pot desfăşura, intr-o achiziţie de o valoare foarte importantă sau pentru un proiect foarte important, intr-un timp foarte scurt, fără complicaţii, astfel incat să ne putem apuca să şi construim un astfel de proiect. Softul la care se face trimitere in această prezentare va fi achiziţionat, există deja, pentru ca modul in care cei interesaţi să poată efectiv să-şi obţină acele produse la costurile, cum spuneam, mult mai reduse, făcandu-se acest lucru la nivel naţional. Important este că se vor comasa cele două sau, in fine, la această noua entitate se va duce practic structura care este astăzi la nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru că, spuneam, această nouă entitate va derula şi achiziţiile publice in zona de sănătate. Aceasta a fost prezentarea foarte succintă, oricum, sunt mult mai multe elemente tehnice care se pot regăsi in actele pe care Guvernul le va adopta in şedinţa de maine şi cea de săptămana viitoare. Voi face o scurtă prezentare şi pe ceea ce inseamnă punctul nostru de vedere ca ţară faţă de ceea ce Comisia Europeană a prezentat astăzi, un document aprobat in colegiul comisarilor europeni. Trebuie spus foarte clar că tot auzim foarte multe declaraţii in ultima perioadă, şi pot să vă spun aici, şi ca ministru de finanţe şi totuşi şi ca om de administraţie de foarte mult timp, că sunt declaraţii care in primul rand nu au la bază argumente şi in al doilea rand, este clar că sunt declaraţii care probabil au un alt scop, nu acela de a ajuta, de a construi, de a incerca să propună soluţii, ci au scopul de a destabiliza şi de a crea, din păcate, chiar şi dezavantaje pe termen scurt - şi pot să vă dau aici un singur exemplu, acela legat de modul in care Romania se finanţează astăzi, sau costul de finanţare al Romaniei. Şi poate in următoarele zile o să vă prezentăm mult mai clar ceea ce inseamnă această practică in spaţiul public, nejustificată, care sunt diferenţe de cost pentru noi ca ţară, de fapt pentru noi ca romani, pentru declaraţiile iresponsabile ale multor oameni politici care...; bun. Deci, in primul rand, Romania nu se confruntă cu riscul de sustenabilitate, o spune foarte clar, in documentul de astăzi, Comisia Europeană, astfel că sunt şi contrazise, cum spuneam puţin mai devreme, aceste ştiri false. Este foarte interesant de văzut faptul că, dintre toate recomandările pe care Romania le-a avut in ultimii ani de zile, 68% sunt indeplinite. Şi poate ar trebui să vadă cei care critică astăzi şi cei care s-au ocupat de guvernarea acestei ţări in 2016, să vadă exact in acea perioadă de timp cate dintre recomandările de ţară au fost fie intarziate, fie neduse la indeplinire, fapt ce a dus la efecte poate greu de cuantificat astăzi in anii care au urmat. Deci, cum spuneam, astăzi mai avem trei recomandări, ca ţară. Este clar in raport scris faptul că s-a eliminat recomandarea privind combaterea muncii la negru, pentru că se spune foarte clar, Comisia Europeană apreciază că s-au făcut progrese semnificative in acest domeniu, in zona de achiziţii publice, v-am spus puţin mai devreme, faptul că schimbările pentru seminificare sunt evidente. Mai mult, săptămana trecută, cand doamna comisar Bieńkowska, comisarul pentru piaţă internă, a spus foarte clar modul in care /.../ documente trimise de Romania au fost pentru schimbarea pe achiziţii publice, au fost acceptate de Comisia Europeană - a menţionat şi Banca Europeană de Investiţi, in aceeaşi zonă, in sensul de acord-accept şi ca recomandare, deci acest lucru este şi el precizat in acest document. Faptul că Romania şi-a respectat promisiunile, că a fost eliminată acea prevedere vizavi de achiziţiile publice şi mai ales cu trimitere şi la fondurile europene. Prima recomandare se referă, desigur, cu deficitul structural. Şi ar fi foarte interesant pentru toţi care, la fel, pentru a le reaminti recomandarea, se ştie - aici aveţi date foarte clare şi vedeţi ce spunea domnul comisar Moscovici in 2016, in 2017 - scuze, printr-o scrisoare adresată Guvernului Romaniei. Spuneam 2017, pentru 2016. Se estimează că Romania s-a abătut semnificativ de la obiectivele bugetare pe termen mediu. In 2016. De asemenea, Comisia Europeană spunea, atunci cand a evaluat /.../ convergenţa Romaniei, faptul că in 2016, balanţa deficitului structural s-a depreciat de la minus 0,6% din PIB, in 2015, la minus 2,6%, indicand o deviaţie semnificativă de la ajustarea structurală recomandată, de 1,6 din PIB. Cu alte cuvinte, pe următorul slide veți putea să vedeți exact - dumneavoastră și cei care ne urmăresc - faptul, că 2016, a fost anul in care acest subiect, din păcate netaxat de cei care astăzi spun multe in mod nejustificat, deficitul este foarte clar, in anul 2016 este anul in care efectiv s-a făcut acest deficit, fără ca economic să aibă niciun fel de argument. O diferență foarte mare de la un an la altul, cum spuneam, de la 0,6 la 2,6. Asta pentru cine, repet, dorește mai multe cifre, sunt date oficiale pe care in următorul slide, de fapt in acesta vedeți că Eurostatul le și confirmă, Romania a respectat in trei ani de zile, consecutivi, regula fiscală privind deficitul structural, 2013-2014 și 2015 și, din păcate, a venit 2016 care, pe langă anul zero in fonduri europene, a fost anul zero și chiar cu minus in multe alte domenii, chiar și in acesta al politicii fiscal-bugetare pentru Romania. In raportul de astăzi se cere, desigur, ajustarea de către Romania a deficitului, dar acest lucru, așa cum am și promis și in programul de guvernare și nu numai, in politica noastră ca și guvern pe zona fiscal-bugetară, incepand cu 2019 această ajustare va incepe cu 0,5 puncte procentuale pe an. Aveți și cateva exemple de state care nu se incadrează in regula deficitului structural. Pot să vă spun și faptul că dacă ne uităm bine intr-un document european se precizează chiar că pot fi, să spunem, sub această procedură de depășire a deficitului, chiar și statele care au datorie mai mare decat cea de 60%. De ce acest lucru nu se intamplă, vom discuta și noi la nivelul structurilor europene, pentru că nu doar deficitul este motivul principal, vă dădeam exemplu chiar și datoria guvernamentală, datoria publică este un motiv. Următorul slide arată locul Romaniei in Uniunea Europeană in 2018, vizavi de /.../ potențial. Este de remarcat, cum de fapt și in raport se menționează către Comisia Europeană faptul că datoria guvernamentală scade in 2018 la 37,6 la 35,2 anul acesta. Este un aspect foarte important, asta şi apropo de aceleaşi declaraţii nejustificate vizavi de faptul că ne imprumutăm mai scump, că va creşte datoria noastră ca ţară. Pentru deficitul bugetar, ştim deja, este asumat nivelul de 3%, pe care il vom respecta in 2018. Să nu uităm faptul că, totuşi, Romania a avut ca prim angajament respectat vizavi de 2% din PIB pentru Apărare in 2017, ceea ce este foarte important, şi acest angajament va continua să fie respectat. Deci aceasta este o listă de cateva dintre măsurile pe care, ca şi Guvern, le avem in vedere pentru a ne respecta angajamentele asumate: accize, carburanţi, ţigarete şi alte astfel de măsuri in zonele din care se pot aduce surse importante la bugetul de stat. Desigur, se vor reduce cheltuielile, s-a decis reducerea acestora prin actele normative deja aprobate, deci nu aprobăm nimic altceva. Ele sunt deja luate ca şi măsuri şi acest lucru se şi monitorizează. Partea de combatere a evaziunii fiscale - aici, la fel, avem cateva măsuri propuse, aş reaminti cateva dintre acestea: foarte important e că in acest an ne dorim şi imi doresc foarte mult ca punctele de frontieră, cel puţin cele de pe graniţa de est a Romaniei, a UE şi graniţa cu Serbia să beneficieze de reabilitare a punctelor vamale şi, desigur, foarte important, echiparea acestor puncte vamale cu echipamente de ultimă generaţie, care să asigure verificarea 100% a tot ceea ce intră in Romania, nu pe bază de eşantion, ci o scanare a tot ceea ce in Romania intră ca produse, TIR-uri, in porturi, in aeroporturi şi in punctele, să spunem, vamale terestre. Este foarte important. Ştiţi foarte bine care sunt cifrele. Vă reamintesc doar poate una dintre ele: in zona de tutun, o astfel de măsură ar putea să aducă la aproximativ un miliard de euro pe an la bugetul de stat, deci o astfel de măsură de a securiza, practic, total graniţele Romaniei, cel puţin pe zona de est şi in relaţia cu Serbia poate să ducă la un astfel de plus. Din păcate, există şi elemente care au fost trimise Comisiei Europene şi de care nu s-a ţinut cont. Ştim foarte bine. /.../