De unde vine expresia "Patul lui Procust" ?

Patul lui Procust" este o expresie care provine din mitologia greacă și se referă la o metaforă despre forțarea cuiva sau a ceva să se conformeze unor standarde sau condiții arbitrare, adesea prin metode violente sau coercitive. Povestea spune că Procust era un tâlhar din Attica care avea un pat de fier în care își întindea victimele, tăindu-le părțile corpului care depășeau lungimea patului sau întinzându-le dacă erau prea scurte pentru a se potrivi.

Expresia "a face un pat al lui Procust" sau "a aplica metoda lui Procust" este folosită astăzi pentru a descrie situații în care se încearcă uniformizarea forțată a ideilor sau persoanelor care, în mod natural, sunt diverse sau nu se potrivesc cu standardele predefinite. Această metaforă este folosită în diverse contexte, de la politici sociale până la practici în educație sau management.

Legenda lui Procust provine din mitologia greacă și este parte din povestirile despre aventurile eroului Theseus. Procust, cunoscut și sub numele de Damastes sau Polypemon, era un bandit care locuia în apropierea orașului Eleusis, în Attica. El avea un mod de operare teribil și sadic, care a devenit cunoscut în întreaga Grecie antică.

Procust avea un pat de fier pe care îl folosea pentru a "ajusta" pe toți călătorii care îi treceau pragul. El își obliga oaspeții să se culce în pat, iar dacă erau prea înalți pentru pat, le tăia părțile corpului care depășeau lungimea patului, cel mai adesea picioarele sau capul. Dacă oaspeții erau prea scurți, Procust îi întindea violent până când se potriveau patului său.

Theseus, în drumul său spre Atena, l-a întâlnit pe Procust. Cunoscând metodele lui Procust și în spiritul dreptății, Theseus a decis să-i aplice acestuia aceeași soartă pe care Procust o rezerva călătorilor nefericiți. Astfel, Theseus l-a forțat pe Procust să se întindă în propriul său pat, iar apoi l-a mutilat și ucis în aceeași manieră pe care o folosea Procust împotriva oaspeților săi.

Această poveste este adesea folosită pentru a simboliza pericolele și consecințele impunerii unei uniformități stricte sau a conformității forțate. Este o lecție despre pericolele extremelor în încercarea de a face lucrurile să se potrivească unor standarde arbitrar stabilite, ignorând individualitatea și diversitatea naturală a oamenilor sau situațiilor.