Concurență la parlament mai ceva decât la facultate. În Brăila, la Senat, peste 27 candidați pe loc

Numărul candidaților la parlamentarele din acest an este de 7.136, față de 6.476 în 2016, arată un raport Expert Forum, dat publicității joi. 

Deși cea mai mare parte a acestora sunt nominalizați de partide precum PSD, PNL sau PMP, numeric există o competiție vizibilă din partea unor partide care nu au avut reprezentare parlamentară în ultimul mandat, precum AUR sau PER.

Participarea femeilor rămâne redusă și la alegerile parlamentare, deși procentul crește puțin față de alegerile locale din septembrie. La alegerile locale, conform calculelor EFOR, femeile au reprezentat 22,9%, iar pentru alegerile din decembrie reprezintă 29,5%. În același timp, plasarea acestora pe locuri eligibile pe listele de candidați poate fi îmbunătățită, pentru a oferi șanse egale cu adevărat.

Au fost depuse în total 1.147 de liste de candidați, la Camera Deputaților și Senat. 

Din cei 7.136 de candidați, 4.659 candidează la Camera Deputaților (CDep) și 2.477 la Senat. Dintre aceștia 57 de candidați reprezintă organizații ale minorităților naționale, pentru Cdep. Numărul de candidați a crescut față de 2016, când au fost înregistrați 6.476.

42 de candidați independenți s-au înscris pentru CDep și unul pentru Senat.

Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripția străinătate candidează 47 de candidați, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator.

Cei mai mulți candidați provin de la PMP (641), PNL (640), Pro România (639) și PSD (631). Alianța USR-Plus, singura alianță la aceste alegeri, a înregistrat 616 candidați, iar separat USR are 390 de candidați, iar Plus 226 de candidați. Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească a înregistrat 621 de candidați. Cu un candidat mai puțin a înregistrat și Partidul Ecologist Român, care în săptămânile dinaintea alegerilor a atras mai multe figuri celebre, dar controversate, din alte partide.

Excluzând candidații independenți, un număr de 128 de liste propuse de partidele politice conțin un singur candidat, iar 28 includ doi candidați. Listele cele mai lungi sunt cele pentru București, unde ajung până la 37 de candidați.

Cea mai mare competiție este în județul Brăila la Camera Deputaților, cu 19,8 candidați pe loc, iar cea mai mică la Buzău, cu 9 pe loc. Și la Senat, lupta cea mai intensă se poartă în Brăila, cu 27,5 candidați pe un loc, cea mai slabă înregistrându-se în Prahova, 11,8 pe loc.

 

 

Sursa: europalibera.org