Cum ne ajuta barfa sa fim mai buni...

Barfa...pentru multi dintre noi este unul dintre ingredientele care ne condimenteaza si ne hranesc viata sociala. Nu trebuie realizat un studiu de amploare pentru a dezvalui faptul ca stirile din monden sunt cele mai citite si comentate.
Dar ce anume face din barfa un partener atat de atragator si mai ales, de ce ne simtim bine atunci cand barfim?
Printre aspectele cele mai multumitoare se afla in top critica altora si impartasirea acelorasi principii morale cu semenii din preajma. Cand ii criticam pe ceilalti, ii dam de inteles partenerului de discutie ca noi suntem principiali si ca noi-Doamne fereste!- nu am recurge in niciun caz la aceleasi metode miselesti sau libertine asa cum procedeaza subiectul nostru pus la zid.
Mai mult, ceea ce este impresionant, este faptul ca reusim de multe ori sa ne pacalim chiar pe noi. Deseori m-am auzit pe mine si am auzit conationali care vorbesc despre "romani" sau Romania ca si cand nu ar fi romani sau din Romania. Pare-se ca ne place sa ne lansam in discursuri critice la adresa tarii si a fratilor nostri ca si cand problemele nerezolvate de acestia nu ne-ar caracteriza si nu ne-ar sta in putinta sa le rezolvam. O simpla constientizare a acestui fapt ar fi cu siguranta benefica.
Apoi...de ce sa ne uitam in oglinda si sa ne analizam propria barna, cand batul altuia este mult mai la indemana? Este suficient sa aprinzi televizorul sau sa iti cumperi o revista ca sa descoperi ca oamenii in alte colturi ale Planetei acesteia savarsesc infractiuni extrem de grave (nerusinatii) iar noi, noi suntem niste ingerasi in comparatie cu ei.
Exista dincolo de o analiza de suprfata, un alt fenomen care ne ajuta sa inclinam balanta in favoarea noastra iar el se numeste distorsiune seriala.
Fenomenul, discutat indelung in literatura de specialitate, poate suna pretentios pentru unii insa poate fi incercat chiar in grupul de prieteni sau tovarasi de conversatie.
Se culege frumusel un text oarecare de catre unul dintre membrii grupului. Cativa prieteni il pot insoti intr-o camera separata fara a sti nimeni in afara de respectivul despre ce text este vorba. Restul prietenilor, raman izolati in alta camera, de unde vor purcede rand pe rand in incaperea unde se afla personajul care ales textul si cei cativa colegi care l-au insotit. Primului ajuns aici, i se va citi textul o singura data. Al doilea ajuns, va asculta povestea pe care primul a retinut-o asa cum a putut. Al treilea ajuns, va asculta povestea celui de-al doilea s.a.m.d pana grupul se epuizeaza. In final, se compara textul initial cu povestea ultimului venit. Este comic si trist in acelasi timp de observat ce diferenta mare exista intre textul original si varianta la care s-a ajuns in final. Este recomandat chiar un text din monden, pentru a putea observa mai bine cum pot povestile sa capete amploare si cum se pot distorsiona cand circula aleatoriu de la o persoana la alta.
Asa zisul joc, seamana destul de mult cu "telefonul fara fir" pe seama caruia multi dintre noi ne-am amuzat in copilarie.
Sa ne amuzam jucandu-ne, poate fi o terapie pe cinste iar jocul, o stim cu totii, nu este destinat doar celor mici. Daca avem timp de barfa, cu siguranta ne putem rezerva o fereastra si pentru joc.

Simona Bancu