Concurs internațional pentru viitorul Muzeu al Holocaustului din România

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a lansat vineri, 9 octombrie 2020, concursul internațional de soluții pentru amenajarea expoziției permanente și a spațiilor conexe a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. 

Arhitecți din România și din străinătate sunt invitați să participe la competiția prin care se dorește identificarea celui mai bun proiect de arhitectură pentru imobil și design al expoziției permanente.

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România are drept scop prezentarea și promovarea istoriei, a culturii și a tradițiilor comunităților evreiești în contextul proceselor de modernizare a României, precizează Institutul „Elie Wiesel”.

Institutul Wiesel precizează că muzeul va fi realizat din fonduri europene, naționale și din donații private și va fi inaugurat, probabil, în cursul anului 2024.

În septembrie 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a fost însărcinat cu organizarea, coordonarea și înființarea viitorului muzeu.

Muzeul se va organiza în centrul municipiului București, într-una din zonele emblematice ale orașului, Calea Victoriei, în clădirea Banloc-Goodrich, proiectată de arhitectul Octav Doicescu în perioada anilor 1940.

Pe 11 septembrie, Camera Deputaților a adoptat legea de înființare a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, lege promulgată în 8 octombrie de președintele Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, cu ocazia ceremoniei de promulgare a legii, că, prin acest muzeu, România apără istoria, moștenirea și cultura celor care au contribuit la devenirea națiunii române.

Iohannis a mai declarat că muzeul „va deschide, totodată, un nou capitol al asumării și recunoașterii trecutului istoric ca element fondator pentru înțelegere, progres și pentru omagierea tuturor celor care au trudit pentru valorile României de astăzi”.

Ambasador SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, afirma că viitorul muzeu al Holocaustului „va avea un impact puternic asupra generaţiilor viitoare şi le va da instrumentele potrivite pentru a înţelege trecutul". Diplomatul a spus că „o să ajutăm România să devină un lider european şi global în arte, ştiinţe şi industrie şi să îşi reitereze rolul de lider în ceea ce priveşte libertatea religioasă şi drepturile omului. Nu putem să ne întoarcem, trebuie să mergem înainte".

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, spunea la începutul lui 2020 că, deși în România nu există manifestări violente antisemite, „nimeni nu poate să garanteze” că antisemitismul nu ar putea deveni unul „manifest”.

Institutul pe care-l conduce Florian a realizat un sondaj care arată că doar 36% dintre români recunosc existenţa Holocaustului pe teritoriul ţării noastre iar în ceea ce privește responsabilitatea producerii sale, ”cetăţenii României arată cu degetul spre Hitler şi Germania nazistă".

 

 

Sursa: europalibera.org