De ce așteaptă ore întregi, în frig, ucrainenii care vor să intre în România

Mulți ucraineni care încearcă să scape de război trebuie să stea uneori și jumătate de zi la granița dintre Ucraina și România. De multe ori, în ultima săptămână, așteptarea a fost în frig, în ploaie sau ninsoare. Principalele probleme sunt în vămile ucrainene, acolo unde timpii de așteptare sunt foarte mari.

Ilona, o ucraineancă de 27 de ani, a așteptat zilele trecute, alături de doi copii, fiecare sub trei ani, peste șase ore ca să intre în România pe la punctul de trecere a frontierei Orlovka (Ucraina) - Isaccea (România).

„Cred că aproape patru ore am stat în vama din Ucraina, și aproape două ore în cea din România. Probabil numărul mare de persoane duce la aceste ore de așteptare. Nu e comod, dar războiul nu e ușor în general, nu pot să mă plâng prea mult, chiar dacă nu e ușor. E bine că am ajuns, sper să nu fi răcit copiii”, ne spune tânăra, speriată de viitorul incert.

La frontiera cu feribotul peste Dunăre, la Isaccea (județul Tulcea), timpul de așteptare este de circa patru-șase ore. Cea mai lungă așteptare este în partea ucraineană. În România, potrivit unor surse din Ministerul de Interne, perioada de așteptare raportată de polițiștii de frontieră era, joi, de aproximativ jumătate de oră.

La Siret (județul Suceava), în ultimele două zile, persoanele care părăsesc Ucraina au așteptat cel puțin patru ore între cele două state. Așteptarea putea dura și 12 ore la începutul săptămânii, în special pentru conducătorii auto. La fel ca la Isaccea, problema e tot la vama ucraineană, formalitățile îndeplinindu-se foarte greu în Vama Porubne.

Tot în nordul României, în punctul de trecere dintre cele două state de la Sighet (județul Maramureș), s-au înregistrat și timpi de așteptare de peste 50 de ore în unele zile.

Sistemele de verificare a pașapoartelor nu fac față

Adrian Popoiu este primarul orașului Siret, județul Suceava, locul prin care se înregistrează unul dintre cele mai mari fluxuri de refugiați în aceste zile. În jur de 80.000 au trecut în România din 24 februarie, de la momentul când Rusia a invadat Ucraina.

El dă vina pe sistemele informatice pentru timpul îndelungat de așteptare al refugiaților, majoritatea mame alături de copii și bătrâni, care fug din fața ororilor războiului.

„Cred că e o procedură mai complicată în Ucraina. Din ce știu, acum trei zile se stătea foarte puțin la graniță. Cel puțin, în cazul celor care treceau pe jos - 10 minute, un sfert de oră, cel mult o jumătate de oră stăteau la coadă. Acum, am înțeles, că stau două, trei, cel mult patru ore. Există o presiune pe granițe. Probabil, sistemul lor informatic și tot ceea ce înseamnă sistemul de gestionare a trecerilor prin vama ucraineană se face destul de greu”, explică acesta.

Primarul crede că sistemul informatic din Ucraina are limitele sale și, din acest motiv, procesarea datelor se face atât de greu.

„În România, lucrurile s-au mai eficientizat, există și o lege dată chiar la începutul acestei crize, în sensul că cei care nu au documente, în regim de urgență, într-o zi, cel mult două zile, în orașul Siret, pot face aceste documente valabile pe o perioadă de 90 de zile”, adaugă Popoiu.

Primarul din Siret mai spune că se află în legătură permanentă cu autoritățile ucrainene prin intermediul unui comandament creat la inițiativa celor două regiuni.

„Cu autoritățile ucrainene colaborăm foarte bine. Există un comandament în vamă și o dată pe zi, sau o dată la două zile, vameșii și polițiștii de frontieră din Ucraina, cei de la situații de urgență, dar și conducătorii regiunii vin și se iau foarte multe decizii comune. În primul rând, partea de mobilitate a refugiaților, să fie cât mai simplă și mai ușoară și în al doilea rând, partea de ajutoare care trebuie gestionată astfel încât ucrainenii să poată fi ajutați. Este o situație extrem de grea. Nu au absolut nimic în magazine, nu au motorină, nu au benzină și de aceea cred că un efort din partea noastră, a României și a ONG-urilor este binevenit acolo“, mai arată primarul Popoiu.

Întrebat de ce nu se redeschid vechile puncte de trecere a frontierei pentru a reduce presiunea pe vama Siret, primarul orașului crede că există două cauze: lipsa de voință politică și lipsa banilor.

„Vechile puncte de trecere a frontierei nu vor fi redeschise atâta timp cât Ucraina nu și le dorește. Noi avem toată infrastructura necesară și aici mă refer la vama de la Vicovu de Sus, care se află la 30 de kilometri de Siret. O vamă modernă, o vamă nouă, care poate fi pusă în funcțiune în secunda doi. De partea cealaltă, nu există însă infrastructura necesară și nici dorința statului ucrainean să reînceapă activitatea. Probabil nu au resursele financiare necesare pentru acest lucru”, ne-a mai declarat Popoiu.

Traseul refugiatului între granițe

Reporterii Europa Liberă au trecut de mai multe granița dintre cele două state și au stat de vorbă cu persoane care au intrat în România din țara vecină. Din informațiile strânse, am refăcut traseul pe care îl parcurge o persoană care trece la pas frontiera dintre Ucraina și România.

Ucraina

O persoană se prezintă la intrarea în punctul de frontieră din Ucraina. Aici stă între 10 și 45 de minute, timp în care așteaptă un bon pe care este scris de mână, de un polițist de frontieră, numărul documentului personal.

Persoana respectivă merge cu acest bon și cu documentele personale la ghișeul la care polițiștii ucrainieni verifică autenticitatea documentului și dacă acesta corespunde persoanei care îl prezintă. Timpul de așteptare este de minimum 30 de minute și se poate ajunge până la 2-3 ore, în funcție de fluxul de persoane. Aici, se aplică o ștampilă pe bonul respectiv.
Mai departe, se merge cu acest bon la ghișeul care corespunde biroului vamal. Aici, vameșii - cei care verifică bagajele, aplică o altă ștampilă pe acest bon cu numărul documentului personal. Timpul petrecut la biroul vamal este de obicei mai mic, între 10 și 20 de minute.
Persoanele care au pașaport eliberat de alt stat decât Ucraina trebuie să meargă la al treilea ghișeu, unde pașaportul este scanat și verificat. Dacă documentele sunt în ordine, se aplică o a treia ștampilă pe bon. Timpul de așteptare este aici între 20 și 40 de minute.

După ce s-au adunat cele două sau trei ștampile pe bonul respectiv, o persoană se așează la rând pentru a ieși din punctul de frontieră din Ucraina. Se îndreaptă spre ieșire doar după ce un polițist de frontieră din Ucraina îi face semn.

La ieșirea din țara vecină, persoana în această situație trebuie să ofere bonul cu seria și numărul actului de identitate și cu cele trei ștampile de pe bon. Dacă nu are acele ștampilele, persoane este întoarsă. Timpul de așteptare la acest ultim pas este de 15-30 de minute.

România

Persoana este direcționată inițial spre biroul Poliției de Frontieră. Aici sunt verificate identitatea persoanei și autenticitatea documentelor. Timpul de așteptare este între 30 de minute și o oră și jumătate, în funcție de numărul de persoane.

De aici, persoana respectivă este preluată de vameși, care, teoretic, verifică bagajele. Timpul de așteptare este de 20 de minute.

SRI caută ruși și teroriști

Pe lângă faptul că sistemele informatice nu fac față numărului mare de refugiați, verificările durează câteva ore și pentru că autoritățile din cele două state verifică dacă nu sunt dezertori, persoane suspectate de terorism, ruși supuși sancțiunilor care încearcă să treacă odată cu miile de civili care caută un adăpost departe de front.

De la punctul de trecere din Orlovka, Ucraina, ni s-a explicat că trebuie să verifice exigent documentele pentru că țara este sub legea marțială după ce a fost invadată de Rusia.

„Pașapoartele sunt suspecte, trebuie să le verificăm atent, nu avem ce face”, ne-a explicat un reprezentant al punctului vamal. Ni s-a spus că sisteme informatice suplimentare nu pot fi aduse, tocmai din cauza războiului.

Verificările documentelor și ale persoanelor se face atent și în România. Reprezentanți ai Poliției de Frontieră ne-au explicat că încă din prima zi de război, după ce Rusia a invadat Ucraina, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații au început să monitorizeze traficul de persoane chiar din punctele de frontieră cu Ucraina și Republica Moldova.

Aceștia, și polițiștii de frontieră, au întors zeci de persoane, majoritatea din Rusia, care nu aveau documentele care să le permită intrarea în România, așa cum ne-au precizat surse din punctele de frontieră.

Sursa: europalibera.org