Conflict militar între Armenia și Azerbaidjan în regiunea Nagorno-Karabah

Armenia a declarat legea marțială și a dispus mobilizarea totală a armatei după mai multe confruntări militare împotriva forțelor azere în zona de conflict Nagorno-Karabah, provincie dispută de ambele state.

Anterior, președintele azer Ilham Aliev a promis „victorie" împotriva forțelor armate armene din Nagorno-Karabah, o regiune secesionistă din Azerbaidjan cu o populație majoritar etnic armeană.

Armenia a acuzat Azerbaidjan de bombardamente asupra unor așezări din Nagorno-Karabah, în timp ce forțele armene sunt acuzate că au atacat militari și civili azeri.

Ambele părți au raportat pierderi de vieți.

Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

„Guvernul a decis să declare legea marțială și o mobilizare totală", a scris prim-ministrul armean Nikol Pashinian pe Facebook.

Pashinian a spus mai devreme că Azerbaidjanul a lansat un atac aerian și de artilerie asupra așezărilor civile din Nagorno-Karabah, inclusiv în capitala regională Stepanakert.

Azerbaidjanul a declarat că a lansat o operațiune militară ca răspuns la bombardamentele de-a lungul așa-numitei „Linii de contact" care separă forțele armene și azere din prima linie a celui mai îndelungat conflict european.

Ministerul Apărării din Armenia a declarat că trupele sale au doborât două elicoptere azere și trei drone, o afirmație respinsă de Baku.

„Răspunsul nostru va fi proporțional, iar conducerea politico-militară din Azerbaidjan poartă întreaga responsabilitate pentru situație", a declarat Ministerul Apărării din Armenia într-un comunicat.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că forțele sale „iau măsuri de retorsiune, iar trupele noastre dețin controlul deplin asupra situației operaționale”.

Ministerul a spus că „lupte acerbe sunt în curs de desfășurare pe toată linia frontului”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia a declarat că o femeie și un copil armeni au fost uciși în Nagorno-Karabah.

Hikmat Hajiyev, un purtător de cuvânt al președintelui Azerbaidjanului, a declarat că există „cazuri de morți și răniți raportate în rândul civililor și al militarilor”.

Turcia, un apropiat aliat al Baku, a declarat că Armenia trebuie să înceteze imediat ostilitatea față de Azerbaidjan, care va „arunca regiunea în foc”.

Rusia a solicitat ambelor părți să „oprească imediat focul și să înceapă discuțiile pentru stabilizarea situației”.

Franța a declarat că este „extrem de îngrijorată de confruntare”.

România a transmis, printr-un mesaj pe Twitter al ministrului de Externe, un îndemn pentru deescaladarea conflictului și revenirea la discuții politice.

„Evoluții îngrijorătoare între Armenia și Azerbaidjan pe linia de contact. Romania cere ambelor părți să deescaladeze și să reia dialogul politic pentru găsirea soluțiilor exclusiv prin mijloace pașnice, în acord cu dreptul internațional", a scris Bogdan Aurescu.

Ciocnirile dintre țările din Caucazul de Sud s-au intensificat în ultimele luni.

O confruntare de câteva zile care a inclus atacuri cu drone și focuri de artilerie grea la mijlocul lunii iulie a ucis cel puțin 17 persoane, în majoritate soldați de ambele părți, dar inclusiv cel puțin un civil, în cele mai grave tensiuni din ultimii patru ani.

Președintele azer Ilham Aliev a provocat Moscova în legătură cu ceea ce Baku a pretins că ar fi un flux crescut de arme către Armenia de la luptele din iulie.

Rusia, care are o bază militară în Armenia, consideră Erevanul ca un partener strategic în regiune.

Nagorno-Karabah și șapte districte adiacente ale Azerbaidjanului au fost confiscate de separatiștii sprijiniți de armeni care și-au declarat independența în contextul unui conflict din 1988-1994 care a ucis cel puțin 30.000 de oameni și a strămutat sute de mii.

De la un armistițiu fragil, intermediat de Rusia, în 1994, regiunea a fost sub controlul forțelor etnice armene, despre care Azerbaidjanul spune că include trupe furnizate de Armenia. Cererea de independență a regiunii nu a fost recunoscută de nicio țară.

De atunci, au avut loc lupte periodice în regiune.

Negocierile privind soluționarea pașnică a conflictului, conduse de OSCE în format Minsk, care este prezidat de Statele Unite, Franța și Rusia, nu au adus progrese în soluționarea conflictului în curs.

 

Sursa: europalibera.org