Cîțu: Dovada că guvernul PSD știa că nu poate mări pensiile cu 40%

Florin Cîţu spune că PSD nu a avut nicio clipă intenția de a mări pensiile cu 40%, dovadă documentul înaintat guvernului PSD înaintea demiterii sale prin moțiune de cenzură, de  ministrul Finanțelor de la acea vreme, Eugen Teodorovici, în care se vorbește de o reeșalonare a majorării pensiilor, contrar declarațiilor publice ale oficialilor PSD de la acea vreme care anunțau ca sigură majorarea de 40% de la 1 septembrie 2020, imputată acum guvernului liberal de social-democrați.

„N-a avut nici PSD-ul bani să facă aşa ceva. Am cu mine documentul pe care l-a aprobat în guvern anul trecut prin care guvernul PSD recunoştea că nu poate să crească pensiile decât eşalonat şi se propunea în guvern, înainte să pice guvernul, o reeşalonare a pensiilor pentru că nu-şi permiteau să facă creşterea cu 40%", a declarat Florin Cîţu, citat de Agerpres, într-o conferință de presă susținută marți la Iași.

În documentul atribuit ministrului PSD al Finațelor, Eugen Teodorovici, acestea cerea, în octombrie 2019, înainte ca puterea să fie preluată de liberali, ca guvernul Dăncilă să reanalizeze creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020, așa cum promiteau oficialii PSD în frunte cu ministrul Muncii de la acea vreme, Marius Budăi.

Propunerea făcută de Teodorovici invocă necesitatea respectării limitei asumate de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, recunoscând, implicit, că majorarea pensiilor ar duce la încălcarea acestei limite.

Nota de informare făcea referire la riscurile identificate în cadrul discuţiilor avute în cadrul reuniunii anuale a Băncii Mondiale şi a FMI, a discuţiilor cu agenţiile de rating din perioada 17- 20 octombrie 2019, precum şi cu Comisia Europeană din luna septembrie.

„Vă adresăm rugămintea de a dispune demersurile necesare astfel încât prin orice inițiativă legislativă să se evite angajarea de cheltuieli bugetare suplimentare, cu impact pe deficitul bugetar al anului curent și al anilor următori, precum și identificarea de economii de cheltuieli bugetare care să nu mai fie angajate pentru alte proiecte, astfel încât să se realizeze încadrarea în țintele de deficit aprobate/asumate”, se spune în documentul atribuit lui Eugen Teodorovici.

Potrivit aceleiași note, FMI atrăgea atenţia explicit cu privire la riscurile implementarea legii privind creşterea pensiilor, iar delegaţia României „a menţionat că dacă pentru anul 2020 există posibilitatea stabilirii unei ţinte pentru deficitul bugetar în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 40% în septembrie 2020 pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice, în anul 2021 este puţin probabil să se respecte limita de 3% din PIB corelat cu calendarul privind creşterea pensiilor propus prin Legea 217. Singurul mecanism la dispoziţia autorităţilor române pentru încadrarea în limita de deficit de 3% îl reprezintă prevederea din Legea pensiilor potrivit căreia prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili majorări diferite pe punctul de pensie."

Astfel, potrivit sursei citate, Teodorovici propunea "dispunerea demersurilor necesare astfel încât prin orice iniţiativă legislativă să se evite angajarea de cheltuieli bugetare suplimentare, cu impact pe deficitul bugetar al anului trecut şi al anilor următori, precum şi identificarea de economii de cheltuieli bugetare care să nu mai fie angajate pentru alte proiecte, astfel încât să se realizeze încadrarea în ţintele de deficit aprobate/asumate".

Dovadă a faptului că PSD nu avea bani destinați majorării pensiilor cu 40% este și faptul că guvernul său a lăsat „facturi neplătite de 3-4 ani”, a mai spus marți ministrul liberal al Finanțelor, după ce-a prezentat documentul citat.

„Anul trecut când am venit la guvernare erau facturi neplătite de 3-4 ani de zile. Erau 3 miliarde de lei stoc pentru concediile medicale neplătite. Erau 4 miliarde la PNDL, erau bani la rambursarea TVA. Erau miliarde de lei la Start Up Nation, program pe care PSD l-a implementat şi nu l-a plătit. A trebuit să plătim un miliard de lei în noiembrie anul trecut. Toate acele facturi le-am plătit noi. Şi-au dat seama că nu au bani, pentru că aveau acele facturi neplătite, şi au venit cu această notă de informare în guvern pentru a şti cu toţii că nu pot să crească pensiile. Acest lucru îl prezint astăzi. Este momentul ca românii să ştie că socialiştii au minţit şi niciodată nu au avut de gând să crească pensiile cu suma pe care o spuneau", a declarat ministrul Finanţelor.

Guvernul Orban a decis să mărească pensiile cu 14% de la 1 septembrie 2020, și nu cu 40%, pe fondul creșterii deficitului bugetar în plină criză economică provocată de pandemia de Covid.

PSD forțează în Parlament, în cadrul discuțiilor despre rectificarea bugetară, să majoreze pensiile cu 40%, să aloce mai mulți bani pentru autoritățile locale, pentru profesori, dar și pentru șomeri. Chiar dacă nu a avut o majoritate necesară pentru a trece moțiunea de cenzură, planul PSD este de a construi o astfel de majoritate în jurul proiectelor cu caracter social, mai ales că votul din Parlament vine înainte de alegerile locale.

Termenul final pentru depunerea amendamentelor în cazul bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale este 9 septembrie, în timp ce termenul pentru avize și raport este 10 septembrie. PSD vrea să dea în această săptămână un asalt în Parlament asupra bugetului pentru a-l rescrie în forma dorită, deși guvernul a atras atenția că bugetul nu suportă noi măriri de cheltuieli, cum ar fi cele generate de majorarea pensiilor cu 40% în loc de 14%.

„Este posibil să se întâmple câteva chestiuni. Atunci când prindem rectificarea în Parlament, în măsură în care găsim o majoritate, vom face modificările pe care le credem de cuviință. Evident că vom face modificări la legea bugetului de stat prin această rectificare, având în vedere că Guvernul e incapabil și incompetent să gestioneze situația în România. Dacă e nevoie să intervenim legislativ, o vom face fără tăgadă”, a afirmat Alfred Simonis, liderului grupului PSD din Camera Deputaților, pentru Europa Liberă.

 

Sursa: europalibera.org