Covid-19. Parisul, fără locuri la ATI. Budapesta și Moscova impun restricții. Veștile bune vin din Belgia

Cu peste 300.000 de decese de la debutul pandemiei în Europa, autoritățile din mare parte a statelor europene se tem de ce e mai rău odată cu izbucnirea celui de-al doilea val care stabilește recorduri negative pe bătrânul continent.

Autoritățile se tem de o creștere a mortalității odată cu intrarea în iarnă, iar speranța este pusă în apariția unui vaccin care să stopeze virusul și să oprească creșterea bruscă de cazuri.

Marea Britanie, care a impus carantină timp de 30 de zile în Anglia, are cel mai mare număr de decese din Europa, în jur de 49.000, iar experții din domeniul sănătății au avertizat că, cu la media actuală de peste 20.000 de cazuri zilnic, țara va depăși scenariul său de „cel mai grav caz” de 80.000 de morți.

Franța, Spania, Italia și Rusia au raportat, de asemenea, sute de decese pe zi și împreună, cele cinci țări reprezintă aproape trei sferturi din numărul total de decese.

România a înregistrat, la rândul său, un nou record negativ de decese, marți, cu 177 de persoane care și-au pierdut viața.

România se menţine, la 9 noiembrie 2020, pe locul 13 în Europa la numărul de infectări după Franţa, Rusia, Spania, Regatul Unit, Italia, Germania, Polonia, Belgia, Ucraina, Olanda, Cehia, Turcia.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 2-9 noiembrie 2020: 56.287 de cazuri noi; între 86 şi 146 decese noi pe zi

Deja se confruntă cu perspectiva unui val de pierderi de locuri de muncă și falimente ale afacerilor, guvernele din întreaga regiune au fost forțate să impună măsuri de control, inclusiv carantine locale, închiderea magazinelor neesențiale și restricționarea circulației.

Franța, cea mai afectată țară din UE, a înregistrat peste 48.700 de infecții pe zi în ultima săptămână, iar autoritatea sanitară din regiunea Parisului a declarat săptămâna trecută că 92% din capacitatea sa de terapie intensivă este ocupată.

O problemă cu care se confruntă mare parte din Europa este numărul de paturi de terapie intensivă. La fel ca și în România unde sunt peste 1.100 de pacienți pe ATI, iar autoritățile trebuie să apeleze la transferuri între orașe aflate și la sute de kilometri depărtare pentru a găsi un pat liber, la fel și statele vestice caută soluții pentru a putea trata pacienții Covid.

În Italia au fost filmate cozi de ambulanțe care așteaptă în fața spitalelor pentru paturi libere., potrivit Associated Press. Cu probleme similare, unele spitale din Belgia și Olanda au transferat pacienți în Germania.

Ungaria a avertizat la rândul său că poate rămâne fără paturi de terapie intensivă până la începutul lui decembrie și a intrat într-un lockdown parțial începând de astăzi, 11 noiembrie. Noile restricții includ interdicția de circulație între orele 19:00 și 04:00, interzicerea întrunirilor publice și închiderea școlilor secundare.

Noi măsuri intră în vigoare și la Moscova unde primăria a decis că pentru încă două luni, restaurantele și barurile vor rămâne închise între orele 23 și 5 dimineață -într-o tentativă de a limita răspândirea noului coronavirus. Totodată, elevii de liceu și studenții vor continua învățământul online. Teatrele și cinematografele vor funcționa la un sfert din capacitate.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat marţi, 10 noiembrie că toate vaccinurile ruseşti împotriva COVID-19 sunt eficiente, adăugând că Rusia va înregistra în curând un al treilea vaccin împotriva noului coronavirus, informează agenţia Ria Novosti, citată de Reuters.

Spitalizările din Polonia s-au triplat față de situația din primăvară când a ajuns prima dată virusul în Europa.

Există și câteva semne de speranță. Belgia, printre țările cele mai afectate din Europa în ceea ce privește cazurile de coronavirus, vede semne tot mai clare că a reușit să preia controlul asupra situației după o carantină parțială. Internările au scăzut de la 879, pe 3 noiembrie, la aproximativ 400 duminică.

Între timp, Comisia Europeană va aproba miercuri contractul cu firma americană Pfizer și partenerul german BioNTech pentru 300 de milioane de doze din noul vaccin anti-Covid-19. Luni, Pfizer și BioNTech au anunțat că vaccinul lor experimental are o eficiență de 90% și că luna viitoare, vor cere aprobarea pentru piața americană.

Comisia Europeană ar vrea acum să creeze și o „Uniune a sănătății” – pentru o mai bună coordonare, în viitor, a reacției la alte provocări sanitare, cum este pandemia de coronavirus. Potrivit unui proiect în lucru, ar urma să fie pusă la punct o strategie europeană de reacție la o pandemie, să se stabilească un standard european pentru teste și să se dea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) prerogativa de a emite recomandări pentru toate țările membre.

În acest moment, politica în domeniul sănătății este decisă la nivel național ceea ce a creat probleme mari de coordonare în timpul primei faze a pandemiei de coronavirus.

 

Sursa: europalibera.org